Aşteptăm însă revenirea formei care a făcut-o mare şi care a dus-o la un pas de locul I în WTA-clasamentul celor mai bune jucătoare de tenis din lume. Între timp, banii pentru Simona curg din contractele de sponsorizare, iar unul dintre cei ami proaspeţi sponsori personali a semnat ieri cu Simona un contract de imagine pe termen lung. Jucătoarea româncă este ambasador pentru cea mai cunoscută marcă de maşini din lume.
IATĂ AICI CU CE SPONSOR AUTO A SEMNAT HALEP ŞI MAŞINA PE CARE A PRIMIT-O
După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.
După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.
În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.
Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
COVER STORY: Excelenţă de 100 de ori
Şefele de companie fac performanţă în afaceri, dar anul acesta ne-am propus să vedem ce le preocupă în afara scenei de business. Ce idei au despre implicarea în societate, despre felul în care ar putea fi schimbată, în bine, România. Ce le motivează? Ce le inspiră? Care sunt, până la urmă, priorităţile, ţelurile lor? Cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate? Şi, pentru că e cumva la ordinea zilei să ne exprimăm dorinţele şi ideile în ce priveşte parcursul României, le-am invitat la un exerciţiu de imaginaţie.
TEHNOLOGIE: Outsourcing ardelenesc pentru clienţ i vestici
IT: Smartphone-ul redefineşte ideea de business
ANTREPRENORIAT: Un business în construcţ ie continuă
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Cum a devenit Judge Judy să aibă un succes fenomenal. “Judge Judy” este unul dintre cele mai populare show-uri TV, cu o medie de 9 milioane de telespectatori, iar asta se datorează în principal carismei judecătoarei, scrie Business Insider.
La 73 de ani, Judy Sheindlins are o avere estimată la 290 milioane de dolari. În 2013 a devenit cea mai bine plătită vedetă de la TV câştigând 47 milioane de dolari pe an. Însă succesul ei nu a venit peste noapte, ci abia la 52 de ani.
Ea s-a născut în Brooklyn pe 21 octombrie în 1942 şi a studiat dreptul la American University Washington College unde a fost singura femeie dintre cei 126 de studenţi. După ce a absolvit facultatea a lucrat la avocat înainte să devină judecătoare în 1982. Şi-a dezvoltat o reputaţie de femeie dură şi a apărut în 1993 în presă, apoi a apărut la emisiunea “60 minutes” care a dus la filmarea unui pilot TV.
Episodul a fost difuzat în septembrie 1996 şi emisiunea a devenit atât de populară, încât alte televiziuni au copiat formatul.
Emisiunea “Judge Judy” este difuzată şi în prezent şi are contract de televizare până în 2020.
Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.
Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).
Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.
Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).
Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.
Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.
Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.
Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).
Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.
Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).
Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.
Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.
Andrei Tiberiu Maria, alias Smiley, se poate lăudă cu o carieră de succes şi o casă de invidiat.
După ani buni de muncă în industria muzicală şi proiectele de televiziune, cântăreţul a reuşit să-şi achiziţioneze casa visurilor sale şi să o decoreze într-un mod original.
Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.
Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.
Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.
Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.
Cititi mai multe pe www.one.ro
În 2005, a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar în 2006 a început derularea mandatului pe care îl numeşte „cea mai mare provocare a vieţii mele profesionale“. Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei-mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.
Ea va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. De anul trecut, ea face parte şi din consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. „Uitându-mă în urmă, sunt mândră de două lucruri: de transformarea oamenilor şi de impactul companiei în piaţă într-o perioadă de tranziţie. Eu m-am întors în ţară vizionar, înainte de integrarea în UE, pentru că am prevăzut creşterea. Integrarea nu a adus numai drepturi, ci şi multe obligaţii, iar provocarea de ajustare a companiei într-o economie care se ajustează ea însăşi a fost fenomenală. Cred că am dat mult mai mult ca manageri decât am fi dat într-o economie stabilă“, spunea Gheorghe într-un interviu anterior acordat Business Magazin.
OMV Petrom avea în 2015 o cifră de afaceri de circa 13,6 miliarde de lei şi un număr mediu de 15.581 de angajaţi.