Acesta este cel de-al optulea parteneriat strategic pe care l-a încheiat statul ungar cu marile companii internaţionale prezente pe piaţa locală. Peter Szijjarto, secretar de stat în cadrul cabinetului lui Viktor Orban, a declarat că Ungaria are în vedere semnarea a 40 de parteneriate strategice în viitorul apropiat, notează Portfolio.hu. Microsoft plăteşte anual în Ungaria impozit pe profit de peste 500 milioane forinţi (1,76 milioane euro) şi contribuţii de un miliard de forinţi (3,53 milioane euro), iar costurile salariale ale companiei depăşesc trei miliarde forinţi (10,59 milioane euro). De asemenea, compania americană are peste 3.000 de parteneri din Ungaria şi oferă locuri de muncă pentru aproximativ 50.000 de cetăţeni maghiari.
Tag: capital
-
Investiţiile străine au urcat la 1,3 mld. euro în zece luni, peste 2011
“Este posibil ca investiţiile străine directe să furnizeze o surpriză plăcută pe final de an şi să depăşească valoarea din 2011. O stabilizare mult aşteptată a mediului politic, diminuarea treptată a presiunilor inflaţioniste şi noi progrese în reforma sectorului public pot creşte din nou interesul investitorilor”, spune Eugen Sinca, analist al BCR. Anul trecut economia a crescut cu 2,5%, în timp ce pentru acest an analiştii şi-au ajustat prognozele pentru creşterea economică spre 0-0,5%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ. România este puternic dependentă de capitalurile externe, o problemă fiind faptul că investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze doar o treime din deficitul contului curent.
-
Ungurii de la OTP Bank au adus încă 50 milioane de lei la capital
Decizia confirmă încrederea acţionarilor în stabilitatea subsidiarei româneşti şi în strategia noastră de dezvoltare”, a declarat Laszlo Diosi, preşedintele băncii. În urma acestei operaţiuni participarea acţionarului majoritar OTP Bank Nyrt a urcat la 99,9%, în timp ce Merkantil Bank Zrt, deţine numai patru acţiuni nominale în valoare de 960 lei şi o cotă de participaţie nesemnificativă de 0,0001% din capitalul social al băncii. Ungurii au procedat la majorarea capitalului pentru a-şi consolida poziţia pe piaţa bancară din România, cât şi pentru a-şi acoperi pierderile cauzate de creşterea creditelor neperformante.
-
Uniunea Europeană ar putea porni în ofensivă contra ţărilor europene care restricţionează circulaţia capitalului
Oficialii UE sunt îngrijoraţi că autorităţile de reglementare din unele ţări membre au răspuns la criza datoriilor din zona euro prin izolarea sistemelor bancare naţionale, ceea ce contravine unui principiu fundamental al UE, acela al pieţei unice pentru serviciile financiare, neîngrădite de graniţele dintre state. Principalele autorităţi de reglementare care ar putea fi vizate de UE sunt cele din Germania şi Marea Britanie pentru că acestea au adoptat măsuri prin care au descurajat băncile europene să îşi transfere fondurile în ţările de origine. Oficialii UE au în vedere luarea unor măsuri legale împotriva guvernelor care au adoptat politici prin care s-au încălcat regulile pieţei unice.
-
Acţionarii BCR au aprobat o majorare de capital pentru atragerea a 110 milioane euro – surse
“Toate punctele de pe ordinea de zi au fost aprobate, aşa cum au fost prezentate în convocator”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din acţionariat. Pentru majorarea capitalului, banca vrea să emită 770,76 milioane de acţiuni noi cu valoarea nominală de 0,1 lei pe titlu şi care vor putea fi cumpărate la preţul de 0,65 lei/acţiune, din care 0,1 lei reprezintă valoarea nominală, iar 0,55 lei prima de emisiune.
-
Întrebarea de cinci miliarde de euro: cât sunt investitorii dispuşi să plătească astăzi pentru 0,4% din Petrom?
Ceea ce pe bursa de la Viena sau de la Varşovia ar fi o tranzacţie destul de simplă, care s-ar realiza direct în piaţă într-o singură şedinţă de tranzacţionare, la Bucureşti devine un proces complicat, care necesită book-building şi contactarea tuturor investitorilor cu portofolii ceva mai mari care au mai cumpărat până acum ceva pe bursa românească. Asta deoarece bursa de la Bucureşti nu are lichiditate şi nici nu este suficient de populară în rândul investitorilor încât să absoarbă peste noapte un pachet de acţiuni Petrom în valoare de 20 mil. euro.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum face faţă Estul retragerilor de capital străin
Băncile străine şi-au redus activele externe din ECE6 (Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) cu 45 mld. dolari în perioada menţionată, 40% din ieşirile totale de capital revenind Ungariei, în timp ce în al doilea trimestru al anului curent, reducerea expunerii băncilor în ţările respective a însumat cca 8,6 mld. dolari (0,8% din PIB). Datele sunt conţinute într-un raport al Erste Group realizat de Juraj Kotian, director de cercetare pentru macroeconomie şi instrumente financiare cu venit fix în cadrul grupului.
În acelaşi timp, în perioada T3 2011 – T2 2012, investitorii de portofoliu au retras din ECE6 1,7 mld. euro, respectiv 0,2% din PIB, comparativ cu 39,6% în Portugalia sau 26,4% în Spania, după ajustarea cu datoriile băncilor centrale şi sprijinul acordat autorităţilor. “În context internaţional, retragerea capitalului străin din regiunea ECE (cu excepţia Ungariei) a fost foarte temperată şi este greu de crezut că va exercita o presiune semnificativă asupra balanţei de plăţi, aşa cum se întâmplă în ţările de la periferia zonei euro”, arată Juraj Kotian.
Datorită acestei evoluţii, la care se adaugă şi faptul că regiunea a reuşit în mare parte să îşi reducă substanţial necesarul de finanţare externă, ECE este mai puţin vulnerabilă la procesul de dezintermediere financiară. “Fondurile europene s-au dublat în ultimii trei ani (18 mld. euro în 2011 pentru ECE6), lucru care a schimbat radical situaţia finanţării externe a ECE. Multe ţări din regiune au reuşit să îşi reducă substanţial necesarul net de finanţare externă, ceea ce înseamnă că încetinirea intrărilor de capital nu prezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea externă a regiunii”, subliniază Kotian.
ECE este mai puţin vulnerabilă la reducerea gradului de îndatorare comparativ cu anul 2008. Investiţiile străine directe şi fondurile europene nete, care reprezintă finanţare fără îndatorare, finanţează împreună aproape în totalitate contul curent din toate ţările ECE6. România nu se află însă (pentru moment) în această situaţie, în contextul în care a rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în comparaţie cu ţările intrate în UE cu trei ani mai devreme.
-
Sima transmite a treia scrisoare: Nu am fugit şi nu mă ascund. Predoiu m-a dus la Hrebenciuc
Sima arată că birourile WBS aparţin RPH SRL unde el este acţionar majoritar şi că jumătate din bani s-ar recupera de aici, dar înainte aşteaptă plângerile penale şi sumele revendicate. “Aş vrea să dorm, e plină noapte aici, dar acum televiziunile româneşti continuă să fabuleze şi caută As vrea sa dorm.E plina noapte aici ,dar cum televiziunile romanesti continuă să fabuleze şi caută un senzaţională care nu există şi vreau să fac câteva precizări. NU am fugit, nu mă ascund şi sunt înregistrat la această adresă cu nume şi prenume şi cu paşaportul meu valabil”, se arată în scrisoarea atribuită lui Sima şi publicată pe blogul jurnalistului Radu Soviani.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum au plecat banii din Est
Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.
-
Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni la 465 milioane euro
Datele BNR arată că participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 492 milioane euro, iar creditele intra-grup au avut o valoare negativă de 27 milioane euro. Investiţiile străine directe au finanţat 24,2% din deficitul contului curent în primele cinci luni. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani.