BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Şahul va fi introdus în şcoli ca materie opţională, din toamnă

     Acordul a fost a fost semnat luni, cu ocazia deschiderii Campionatului Naţional Şcolar de Şah.

    “În urmă cu aproximativ o lună, am semnat ordinul de ministru prin care a fost aprobată programa şcolară pentru primii doi ani de studii de şah, iar astăzi am semnat acordul prin care asigurăm cadrele didactice pentru această disciplină, respectiv profesorii care sunt legitimaţi la FRS vor putea să predea această disciplină”, a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la eveniment.

    El a mai anunţat că Federaţia Internaţională de Şah, prin intermediul federaţiei române, va dota 500 de şcoli din mediul rural cu table, piese, manuale şi tot echipamentul necesar pentru studierea şahului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Educaţia, cercetarea şi transporturile – revoluţionate de tinerii sub 24 de ani din România

    Din cele câteva mii de proiecte înscrise, cinci au fost premiate cu premii în valoare totală de 25.000 euro – patru premii constând în bugetele necesare implementării şi un al cincilea reprezentat de un loc la conferinţa globală TED Youth 2014. Proiectele sunt grupate pe categorii de vârstă – câte una pentru categoriile de 5 – 19 ani şi 20 – 24 ani şi 2 pentru categoria de  11 – 14 ani.

    La categoria 11-14 ani, cele două proiecte Tech School care au obţinut cele mai multe voturi sunt VoicePedia Help Desk, realizat de Cristina Braga din Mediaş, şi Arduino GPS, ai cărui autori sunt Sebastian Darmaz şi Laurenţiu Ciobanu, ambii din Târgovişte.

    La categoria 15-19 ani, proiectul câştigător îi aparţine lui Iulian Lazăr (17 ani) din Constanţa, recompensat cu 7.000 de Euro. Este vorba despre un robot subacvatic care se poate scufunda la o adâncime mult mai mare decât cea la care un om rezistă sub apă.

    La categoria 20-24 de ani proiectul care s-a detaşat este H.A.A.L. (Human Accident Alert and Locator) un gadget de mici dimensiuni, care propune localizarea accidentelor în mod autonom. Cu ajutorul celor 7.000 de Euro şi ghidat de sfaturi din partea mentorilor şi a specialiştilor Tech School, Robert Coţofană în vârstă de 23 de ani, din Târgovişte, va transforma H.A.A.L într-un sistem performant de localizare a accidentelor, monitorizând în permanenţă acceleraţiile/deceleraţiile la care este supus corpul uman, avionul sau autoturismul.

    Ideea unui joc tactic, pe ture,  cu un sistem de definire a caracterului şi a abilităţilor personajelor – The Call of Syox – i-a adus lui Alexandru Bîrzanu (22 de ani), din Iaşi, premiul special din partea Juriului, constând în participarea la conferinţa globală TED Youth 2014.

  • Cum arată arta din spatele artei

    Victoria & Albert Museum din Londra a decis să deschidă un centru special dedicat conservării şi restaurării colecţiilor sale de ţesături şi articole vestimentare, care nu numai că le oferă specialiştilor spaţiu amplu şi condiţii mai bune de lucru, ci permite şi publicului curios să vadă obiectele şi experţii la lucru, cu condiţia să-şi programeze din timp vizita.

    Iniţiativa deschiderii centrului de conservare şi restaurare s-a bucurat de succes în rândul publicului, instituţia fiind deja vizitată de studenţi la design vestimentar, creatori de modă în căutare de inspiraţie, cercetători ori chiar pasionaţi de reconstituire istorică.

  • Internetul atacă şcolile de business. Cât vor mai rezista programele de MBA la clasă în faţa valului tehnologic?

    Jumătate din şcolile de business americane ar putea fi închise în următorii cinci sau zece ani.„ Aşa începe un articol apărut recent în publicaţia americană Bloomberg Businessweek, pornind de la pronosticul sumbru dat de decanul de la Haas School of Business (University of California at Berkeley), clasată anul acesta pe locul 11 în topul Financial Times al celor mai bune şcoli de afaceri din lume. Motivul? Tot mai multe universităţi de top vor începe să ofere diplome pentru cursuri de MBA urmate online, luând din cota de piaţă a şcolilor de business mai puţin cunoscute care atrag manageri ce preferă să urmeze un program de educaţie part-time, aproape de casă, susţine decanul Richard Lyons.

    Cât de fezabil este însă un astfel de scenariu pentru o piaţă locală de peste 4 milioane de euro anual? Au directorii de programe motive suficiente pentru a se teme de valul online?

    Cei mai mulţi spun că trendul de digitalizare totală a programelor de educaţie pentru manageri şi antreprenori din SUA nu are şanse să ajungă şi în România prea curând, mai ales că, în prezent, pe piaţa locală nu există MBA-uri online şi că românii sunt mai conservatori şi mai reticenţi vizavi de calitatea unor astfel de programe. În plus, cei mai mulţi cursanţi se înscriu la un MBA pentru networking în zona lor de interes.

    „Atunci când apăreau în Europa primele şcoli de business, care acum se află în fruntea topurilor internaţionale (cum ar fi INSEAD din Franţa), adică acum 50-60 de ani, americanii deja aveau un avans de 50 de ani. Discrepanţa de dezvoltare a continuat să se propage în timp, fiind exacerbată şi de tendinţe de dezvoltare diferite – în Europa discutăm de şcoli de business care apar la iniţiativa unor antreprenori, care au studenţi cu minimum 3-4 ani vechime şi care sunt recunoscute pentru programele de Executive MBA. Marea masă a şcolilor de business americane răspund însă nevoilor de dezvoltare ale corporatiştilor şi mai toate au formula de full-time MBA„, spune Dora Surugiu, managing director în cadrul şcolii de afaceri MSM Raţiu România, care oferă pe piaţa locală un program de Executive MBA şi care s-a format anul trecut prin fuziunea Pilkington-Raţiu Business School şi Maastricht School of Management România (MSM).

    În prezent, pe piaţa locală există 16 programe de MBA şi EMBA, care au adunat peste 4.700 de absolvenţi. Anual, în jur de 200-300 de manageri şi antreprenori absolvă un astfel de program. 

    Cum şcolile de business americane şi cele europene se află în două realităţi de dezvoltare diferite, înseamnă că nu toate trendurile sunt general valabile. Şcolile din SUA au început să simtă pericolul online-ului încă de acum trei-patru ani, odată cu boomul MOOC (Massive Online Open Courses), care, practic, face ca informaţia să nu mai fie un element diferenţiator între un program şi altul, putând fi accesată online gratuit sau pentru sume modice.

    „Lucrurile au devenit complicate pentru programele din SUA atunci când instituţiile de acreditare academică au oferit programelor de MBA posibilitatea de a recunoaşte şi de a acorda credite pentru cursurile online. Acela a fost momentul când în America s-a dat oficial startul către mutarea cursurilor din sala de curs în mediul virtual şi, mai important, a fost acordată legitimitate acestora„, precizează Dora Surugiu. Având în vedere că în Europa sistemele educaţionale încă sunt mult mai tradiţionale, ea este de părere că mai avem mult de aşteptat până când instituţiile de acreditare naţionale şi nu numai vor acorda universităţilor dreptul de a recunoaşte şi de a acorda credite în sistem mixt, adică offline şi online.

    Pentru România şi ţările din regiune scenariul este şi mai îndepărtat, corelat cu momentul când conceptul de MBA va fi recunoscut „de facto„ în grila de programe postuniversitare. De menţionat este că primele programe de educaţie pentru manageri din România au intrat pe piaţă în urmă cu 21 de ani (ASEBUSS şi MBA Româno-Canadian, furnizat de ASE). În prezent, la nivel global există peste 15.600 de instituţii de învăţământ care oferă diplome pentru programe de studiu de business, potrivit Financial Times.

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Elevii încep luni “Şcoala altfel”, iar apoi intră în vacanţa de primăvară

    Săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, programată anul acesta în intervalul 7 – 11 aprilie, lasă cadrelor didactice libertatea de a alege activităţile în care să fie implicaţi copiii, în afara celor cotidiene de la şcoală.

    Elevii au astfel ocazia atât să se recreeze (la teatru, film, muzee, evenimente sportive etc.), cât şi să afle lucruri noi prin vizite la sedii de instituţii publice ai căror angajaţi le prezintă, cu acest prilej, “secretele” meseriei lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Creatorul de valoare: Ce putem să facem pentru a îndrepta tinerii în direcţia corectă?

    Cei mai mulţi dintre oamenii cu care vorbesc îşi amintesc cu groază de 2009, an de scădere economică şi de reaşezare în business. Ştefan Pălărie bea liniştit o cafea cu mult lapte şi îmi povesteşte că pentru el 2009 nu a adus niciun fel de cutremur, ci mai degrabă mult timp de reflecţie. Era trainer la Interact şi tată de aproape doi ani când şi-a dat seama că trebuie să facă o schimbare pentru copiii lui. „Puteam să plec din ţară (cel mai la îndemână), să încerc să mă îmbogăţesc (dacă îmi ieşea) sau să încerc să schimb ce nu îmi place la România. Am decis să merg pe o cale nebătătorită şi să încerc a treia variantă„, rememorează Ştefan momentul când a înfiinţat Şcoala de Valori, un ONG care se ocupă cu programe de dezvoltare pentru tineri – segmentul de adolescenţi, între 14 şi 19 ani. În aglomeraţia de ONG-uri din piaţă, Ştefan şi echipa lui au adus în prim-plan o structură de educaţie nonformală şi ideea că societatea românească are nevoie de valori şi de oameni de caracter.

    De la început, prietenii din ONG-uri cu experienţă în domeniul educaţiei le-au spus că este esenţial să îşi centreze activitatea în jurul răspunsului la o singură întrebare. „De ce nu sunt mai mulţi oameni ca noi?„ a fost întrebarea de la care a pornit esenţa Şcolii de Valori şi care a structurat ideea că educaţia fără suport în caracterul individului nu îşi atinge eficient scopul.

    Abilităţi, atitudini, valori şi „mai mulţi oameni ca noi„. După prima întrebare, au urmat altele: „Cum putem ajunge la generaţia aflată la vârsta critică, cum ar fi ca adolescenţii români să înţeleagă că sunt parte din UE, că Tour Eiffel şi Sagrada Famiglia sunt şi ale lor şi cum să facem ca ei să fie atât de bine informaţi şi de siguri pe ei încât să nu poată fi manipulaţi?„.

    De la întrebări şi de la primele idei şi până la programele specializate pe care le fac astăzi, Ştefan Pălărie şi Şcoala de Valori au devenit o enciclopedie de date despre adolescenţii români. Au înţeles ce îi determină pe copii, ce îi face să reuşească în viaţă şi care sunt cel mai des întâlnite probleme ale acestora.

    Au început cu programul GROW sau cu „Liceul Internaţional de după ore„, cum l-a denumit Corina Seler, un specialist din cadrul ONG-ului. Un liceu unde elevii vin, dacă vor, după şcoala formală şi care a devenit cel mai mare program de educaţie pentru adolescenţi cu acoperire naţională, dar şi pilonul în jurul căruia Şcoala de Valori şi-a construit strategia educaţională.

    GROW nu este o tabără de vară sau un seminar, îmi atrage atenţia Ştefan. „Este un proiect pe termen lung, care se întinde în perioada 2010-2015 şi urmează trei linii de dezvoltare: lume organizaţională, antreprenoriat şi ideea de cetăţean model.„ Faptul că trainerii sunt străini şi că programul este unul cu bătaie lungă face ca tinerii care participă să vină din zona peste medie a societăţii, „din familii unde au fost stimulaţi să înveţe„, după cum precizează preşedintele Şcolii de Valori: „I-am ales pe aceştia deoarece reprezintă cea mai valoroasă bază de selecţie, cei mai mulţi dintre ei vor să plece să studieze în vest şi sunt foarte activi din punct de vedere social„.

  • Ministerul Educaţiei: Elevii din învăţământul primar vor putea învăţa şah la şcoală

    Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a aprobat, luni prin ordin de ministru, Programele şcolare pentru disciplina opţională “Educaţie prin şah”, anul I şi anul al II-lea de studiu. Acestea intră în curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar şi vor putea fi folosite începând cu anul şcolar 2014 – 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Educaţiei a publicat teste suplimentare pentru pregătirea elevilor de clasa a VIII-a la matematică

     Ministerul Educaţiei arată marţi, într-un comunicat de presă, că în urma analizării rezultatelor obţinute la simularea Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a, proba scrisă la matematică, precum şi la solicitarea elevilor, părinţilor, profesorilor, a publicat cinci teste suplimentare de pregătire pentru examenul final, pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro/2014/evaluarenationala/modeledesubiecte/ .

    “Testele sunt disponibile, începând cu data de 25 martie, şi au fost elaborate de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE). Acestea sunt în conformitate cu modelele de subiecte publicate încă din luna octombrie 2013 pe website-ul dedicat”, a precizat Ministerul Educaţiei.

    Doar 48,8 la sută dintre elevii de clasa VIII-a prezenţi la simularea evaluării naţionale au obţinut medii peste 5, respectiv 66,95 la sută la Limba română şi 30,4 la sută la Matematică, Ministerul Educaţiei recomandând efectuarea unor ore de pregătire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro