BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • EXCLUSIV: Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să nu reducă CAS fără lărgirea bazei de impozitare

    “Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

    Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE – n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Băsescu: Barroso nu a spus că România nu va intra în Schengen în 2014, ci că nu va intra la 1 ianuarie 2014

     Declaraţiile preşedintelui:

        Din punctul meu de vedere, am obţinut în Consiliul European decizia ca la JAI să se ia în discuţie subiectul aderării la Schengen. Această decizie politică va trebi dusă la îndeplinire de Consiliul JAI. Momentul când va fi luat în discuţie subiectul depinde foarte mult de raportul MCV. În 2012 a fost amânată luarea în discuţie ca urmare a loviturii de stat din vara lui 2012, şi aici poate domnul Ponta şi Crin Antonescu ar avea ceva să îşi reproşeze, nu ştiu dacă pot sau dacă înţeleg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jose Manuel Barroso: România şi Bulgaria NU vor intra în spaţiul Schengen în 2014. Sunt prea multe opuneri

     “România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen în 2014 (…) sunt prea multe opuneri”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso luni seara, la emisiunea Le Club LCI.

    “Este un amalgam incredibil între Schengen, imigraţie, Lampedusa, lucrători detaşaţi (în străinătate, n.red.). Este un amalgam care trebuie denunţat, pentru că altfel vom avea un puseu al mişcărilor extremiste care determină Europa să facă lucruri periculoase. România şi Bulgaria nu vor intra în Schengen pentru că există ţări care se opun”, a conchis preşedintele CE.

    Într-un interviu acordat în septembrie postului public de radio din Bulgaria, Barroso afirma că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de intrare în Schengen şi trebuie să primească o şansă de aderare cât mai curând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso: Două mandate la conducerea Comisiei Europene sunt suficiente

     Întrebat în legătură cu un eventual al treilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Barroso a răspuns că “zece ani sunt suficienţi”.

    “Zece ani (la conducerea Comisiei Europene) este deja mult. Dar vreau să lucrez până în ultimul minut pentru Europa”, a afirmat el la televiziunea LCI.

    Mandatul actual al lui Barroso ca şef al Executivului european se încheie la sfârşitul lui octombrie 2014, după două mandate succesive de cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană premiază localitatea tulceană Jurilovca, pentru turism accesibil. Autorităţile primesc “vizitatori de toate vârstele din întreaga Europă”

     “Jurilovca este situată într-un peisaj de basm în apropiere de Marea Neagră şi de Delta Dunării, o zonă umedă unică şi o localitate aflată în patrimoniul mondial al UNESCO pentru biodiversitatea şi peisajele sale uimitoare”, este descrisă în comunicatul CE localitatea din judeţul Tulcea.

    Premiul a fost acordat ca urmare a strădaniilor autorităţilor locale de a primi “vizitatori de toate vârstele din întreaga Europă”. “Se fac eforturi pentru ca toţi vizitatorii, în egală măsură, să petreacă o vacanţă plăcută aici. Centrul local pentru turişti îi ajută pe toţi vizitatorii să găsească răspunsuri la orice întrebări au pe parcursul şederii lor în regiune”, precizează comunicatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul următor, de la 2,2% la 2,4%

     Pentru anul în curs, banca anticipează un avans al PIB de 2,2%, faţă de estimarea de 1,4% din mai, se arată într-un raport al BERD privind perspectivele economice ale ţărilor în care operează.

    Prognoza BERD pentru evoluţia economiei României anul următor este mai optimistă decât aşteptările Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, Comisia Europeană (CE) a estimat, săptămâna trecută, că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, cu o contribuţie mai semnificativă din partea cererii interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • Isărescu nu ştie impactul măsurilor fiscale asupra inflaţiei: 0,2 – 0,6 puncte, fără proprietate

     În urmă cu două zile, Isărescu afirmase, la briefing-ul de presă de marţi privind deciziile de politică monetară, că impactul măsurilor fiscale anunţate de Guvern cu o seară înainte sunt limitate, undeva la 0,2 puncte.

    La prezentarea raportului asupra inflaţiei, marţi, Isărescu a precizat că s-a referit exclusiv la impactul creşterii accizelor la carburanţi asupra inflaţiei, întrucât nu se ştia ce rată a inflaţiei va fi luată în calcul la indexarea tuturor accizelor.

    Pe de altă parte, Isărescu a arătat că datele de pe piaţa futures a ţiţeiului indică în prezent o scădere a cotaţiilor până în toamna anului viitor, ceea ce ar putea avea impact pozitiv asupra preţurilor din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă: FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii

     “Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană”, a declarat joi Niţă, la un seminar pe teme energetice.

    El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE.

    Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro