BusinessMagazin

Tag: declaratie

  • În primele 2 luni, AdePlast a crescut cu 28%, după ce plusul pe 2014 a fost de 19%

    Anul trecut, cifra de afaceri a AdePlast a depăşit 300 de milioane de lei, în creştere cu peste 19% faţă de 2013. „2014 a fost un an al confirmărilor. Pe de o parte vopselele AdePlast s-au impus într-o piaţă extrem de concurenţială, pe de altă parte am confirmat poziţia de lideri de piaţă în zona polistirenului expandat (EPS) cu 719.000 de metri cubi vânduţi în România. Am devenit lideri cu peste 107.000 de metri cubi pe piaţa de polistiren extrudat, produs care a mers extrem de bine şi la export. La export a mers şi polistirenul grafitat, iar asta se datorează în mare măsură certificatului ETAG 004 pe care l-am primit abia în a doua parte a anului trecut. Acest certificat este o piatră de moară pentru exportatorii români, dar este vital dacă vrei să exporţi în ţări ca Ungaria, Austria, Germania sau Belgia. În cazul mortarelor uscate, o piaţă matură care merge pe principiul vaselor comunicante, am reuşit să vindem 299 mii de tone. Asta s-a întâmplat în detrimentul altor competitori care au scăzut, unii au avut pierderi uriaşe, iar alţii, pur şi simplu au închis portile. Piaţa se autoreglează,” declară Marcel Bărbuţ.

    Finalul anului trecut a găsit piaţa de polistiren într-o efervescenţă fecundă, o bună parte dintre producătorii de polistiren au decis un upgrade calitativ pentru produsele vândute în România. Pentru aceasta AdePlast a investit într-un upgrade calitativ la fabrica de polistiren încă de la sfârşitul lunii noiembrie. „Împreună cu membrii ROMEPS, asociaţie din care făceam şi noi parte anul trecut, am hotărât schimbarea densităţilor polistirenului pentru termosistem, astfel încât acum avem greutăţi de minim 14,5 kg/mc la polistirenul utilizat la termoizolaţii exterioare – EPS 80. In general, daca ne raportam la intreaga gamă de sortimentatie, greutăţile au crescut cu valori cuprinse intre 10 si 15%, iar toată această politică este o conformare la standard şi un mare pas înainte pentru piaţă în general, pentru economie, dar şi pentru  fiecare cetăţean în parte. Trebuie să subliniez că numărul de kg/mc este cea mai importantă cheie de control pentru calitate într-o fabrica de EPS, dar şi pentru beneficiarii finali,” declară Marcel Bărbuţ.

    Tot la sfârşitul anului trecut AdePlast a încheiat un nou proiect in cadrul diviziei de vopsele si tencuieli decorative, investind circa 100 mii euro într-un sistem de colorare.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

     

  • Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Principalele declaraţii ale preşedintelui:

    – Ambele servicii secrete au rămas fără director, atât SRI, cât şi SIE. În ultimele săptămâni, datorită unor evoluţii în scena politică, SRI a fost de foarte multe ori în atenţia publicului. Am considerat că este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă. Îl propun pe Eduard Hellvig director la SRI.

    – În perioada următoare voi face o nominalizare şi la SIE.

     

     

  • Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

    La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declaraţie extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicaţia pariziană Charlie Hebdo.

    „Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun şi mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei şi viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o ţară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăşi.“

    Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertăţii de exprimare şi care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declaraţiei sale. Deşi principiile transmise de către CEO-ul reţelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susţinute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

    În luna decembrie, la cererea agenţiei ruse de reglementare în materie de online, reţeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce priveşte abilitatea de a servi drept platformă pentru mişcările politice de opoziţie“. Mai multe persoane au criticat reţeaua pentru retragerea unor pagini ale mişcărilor de rezistenţă din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă şi o petiţie împotriva cenzurii practicate de Facebook.

    Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administraţiei chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piaţă cu 648 milioane de utilizatori de internet.

    Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenţilor la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziţionase aplicaţia pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, reţeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acţionat pentru ca un anumit conţinut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităţilor“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

    Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionaţi de lumea digitală şi economia în curs de dezvoltare au atras atenţia marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemţă al celor de Facebook scoate însă în evidenţă o problemă, respectiv faptul că autorităţile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conţinutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depăşită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa preşedintelui Erdogan.

    Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în faţa deciziilor emise de autorităţile locale.

    Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declaraţia în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare şi condamna cenzura de orice fel.

  • Declaraţie dură a premierului Victor Ponta: Până în 2012, ANAF a fost condus de un grup infracţional

     Şeful Executivului a făcut această afirmaţie în contextul în care a prezentat, la Ministerul Finanţelor, rezultatele obţinute de ANAF anul trecut în combaterea evaziunii fiscale.

    Ponta a arătat că Guvernul trebuie să privească evaziunea fiscală ca pe un pericol de siguranţă naţională şi a apreciat că, în urma restructurării ANAF, există o colaborare foarte bună între această instituţie, Direcţia Generală Antifraudă, Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General, iar sistemul a funcţionat bine în 2013-2014.

    Întrebat de jurnalişti dacă sistemul nu a funcţionat înaintea anilor la care a făcut referire şi dacă s-a întâmplat ceva care a dus la îmbunătăţirea funcţionării sistemului în perioada 2013-2014, Ponta a răspuns că da.

    “Bineînţeles. Până în 2012, ANAF a fost condus de un grup infracţional, aşa spune Parchetul”, a afirmat premierul.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Papalekas: Sunt încrezător că procurorul va ajunge rapid la concluzia că sunt nevinovat

    “Într-adevăr, la începutul acestei săptămâni am avut o întrevedere cu procurorul care se ocupă de caz, la cererea acestuia, şi în scopul de a-mi manifesta sprijinul faţă de solicitările sale. Având în vedere că acum are cunoştinţă deplină asupra faptelor, sunt încrezător că va ajunge rapid la concluzia că nu mă fac vinovat de niciuna din prezumtivele acuzaţii care mi s-au adus şi că va lua toate măsurile ce se impun, astfel încât să fiu exclus din orice viitoare investigaţie”, se arată într-o scrisoare transmisă presei luni de Papalekas.

    Surse judiciare au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că omul de afaceri grec a fost pus oficial sub acuzare de DIICOT pentru complicitate la delapidare în dosarul SIF, în care au fost arestaţi şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, şi Najib El Lakis, membru în CA al societăţii.

    “Urmare a unor relatări eronate care au apărut în presa din România în ultima săptămână şi în care am fost acuzat în mod repetat că am contribuit la delapidarea fondurilor din două organisme de plasament colectiv din România, şi anume SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia SA Bucureşti, adresez prezenta scrisoare pentru a clarifica lucrurile şi pentru a corecta greşelile survenite în raportarea faptelor, multe dintre aceste articole fiind îndreptate împotriva mea personal. Doresc să mă asigur că publicul larg are o reprezentare corectă a faptelor care se aplică acestei situaţii şi că nu este indus în eroare. Totodată, sper cu tărie că după parcurgerea acestei scrisori presa va da dovadă de mai multă precauţie în ceea ce priveşte modalitatea de raportare a faptelor care sunt incidente în situaţia de faţă”, începe Papalekas scrisoarea.

    El precizează că prin scrisoare încearcă totodată să pună capăt neliniştilor “cu care se confruntă” toţi investitorii, angajaţii, directorii şi asociaţii companiei, precum şi numeroşii furnizori şi parteneri de afaceri.

    “Sunt extrem de mândru de faptul că toate societăţile cu care am fost asociat, inclusiv Globalworth, şi-au condus mereu afacerile cu cea mai înaltă integritate şi în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici în afaceri, recunoscute la nivel internaţional”, adaugă Papalekas.

    Potrivit surselor citate de MEDIAFAX, Papalekas a fost marţea trecută la sediul central al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), unde anchetatorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia în dosarul SIF, respectiv cea de complicitate la delapidare.

    Omul de afaceri a dat o declaraţie în dosar, iar miercuri a revenit în faţa anchetatorilor, pentru a depune mai multe înscrisuri în apărarea sa, au mai spus aceleaşi surse.

    Potrivit DIICOT, doi membri ai CA al SAI Muntenia Invest, societate de administrare a SIF Muntenia, au propus investiţii într-o firmă controlată de Ioannis Papalekas, urmărind finanţarea achiziţiei de către omul de afaceri şi complicii săi a proiectului imobiliar Bucharest Tower Center.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism arată, într-un document din dosarul în care este cercetată activitatea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana, că doi membri din Consiliul de Administraţie al Societăţii de Administrare a Investiţiilor (SAI) Muntenia Invest, care administrează SIF Muntenia, au făcut presiuni asupra celorlalţi membri pentru aprobarea unor investiţii într-o firmă controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, cercetat şi el în acest caz.

    “În ce priveşte faptele, este adevărat că dl. Dragoş Bîlteanu a fost unul dintre partenerii mei de afaceri, exclusiv în sectorul imobiliar. Tranzacţiile principale în care ambii am fost implicaţi se leagă de achiziţia şi dezvoltarea Proiectului Upground Estates, situat în zona Dimitrie Pompeiu, şi proiectul Tower Center International (TCI), la acesta din urmă presa făcând numeroase referiri. Legăturile mele profesionale cu dl. Bîlteanu s-au redus semnificativ pe parcursul anilor şi, din anul 2008, singurul nostru proiect de afaceri comun a fost cel care a implicat Proiectul TCI, în care eu am dobândit de la dânsul o participaţie de 50% în anul 2012. Circumstanţele realizării acelui proiect au fost raportate în mod public atât de către mine, cât şi de către Globalworth în nenumărate ocazii în trecut. Dl. Bîlteanu şi cu mine (fiecare în calitate de proprietari ai unei cote de 50% din Proiectul TCI) am încheiat în luna iulie a anului 2013 un contract prin care am convenit vânzarea proiectului către Globalworth. Acest aspect a fost în mod complet şi public dezvăluit ca parte a ofertei publice a Globalworth, vânzarea fiind agreată sub condiţia unei evaluări independente, aşa cum a fost cazul în toate tranzacţiile similare în care eu personal sau o entitate asociată mie a fost implicată. Întotdeauna am căutat să ofer maximum de transparenţă în tot ceea ce priveşte aceste aspecte”, explică Papalekas în scrisoare.

    Potrivit acestuia, achiziţia proiectului TCI de către Globalworth s-a finalizat în luna februarie a anului 2014, fiind ultimul proiect care a fost transferat către Globalworth din portofoliul iniţial şi achiziţia sa a fost finanţată prin fonduri bancare puse la dispoziţie de către banca elveţiană UBS.

    “Ţin să precizez că achiziţia acestui proiect nu a fost făcută din fonduri strânse în urma listării. Acele fonduri au fost folosite pentru achiziţia altor proprietăţi. Globalworth a urmat întotdeauna o serie de condiţii şi proceduri speciale la încheierea oricărui tip de contract în care eu personal sau un asociat al meu este parte contractantă şi toate aceste condiţii şi proceduri speciale sunt respectate în toate cazurile: (i) o evaluare independentă, (ii) contractarea la valoarea pieţii (arm’s length) şi (iii) luarea deciziei de cumpărare de către directorii non-executivi, deci fără participarea mea. Toate aceste proceduri au fost urmate (şi raportate public) în legătură cu tranzacţia TCI, astfel cum s-a întâmplat de altfel în toate tranzacţiile Globalworth în care eu personal am avut un interes”, se afirmă în scrisoare.

    În ceea ce priveşte persoanele acuzate că au fost implicate în activităţi ilegale împreună cu Bîlteanu, Papalekas susţine că nu s-a întâlnit niciodată cu niciuna dintre acestea şi nici nu s-a implicat în vreo afacere sau altă relaţie cu aceştia.

    “Pot să confirm că nici eu şi nicio altă societate asociată cu mine nu am întreprins vreodată vreun tip de afacere cu SIF Banat sau cu oricare dintre angajaţii acesteia, administratorii sau acţionarii acesteia. De altfel şi SIF Banat a confirmat recent că nu a investit niciodată în Globalworth şi a negat că ar fi tranzacţionat acţiuni ale Globalworth, contrar informaţiilor vehiculate în unele articole de presă. SIF Muntenia a făcut într-adevăr o investiţie cu ocazia listării Globalworth, când a achiziţionat un număr de 200.000 de acţiuni la preţul de 5 euro pe acţiune, pentru o valoare totală de 1.000.000 euro. Nu ştiu dacă SIF Muntenia continuă să deţină acţiuni în Globalworth, dar pot să confirm că valoarea acţiunilor în societate a rămas la un nivel superior preţului pe care acestea l-au avut la data listării. Pot să confirm că nici eu personal şi nici societatea al cărei asociat sunt nu am achiziţionat niciun fel de drept în SIF Banat sau SIF Muntenia şi nici nu am încheiat vreo tranzacţie cu vreuna din aceste entităţi întrucât de la venirea mea în România în anul 2000 am luat decizia de a nu mă implica în tranzacţionarea de acţiuni şi obligaţiuni pe bursele din România”, mai spune Papalekas.

    Papalekas este unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România, iar anul trecut a înfiinţat firma Globalworth pe care a listat-o pe segmentul AIM (Alternative Investment Market) al London Stock Exchange (LSE) – începând cu data de 25 iulie 2013.

    “Trăiesc în România încă din anul 2000 şi consider că am contribuit semnificativ la modernizarea Bucureştiului prin proiectele rezidenţiale, comerciale şi de uz mixt derulate. Împreună cu echipa excelentă pe care o am în Bucureşti continuu să fac acest lucru şi să dedic toată energia mea în această direcţie. În ultima perioadă, toate investiţiile mele în România au fost direcţionate prin intermediul Globalworth, care numai în ultimele 18 luni a făcut investiţii în proiecte româneşti ce s-au ridicat la valoarea de aproximativ 700 de milioane de euro. În pofida informaţiilor false şi dăunătoare care au fost publicate recent în presă vom continua eforturile pentru a dezvolta o afacere de succes, în beneficiul tuturor”, mai spune Papalekas.

  • Băsescu: Particip la ultimul Consiliu European. Împlinesc 10 ani de participare la această structură fundamentală a UE

    Declaraţiile preşedintelui:

    • Particip la ultimul Consiliu European. Împlinesc exact 10 ani de participare la această structură fundamentală a UE. A fost o onoare să reprezint România şi vă asigur că am reprezentat interesle României la limita maximă la care puteau fi reprezentate.

    • Consiliul de azi are două teme fundamentale, dar şi marchează câteva momente: se termină preşedinţia italiană şi Donald Tusk preia preşedinţia Consiliului European.

    • Susţinem că situaţia din estul Ucrainei, marcată prin oraşele reper Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. Este evident pentru noi că Rusia continuă să consolideze separatiştii în estul Ucrainei, ceea ce impune creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei.

     

  • Şova: Am fost exclus din PSD, îmi asum greşeala făcută

    Dan Şova a declarat, joi, că a fost exclus din PSD, menţionând că acceptă sancţiunea care i-a fost aplicată şi crede că aceasta este “justificată”.

    “Rămân social-democrat, îmi iau un timp de reflecţie”, a spus Şova.

    El a mai spus că acceptă sancţiunea care i-a fost aplicată.

    “Cred că e şi justitficată”, a adăugat el, precizând că argumentele pentru această decizie luată la CExN sunt legate de încălcarea unui “principiu de bază”, respectiv al unităţii partidului.

  • Iohannis: Vrem o schimbare a puterii în România. Nu dorim o cosmetizare a unui Guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii

    “Există voci care spun că de ce nu cerem noi schimbarea de urgenţă a Guvernului. Ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea, noi PNL. Nu mai există două partide, unul singur – PNL nou – care doreşte să preia puterea”, a spus Iohannis.

    El a precizat că acest lucru se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016, când vor fi alegeri parlamentare.

    “Nu dorim o cosmetizare a unui Guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii”, a afirmat Iohannis, care a menţionat că se vrea o “schimbare profundă”.

    “Asta am înţeles de la cetăţenii care au votat”, a continuat Iohannis.

    Declaraţiile lui Klaus Iohannis:

    • Noi am înţeles semnificaţia votului de duminică. Românii au dat un vot puternic, clar, şi am înţeles mesajul. În consecinţă, câteva direcţii politice cu care vom merge înainte:

    • În Parlament trebuie votată şi picată legea amnistiei şi graţierii. Trebuie urgent să înceapă discuţiile pe codul electoral. Este nevoie de o îmbunătăţire netă şi clară în acest domeniu. Este nevoie de un vot clar în Parlament pe încuviinţări venite din partea justiţiei. Nu putem să continuăm în felul în care s-a lucrat.

    • Este nevoie de reluarea discuţiilor şi urgentarea lor la legea de simplificare a ridicării imunităţii. Renumita ordonanţă 55, cu care PSD a dorit să legalizeze traseismul politic, este blocată în Senat. E nevoie de reluarea discuţiilor.

    • În ceea ce priveşte Guvernul, am văzut că au apărut politicieni care solicită shcimbarea Guvernului şi ne întreabă de ce nu suntem mai vocali. Ceea ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea. Nu mai există două partide. Un singur partid, PNL nou, doreşte să preia puterea. Şi acest lucru se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016. Nu dorim o cosmetizare a unui Guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii.

    • Aşteptăm bugetul. Este nevoie de bugetul pe 2015. Să ne arate Guvernul de unde plăteşte pomenile electorale, ce taxe şi impozite va creşte şi cum vede anul 2015.

  • De unde vine cel mai bun whiskey din lume

    Anul acesta, surpriza a venit chiar pe prima poziţie: cel mai bun whiskey a fost declarat Single Malt Sherry Cast 2013, produs în Japonia de compania Yamakazi. Cel mai bun whiskey european a fost declarat Chapter 14 Not Peated, al companiei engleze Company.

    Murray se întreabă ce s-a întâmplat cu whiskey-ul scoţian: “Unii şi-au luat privirea de la minge şi nu au luat în calcul schimbările ce au alterat imaginea acestui produs. Aceştia cred că prin intermediul PR-ului şi a puterii brandului, vor putea să meargă tot timpul înainte.”

    Pentru catalog, Murray a testat 4.700 de tipuri de whiskey.

  • Cel mai bogat om din România concediază ultimii 165 de angajaţi, după ce a lăsat 6.000 de oameni pe drumuri

    Ultimii 165 de salariaţi ai Amurco S.A. Bacău, combinatul de îngrăşăminte chimice ce face parte din grupul InterAgro deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, vor intra în somaj din noiembrie. Societatea a intrat în insolvenţa în urmă cu trei luni, potrivit incont.ro.

    Societatea Amurco S.A. Bacău a trimis în şomaj, începând cu 1 iunie 2014, 300 de angajaţi, respectiv 75 la sută din totalul numărului de salariaţi ai unităţii de producţie a îngrăşămintelor chimice. Măsura disponibilizărilor colective a fost luată în mai, după două luni şi jumătate de când combinatul nu mai funcţionează din cauza nerentabilităţii.

    “Creşterea galopantă în ultimul an a preţului la gaz metan, care reprezintă 80 la sută din cheltuielile de producţie, dar şi scăderea cererii pe piaţa de îngrăşăminte au dus la situaţia actuală de la Amurco. Cei 300 de salariaţi ce urmează să fie disponibilizaţi colectiv au primit preavizele, urmând ca după 20 de zile să plece în şomaj. Restul angajaţilor mai au încă o speranţă, deşi combinatul nu mai funcţionează din 27 februarie 2014”, declara în mai liderul sindicatului din cadrul societăţii Amurco Bacău, Gheorghe David.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro, deţinută de omul de afaceri Ioan Niculae, fuseseră redeschise în septembrie, datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. “Situaţia combinatelor de îngrăşăminte chimice este, în continuare, critică, pe fondul unei politici haotice în domeniul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat de presă al Interagro, titrat “Dispar combinatele, suferă agricultura, apar probleme sociale imense”. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.

    În acest moment, preţul gazelor naturale pe bursele spot internaţionale este de circa 17 euro/MWh. În România, cel mai mic preţ de tranzacţionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). Liberalizarea preţului gazelor naturale din producţia internă a început din anul 2012. Dacă, pe 30 noiembrie 2012, preţul gazelor din producţia internă era de 45,7 lei/MWh, începând cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh Faţă de ultima cotaţie la care s-au tranzacţionat gazele naturale din producţia internă pe Bursa Română de Mărfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%.

    “În plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului Interagro sunt amplasate în oraşe monoindustriale: Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia. Astfel, oraşe întregi depind de slujbele în cadrul acestor combinate! Continuarea unei politici haotice în domeniul gazelor naturale nu numai că va conduce la eliminarea de pe piaţă a combinatelor de îngrăşăminte, dar va crea probleme în agricultură, precumşi serioase probleme sociale! Fără combinatele chimice, în oraşele Victoria, Turnu Măgurele, Făgăraş, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile”, se mai arată în comunicat.