BusinessMagazin

Tag: avere

  • Cum să donezi 1 miliard de dolari

    În prezent pe glob se află 1826 de miliardari în dolari, iar mulţi dintre ei şi-au întors privirea înspre filantropie, dar se pare că este mai dificil să donezi o parte din avere decât ar părea la prima vedere, scrie Financial Times.

    În urmă cu câteva săptămâni Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a devenit pentru prima oară tătic şi a împărtăşit acest moment pe reţeua socială. În plus, el a anunţat că-şi va dona 99% din averea sa către diferite cauze. Acest lucru a stărnit opinii şi dezbateri, în special în SUA, unde  filantropia a devenit o tradiţie a celor bogaţi. În prezent, societăţile încearcă să găsească echilibrul perfect între încurajarea filantropiei şi impozitarea averilor de către stat, pentru redistribuire.

    Însă pentru un filantrop în devenire apar următoarele probeleme: către ce organizaţii să doneze banii, către ce cauze, cât de rapid şi în ce fel să-şi doneze banii, la ce structuri legale ar trebui să apeleze. Până la urmă nu este chiar uşor să donezi 1 miliard de dolari.

    Chuck Feeney, fondatorul Duty Free Shoppers, este unul dintre cei mai cunoscuţi filantropi din lumea modernă. În 1984 şi-a transferat dreptul de proprietate al companiei către o fundaţie şi a impus ca toată averea sa să fie donată până în 2020. Astfel Feeney face parte dintre oamenii care preferă să doneze cât timp sunt în viaţă şi nu după moarte. Un astfel de model este opus celui tradiţional prin care miliardari pun bazele unor fundaţii prin care donează o parte din veniturile companiei de-a lungul anilor. Fundaţiile stabilite de oameni de afaceri precum Rockefeller, Henry Ford sau Andrew Mellon încă sunt printre cele mai mari fundaţii filantropice din lume, deşi fondatorii acestora au murit de mult timp. Feeney a înfiinţat The Atlantic Philanthropies în 1982, una dintre cele mai mari fundaţii private din lume, cu care sprijină diferite cauze, de la educaţie, ştiinţă şi sănătate până la respectarea drepturilor civile de-a lungul a mai multor ţări, precum Statele Unite, Australia, Vietman sau Irlanda. În ultimii 30 de ani, prin intermediul organizaţiei Feeney a donat 6,2 miliarde de dolari către diferite cauze.

    Pe lângă faptul că acest model de a face donaţii este mai “fun” potrivit lui Feeney, acest model îi oferă o satisfacţie celui care donează banii deoarece acesta poate vedea efectele donaţiei.
    În plus, unele probleme necesită finanţare imediată – problemele din mediu înconjurător pentru care trebuie găsită o soluţie cât mai rapid până nu este prea tărziu.

    Rămâne problema „unde îmi trimit banii?” Averea poate fi redirecţionată către cauze generale precum Mark Zuckerber care vrea „să avanseze potenţialul uman şi să promoveze egalitatea în rândul tuturor copiilor” sau către un scop precis. Dustin Moskovitz, co-fondator Facebook, a finanţat GiveWell, organizaţie condusă de foşti analişti, astfel încât să poată cuantifica cele mai eficiente tipuri de filantropie. Un alt investor Facebook şi-a redirecţionat atenţia către bătălia împotriva cancerului, investind în imunoterapie.

    Alţi filantropi s-au orientat către politică. Paul Singer, fondatorul Elliot Management, a declarat pentru Financial Times că un filantropist trebuie să se folosească de toate instrumentele care-i stau la îndemână pentru a realiza schimbarea dorită, chiar şi intrarea în politică, cum a făcut şi Singer când a miliatat pentru drepturile homosexualilor. John Paulson, managerul unui fond de hedging, a decis să doneze 400 de milioane de dolari către universitatea unde a studiat. Un mod mai puţin controversat de a dona.

    Schimbarea la nivel de sistem este un obiectiv al multor filantropi de azi – este mai la modă decât construirea de spitale sau de finanţarea  unor muzee – dar acestă schimbare este dificilă de realizat. Iar de multe ori este nevoie de implicarea în politică. Pentru a realiza ceva, de multe ori, este necesară atragerea atenţei publicului, dar şi a politicienilor asupra problemei în cauză.
    Bill Gates  nu este doar unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, ci şi unul dintre cei care sunt dispuşi să-şi doneze averea către îmbunătăţirea umanităţii. Chiar şi Warren Buffet a fost impresionat de fundaţia lui Gates prin care a decis să doneze.

    Pierre Omidyar, fondatorul eBay, a refuzat modelul tradiţional de filantropie şi a renunţat la fundaţiile de caritate. El a decis să înfiinţeze Omiday Network, o societate cu răspundere limitată, fără privilegii fiscale, dar şi fără restricţii. Mai mulţi oameni i-au urmat exemplul printre care Laurene Powell Jobs şi, mai recent, Mark Zuckerberg. Pe scurt, Omidyar Network este o companie care investeşte în organizaţii non-profit, dar şi companii  pro-profit care prin produsele sau serviciile oferite îmbunătăţesc lumea.

    Rămâne de văzut care dintre metodele de filantropie sunt mai eficiente şi ce o să facă tinerii miliardari cu averile lor.

  • DECLARAŢIA DE AVERE a ministrului Mediului: Cristiana Palmer are în conturi peste 417.700 de euro şi peste 761.400 de dolari

    Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, are, potrivit declaraţiei sale de avere, trei terenuri intravilane în suprafaţă de aproape 5.000 de metri pătraţi, între care unul de 3.980 de metri pătraţi, cumpărat în 2002 la Moeciu, judeţul Braşov şi un altul de 1.000 de metri pătraţi în comuna Ileana, judeţul Călăraşi. Ea mai are şi un teren agricol de 4.320 de metri pătraţi cumpărat în 2008 tot la Moeciu, judeţul Braşov.

    De asemenea, ministrul Mediului are un apartament în sectorul 2 al Capitalei, precum şi un autoturism Audi S 4 cumpărat în 2011. Cristiana Palmer mai menţionează în declaraţia sa de avere şi bijuterii din aur, argint şi pietre preţioase în valoare de aproximativ 15.000 de euro, precum şi tablouri în valoare de circa 4.500 de euro.

    Noul ministru al Mediului are şapte conturi şi depozite bancare în euro, şase dintre ele fiind deschise în Belgia, şi şase conturi şi depozite în dolari, toate la bănci din Statele Unite ale Americii. Ea are în conturi 417.755 de euro şi 761.485 de dolari.

    Cristiana Paşca Palmer are şi plasamente în valoare totală de 140.300 de dolari în trei fonduri de investiţii din SUA.

    În declaraţia sa de avere, noul ministru al Mediului mai menţionează şi un venit anual de 112.000 de euro, încasat ca salariat de la Comisia Europeană. Ea menţionează şi salariul anual de 110.000 de dolari încasat de soţul său de la Guvernul USA.

  • Cel mai bun şef din lume? A oferit fiecărui angajat un bonus în valoare de 100.000 de dolari

    Bonusurile de final de an sunt oferite de companii pentru a motiva angajaţii şi a-i recompensa pentru munca făcută. Unele companii oferă mai mult, altele mai puţin. Miliardarul Jeffery Hidebrand, care deţine compania petrolieră Hilcorp, a decis să ofere un bonus de 100.000 de dolari fiecărui angajat al companiei, un număr de 1381 de oameni. Adică a scos din buzunar 138.100.000 de dolari.

    Această recompensă a venit deoarce compania şi-a atins obiectivul pe cinci ani, acela de a-şi dubla cifra de afaceri. În 2010, compania a atins alt prag, iar angajaţii au fost recompensaţi atunci fie cu o maşină în valoare de 50.000 de dolari, fie cu 35.000 de dolari cash.

    Averea lui Hildebrand este estimată la 5 miliarde de dolari. 

     

  • DECLARAŢIILE DE AVERE ale miniştrilor din Cabinetul Cioloş. Ce averi au ministrul de Externe şi cel al Sănătăţii

    Declaraţia de avere a ministrului Lazăr Comănescu

    Ministrul de Externe deţine două terenuri în Vâlcea, cu suprafaţa totală de 7.500 metri pătraţi, şi o casă, toate moştenite de la părinţi. La acestea se adaugă o casă în Bucureşti şi un apartament, ambele moştenite de către soţie. Singurul imobil cumpărat de Lazăr Comănescu este un apartament de 63 metri pătraţi, achiziţionat în 1991.

    Anul acesta, ministrul de Externe, care a deţinut funcţia de consilier prezidenţial până la numirea în Cabinetul Cioloş, a cumpărat un autoturism BMW-X3.

    Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015 care poate fi consultată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, în noiembrie 2014 ministrul de Externe a vândut un autoturism cu suma de 32.500 de euro.

    Şeful diplomaţiei nu deţine nici bijuterii, nici obiecte de artă.

    Comănescu declară şi trei depozite în valută cu valoarea totală de 235.000 de euro şi unul în moneda naţională în valoare de 51.000 de lei. De asemenea, în contul curent Comănescu are 30.000 de lei.

    În acest an, şeful diplomaţiei a câştigat 7.300 de euro în perioada 1 ianuarie -16 februarie ca ambasador la Berlin, la care se adaugă cei circa 60.000 de lei obţinuţi de la Administraţia Prezidenţială în cele nouă luni petrecute în echipa preşedintelui Klaus Iohannis, plus 30.000 de lei pensie.

    Soţia sa a câştigat 20.000 de lei lucrând în cadrul Academiei de Studii Economice.

    Declaraţia de avere a ministrului Patriciu Achima Cadariu

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului miercuri, Patriciu Achimaş Cadariu deţine două terenuri – unul cumpărat în 2011, în suprafaţă de 500 de metri pătraţi, şi unul achiziţionat în 2014, în suprafaţă de 1.087 de metri pătraţi, dar şi o casă în Cluj-Napoca, cumpărată în 2011, în suprafaţă de 126 de metri pătraţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, el are mai multe depozite bancare în care are aproximativ 300.000 de lei, dar şi conturi în valută în care deţine aproape 5.000 de euro.

    Ministrul Sănătăţii a încasat de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu”, unde este conferenţiar universitar, un salariu de 39.724 de lei, iar de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca (IOCN), unde a deţinut funcţia de manager, suma de 103.663 de lei. El a înregistrat alte venituri, în sumă de 87.368 de lei, de la IOCN din patru proiecte derulate.

    La rândul său, Victoria-Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, deţine un teren în comuna Vităneşti, judeţul Teleorman, moştenit în anul 2007, în suprafaţă de 0,8 hectare, şi un apartament în Bucureşti, dobândit în ianuarie 2015, în suprafaţă de 62 de metri pătraţi.

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic a vândut, în mai 2015, un teren intravilan din comuna Vităneşti contra sumei de 23.000 de lei. Victoria-Violeta Alexandru are şi un credit de 55.000 de euro luat în ianuarie 2015 şi care are scadenţă în 2045.

    Ca venituri, ea a încasat un salariu de 45.000 de lei de la Asociaţia Institutul pentru Politici Publice şi dividende de 14.000 de lei de la o firmă de consultanţă, în timp ce soţul său a primit un salariu de 25.000 de lei de la Baza 90 Aviaţie.

    Membrii Guvernului Cioloş au depus jurământul de învestitură în 17 noiembrie.

    Guvernul Cioloş are 22 de membri, aceştia fiind: Vasile Dâncu – vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Costin Grigore Borc – vicepremier şi ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naţionale, Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanţelor Publice, Achim Irimescu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Adrian Curaj – ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene, Raluca Prună – ministrul Justiţiei, Cristina Paşca Palmer – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Claudia Ana Costea – ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informaţională, Patriciu Achimaş-Cadariu – ministrul Sănătăţii, Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului şi Sportului, Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Ioan Dragoş Tudorache – şeful Cancelariei primului ministru

  • Povestea lui Patrick Drahi, “devoratorul” pieţei telecom. Este al treilea cel mai bogat om din Franţa

    Drahi are origine marocană cu cetăţenie franco-israeliană şi reşedinţa în Elveţia. S-a născut într-o familie marocană cu origini evreieşti în Casablanca, Maroc, unde a trăit până la 15 ani, apoi familia a emigrat în Franţa. Acesta are o avere estimată de 7,9 miliarde de dolari, avere pe care a construit-o în sectorul telecom.

    A urmat studii de inginerie la universitatea pariziană école Polytechnique şi a obţinut o diplomă de master în optică şi electronică de la universitatea école Nationale Superiéure des Télécommunications în 1986. 

    Doi ani mai târziu şi-a început cariera la Philips în Amsterdam, unde a deţinut poziţia de director de marketing pentru Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia şi Asia. În 1991 s-a alăturat companiei suedeze Kinnevik-Millisat, unde a fost responsabil de dezvoltarea reţelei de cablu din Spania şi Franţa. În mijlocul anilor ’90, Drahi a înfiinţat compania de telecomunicaţii, Mediareseaux, care a fost achiziţionată în 1999 de către UPC.

    În 2002 a înfiinţat Altice, companie multinaţională de cablu şi telecomunicaţii, care îşi are sediul în Luxemburg, este listată în Amsterdam şi deţine active în Franţa, Belgia, Portugalia şi alte colţuri mai îndepărtate ale lumii, cum ar fi Republica Dominicană. Altice deţine 75% din Numericable, cea mai mare companie de cablu din Franţa.

    Patrick Drahi a captat atenţia internaţională în ianuarie 2014, când Altice s-a listat la bursă pentru suma de 1,8 miliarde de dolari. Drahi a realizat un număr remarcabil de achiziţii, nu mai puţin de 20. Anul trecut, el a încheiat achiziţii de 31 miliarde de dolari, incluzând surprinzătoarea preluare, pentru 23 miliarde de dolari, a celui de-al doilea mare operator de reţele mobile al Franţei, SFR, după o bătălie cu puternica familie Bouygues, a cărei companie deţine operaţiuni şi în domeniile media, al construcţiilor şi dezvoltării imobiliare.

    Dacă în Europa Drahi este un jucător important pe piaţa telecom, în Statele Unite abia şi-a făcut simţită prezenţa când a cumpărat acţiuni în valoare de 9 miliarde de dolari la operatorul de cablu Suddenlink cu sediul în St. Louis. Aceasta este prima sa acţiune pe piaţa americană. De asemenea, în septembrie 2015 Altice a cumpărat compania de telecomunicaţii Cablevision Systems, pentru 17,7 miliarde de dolari. Magnatul a adoptat un model simplu, dar extrem de eficient. Profitând de dobânzile foarte scăzute, acesta s-a împrumutat masiv pentru a finanţa un şir remarcabil de achiziţii. Drahi a cumpărat la preţuri de nimic în jur de 20 de companii europene de cablu şi operatori de reţele mobile, în cele mai multe cazuri nepopulari sau cu dificultăţi financiare.

    Potrivit unui angajat, Drahi este un om ingenios care e prezentat de multe ori ca fiind un „geniu financiar“, spunând că „atunci când citeşte un raport financiar, imediat ştie care sunt problemele companiei“. „A construit un imperiu de la zero. Foarte puţini oameni se pot mândri cu acest lucru“, a spus un asistent de-al lui Drahi, potrivit WealthX.

    Ecole Polytechnique a jucat un rol vital în viaţa lui Drahi deoarece acolo a descoperit eticheta şi tradiţia de business franceză şi a fost locul unde a interacţionat pentru prima dată cu elita din Franţa.

    Patrick Drahi şi-a întâlnit soţia la o petrecere la sfârşitul anilor ’80, iar după numai o oră a cerut-o în căsătorie. Au împreună patru copii.

  • Mark Zuckerberg, devenit proaspăt tătic, a anunţat că o să-şi doneze o mare parte din avere

    CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunţat că el şi soţia lui, Priscilla, îşi vor dona aproape toată averea, aproximativ 45 de miliarde de dolari, pentru îmbunătăţirea lumii pentru generaţiile viitoare, potrivit Associated Press.

    Priscilla Chan a născut o fetiţă de 3.4 kg săptămâna trecută, dar cuplul a împărtăşit această veste cu publicul abia azi dimineaţă prin intermediul unei postări pe, unde altfel, reţeaua de socializare, Facebook.

    “Priscilla şi cu mine suntem foarte fericiţi să îi urăm bun venit fiicei noastre, Max, în această lume. Este o lume în care generaţia noastră poate contribui la progresul potenţialului uman şi la promovarea egalităţii”, a spus Mark Zuckerberg, precizând că acest lucru se poate realiza printr-o serie de acţiuni, precum vindecarea bolilor, învăţământul personalizat, producerea de energie din surse regenerabile, conectarea oamenilor, construirea unor comunităţi puternice, reducerea sărăciei, asigurarea de drepturi egale şi înţelegerea între naţiuni.

    El a mai spus că Facebook şi-a luat angajamentul de a ajuta la crearea acestei lumi pentru toţi copiii. “Vom da 99% din acţiunile noastre la Facebook – a căror valoare se ridică în prezent la aproximativ 45 de miliarde de dolari – pentru ca în timpul vieţii noastre şi împreună cu mulţi alţii să îmbunătăţim această lume pentru generaţia viitoare”.

    Pentru a realiza acest lucru, cei doi plănuiesc să lanseze iniţiativa Chan Zuckerberg, prin intermediul căruia îşi vor putea atinge scopul.

    Mark Zuckerberg este în prezent unul dintre cei mai tineri şi de succes oameni de afaceri din lume, având o avere estimată de Forbes la 46,8 miliarde de dolari.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,49 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună.

  • A câştigat aproape 3 milioane de dolari la loterie, iar în câţiva ani a pierdut toată averea. Acum studiază medicina pentru a deveni asistentă medicală

    Callie Rogers avea 16 când a câştigat, în 2003, aproape 3 milioane de dolari la loterie. Adolescenta a promis că va cheltui responsabil bani, dar acest lucru nu s-a întâmplat. 

    Nouă ani mai târziu Callie avea doi copii şi majoritatea averii dispăruse. Ea a cheltuit bani pe operaţii estetice, petreceri şi nu mai puţin de 380.000 de dolari pe cocaină. Şi-a dat seama că aceste cheltuieli nesăbuite şi stilul de viaţă excentric au fost cauzate de faptul că a fost molestată când era doar un copil.

    “Am sperat că banii o să mă facă fericită, că o să uit ce s-a întîmplat. Dar, la doar câteva săptămâni după ce am câştigat la loto, mi-am dat seama ca asta nu se va întămpla, că o să mă gândesc tot timpul la ceea ce mi-a făcut acel bărbat”, a declarat ea pentru The Sun.

    Callie Rogers s-a recăsătorit, iar acum studiază medicina pentru a deveni asistentă medicală.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Câştigul la loto, noroc sau blestem. Povestea femeii care a reuşit să câştige de două ori la loto şi cu toate astea acum locuieşte într-o rulotă

    Evelyn Adams este un caz extrem de rar când vine vorba de câştigurile la loterie. Ea a avut noroc să căştige de două ori la loto doi ani la rând, 1985 şi 1986, strângând suma totală de 5.4 milioane de dolari. Din păcate pentru ea, după încasarea banilor, a reuşit să piardă toată suma după o serie de investiţii şi pariuri nereuşite în Atlantic City. În prezent, Evelyn Adams este falită şi trăieşte într-un parc de rulote.

    Citeşte aici povestea unui britanic care a câştigat la loto 10 milioane de lire sterline, iar acum lucrează într-o fabrică de biscuiţi si doarme în pădure