BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • O pată neagră pe sportul alb: de unde a plecat şi ce înseamnă scandalul meciurilor trucate din tenis

    Rusul Nikolai Davidenko, la acea vreme jucătorul numărul patru al lumii, a început cu dreptul meciul desfăşurat la Sopot, în Polonia, acolo unde era deţinător al titlului în cadrul turneului Orange Prokom. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră, având în vedere faptul că adversarul său era pe locul 87 în clasamentul de simplu. Rusul a jucat impecabil şi a câştigat primul set, obţinând şi un break la începutul manşei secunde. Pentru spectatori şi telespectatori, meciul se derula conform aşteptărilor.

    În centrul de control al site-ului de pariuri Betfair, situaţia era cu totul diferită: luminile de avertizare erau aprinse pe toate monitoarele, anunţând un tipar neregulat al sumelor plasate pe meci. Pariuri de sute de mii de euro intraseră de la începutul zilei în sistem şi toate îl favorizau pe Arguello la câştigarea meciului. Deşi pe teren Davidenko era la câteva game-uri de câştigarea meciului, pariurile pe Arguello erau din ce în ce mai mari. În total, peste 4 milioane de euro s-au pariat pe meci – de 10 ori mai mult decât media la un astfel de turneu. Majoritatea banilor au venit de la 9 conturi înregistrate la Moscova, un alt semn de întrebare pentru cei de la Betfair.

    Alertaţi, şefii de la centrul de control al Betfair l-au contactat pe Gayle Bradshaw, vicepreşedintele Asociaţiei Profesioniştilor în Tenis (ATP), organizaţie care guvernează tenisul masculin, informându-l că ceva ciudat se petrece la Sopot. Bradshaw, la rândul său, l-a contactat imediat pe supervizorul turneului, iar acesta a coborât la marginea terenului pentru a urmări finalul partidei.

    Din acel moment, meciul a luat o turnură dramatică. Iniţial, Davidenko a început să şchioapete şi a cerut mai multe pauze medicale. Rusul s-a plâns mai întâi de dureri la nivelul gleznei şi apoi la nivelul degetului mare de la piciorul stâng. În cele din urmă, el a pierdut setul secund. Davidenko a mai jucat trei game-uri în setul trei şi apoi a abandonat meciul din motive medicale.

    La scurt timp după încheierea meciului, Betfair a anunţat, pentru prima oară în istoria sa, că toate pariurile plasate pe eveniment au fost anulate.

    Aceasta este povestea primului scandal major de trucare a meciurilor, care a produs numeroase schimbări în organizarea instituţiilor care guvernează sportul alb. Pentru o perioadă, a părut că acestea vor elimina practicile de acest gen; nouă ani mai târziu, o anchetă derulată de două instituţii de media a scos la iveală probleme mult mai grave în tenis.

    O echipă formată din foşti detectivi şi anchetatori de la Autoritatea Britanică a Curselor de Cai a primit sarcina de a afla ce anume s-a întâmplat în timpul meciului. Paul Scotney, unul dintre şefii echipei, le-a explicat celor de la BuzzFeed motivele pentru care ancheta a fost atât de dificilă: „Atunci când mergi la locul unei crime şi găseşti un cadavru, ştii cu siguranţă că cineva a murit. În cadrul unui incident de acest gen pe piaţa pariurilor, ştii că există un cadavru, dar nu ai cum să îl vezi. Era însă evident că ceva nu e în regulă: locurile din clasament, sumele de bani pariate, lucrurile pur şi simplu nu se legau“.

    Echipa lui Scotney a decis să intervieveze cei doi jucători, precum echipele şi familiile acestora. Atât Davidenko cât şi Arguello au negat vehement implicarea în orice fel de activitate ilegală; rusul nu a vrut să predea telefonul pentru o analiză amănunţită, dar argentinianul a acceptat.

    O declaraţie interesantă a fost cea a fizioterapeutului care l-a tratat, în timpul meciului, pe Davidenko. „Mi-a pus o întrebare care mi s-a părut ciudată“, le-a declarat doctorul anchetatorilor. „M-a întrebat dacă durerea pe care o simte în picior este un motiv suficient pentru a se retrage.“

    După ce a adunat suficiente materiale, echipa a predat dosarul celor de la ATP, care au demarat pe baza documentelor o altă anchetă internă. Spre surprinderea tuturor însă, la finalul acestui demers ATP a anunţat că nu a găsit nicio dovadă clară de încălcare a regulilor din partea jucătorilor. Lucru ce pare ciudat, având în vedere că documentele arată nu mai puţin de 82 de mesaje schimbate de Arguello cu posibili lideri ai unei reţele de pariuri din Italia, reţea care a obţinut sute de mii de euro pariind pe meciurile jucătorului argentinian.

    „Dacă luau măsuri atunci când le-am pus la dispoziţie materialele, ar fi putut elimina un grup de jucători şi ar fi curăţat astfel aproape în totalitate tenisul“, a spus Mark Phillips, unul dintre investigatori. „Le-am dat suficiente dovezi, dar ei nu au făcut absolut nimic în privinţa asta.“

  • Efectele vigilenţei autorităţilor şi ale înăspririi cadrului de reglementare la nivel global

    „Peisajul concurenţial local reflectă, în mare măsură, realitatea internaţională”, spune Diana Crângaşu, senior associate şi coordonator al practicii de dreptul concurenţei în cadrul Clifford Chance Badea. „La nivel global, vigilenţa autorităţilor de resort este în creştere, numărul de investigaţii privind suspiciunea unor înţelegeri de tip cartel şi amenzile în acest sens atingând niveluri record în ultimii ani, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în ţări importante pentru economia globală, cum sunt Statele Unite şi China”.

    La rândul său, Consiliul Concurenţei este extrem de activ în ultimii ani, atât prin investigaţiile derulate, cât şi prin numărul în creştere de sancţiuni impuse. „Acest lucru confirmă efortul autorităţii de a alinia piaţa românească la rigorile internaţionale şi o ajută să se maturizeze, folosind pârghiile concurenţiale corecte în raporturile economice dintre diverşi jucători. Nu este întotdeauna un lucru comod, însă este cu siguranţă singurul mod corect de a construi o economie sustenabilă şi puternică”, adaugă Diana Crângaşu.

    Discuţiile din cadrul unui seminar organizat recent de Clifford Chance Badea, care au abordat atât contextul concurenţial local, cât şi tendinţele europene şi de la nivel global, au identificat câteva previziuni pentru mediul de afaceri, în cursul acestui an.

    Previziunile anului 2016 în dreptul concurenţei

    1. Valoarea amenzilor în creştere. La nivel global, dar şi naţional, 2016 ar putea aduce mai puţine decizii de sancţionare, dar amenzi totale mai mari, în contextul în care autorităţile de concurenţă sunt mult mai atente şi mai agresive în analizarea şi sancţionarea cartelurilor. Investigaţiile vor viza tot mai mult pieţe cu impact major asupra unui număr mare de contribuabili. În acest context, este de aşteptat şi o creştere a numărului de contestaţii în instanţă (litigii), inclusiv pe partea cererilor de despăgubiri formulate în baza deciziilor de sancţionare ale autorităţilor de concurenţă.

    2. Eforturi multijurisdicţionale extinse. Investigaţiile concomitente în mai multe jurisdicţii devin o practică obişnuită. Cooperarea punctuală între autorităţile de concurenţă va continua să se extindă şi să devină mai importantă în finalizarea investigaţiilor. În România este de aşteptat o colaborare şi mai extinsă a autorităţii de concurenţă cu alte autorităţi şi instituţii de stat.  

    3. Programele de conformitate vor fi esenţiale. În acest context, programele de conformitate revin în prim plan, iar bunele practici devin esenţiale. Un astfel de program trebuie adaptat la propriul business, iar elaborarea sa trebuie să aibă la bază o analiză riguroasă de risc, specifică activităţii şi industriei în care activează societatea, precum şi structurii sale organizaţionale. Este nevoie ca efortul şi responsabilitatea cu care companiile implementează un astfel de program să atragă şi o recompensare efectivă din partea autorităţilor de concurenţă, prin aplicarea unei reduceri la amenda finală atrasă de o eventuală investigaţie.

    4. Noutatea economică si comercială va fi sub lupa autorităţilor de concurenţă. Autorităţile de concurenţă vor continua să analizeze posibilitatea existenţei cartelurilor şi a practicilor comerciale anticoncurenţiale în domeniile care s-au dezvoltat major în ultimii ani, dar şi în practicile comerciale recente – este de aşteptat că vor exista mai multe investigaţii în vânzările online, industria IT, retail, dar şi în industria de administrare a aşa-numitelor big data. Excepţiile din legislaţia fiscală naţională a Statelor Membre vor continua să fie sub scrutin din punct de vedere al relevanţei regulilor din legislaţia ajutorului de stat. 

    5. „Pericolul” din discursurile publice. Autorităţile de concurenţă vor analiza în investigaţiile lor toate discursurile publice ale societăţilor (comunicate de presă, rapoarte financiare sau informări către investitori, previziuni financiare sau proiecţii de strategii şi evoluţii de preţuri, interviuri acordate presei etc.), folosirea canalelor social media de către angajaţii companiilor, precum şi analizele sau statisticile prezentate în cadrul conferinţelor de industrie. Cazurile recente de practici concertate au inclus şi analiza atentă a comunicatelor de presă transmise de societăţi din diferite industrii.

    6. Mai multă vigilenţă în M&A. Dacă 2015 a înregistrat câteva tranzacţii mari de fuziuni şi achiziţii, ce au generat concentrări economice substanţiale, în 2016 acest entuziasm ar putea fi temperat de constrângeri concurenţiale. „Am asistat deja la situaţii în care planuri ambiţioase de M&A au fost abandonate sau restrânse, pentru că – odată analiza concurenţială realizată, era posibil că tranzacţia fie să nu fie aprobată de autorităţile de concurenţă, fie să atragă remedii majore pentru aprobare, care ar fi redus prea mult scopul economic al tranzacţiei în sine”, explică Diana Crângaşu. Analiza unei tranzacţii de M&A majore trebuie să cuprindă din momentul negocierilor şi o analiză a posibilelor remedii (spre exemplu, divizări ale business-ului, vânzări de active), pe care o autoritate  de concurenţă ar fi dispusă să le accepte pentru a aproba respectiva tranzacţie.

    7. Focus pe prevenţie. Din ce în ce mai multe autorităţi de concurenţă vor încerca să se implice şi în activitatea de iniţiere şi elaborare a politicilor publice, prin avizarea acestora din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia concurenţei, căutând astfel să prevină pe cât posibil situaţii în care anumite proiecte legislative sau acţiuni ale autorităţilor publice să provoace impact şi consecinţe anticoncurenţiale în piaţă.

    Clifford Chance este prezentă în România din 2006 şi operează în prezent sub denumirea Clifford Chance Badea. Biroul din Bucureşti se implică în mod constant în tranzacţii complexe de împrumuturi sindicalizate, finanţări, restructurări, emisiuni de eurobonduri şi de acţiuni pe pieţe internaţionale de capital, instrumente financiare derivate, achiziţii de companii de către investitori strategici sau fonduri de private equity, proiecte de infrastructură şi autostrăzi, investiţii imobiliare, precum şi litigii şi arbitraje interne şi internaţionale.

     

  • Ţara din Europa care vrea să dea fiecărui cetăţean 800 de euro pe lună. Nu trebuie decât să aibă peste 18 ani

    Finlanda ia în calcul oferirea unui venit de bază în valoare de 800 de euro pe lună fiecărui cetăţean, informează The Telegraph.

    Autorităţile finlandeze au în vedere oferirea fiecărui cetăţean o sumă neimpozabilă de 800 de euro pe lună. Această propunere a fost făcută de Institutul finlandez de Asigurări Sociale (KELA), iar acest venit de bază ar înlocui toate celealte beneficii financiare. Orice adult ar beneficia de acestă sumă indiferent dacă mai au sau nu o altă sursă de venit.

    Somajul în Finlanda se află la cote ridicate (10%), iar acest venit ar încuraja oamenii să se angajeze. În prezent, mulţi oameni preferă să rămână şomeri decât să se angajeze pe un post cu un salariu mic. Procentajul somajului în rândul tinerilor creşte la 22.7%.

    Proiectul va fi definitivat anul acesta, iar un programul-pilot va debuta la 1 ianuarie 2017.

    O măsură asemănătoare a fost luată în 1970 în oraşul canadian Dauphin, iar rezultatele au fost, atât economice, cât şi sociale, în mare parte pozitive.

    Pe de altă parte, unele voci susţin că această măsură doar ar creşte rata şomajului descurajând oamenii să caute un loc de muncă.

    Prim-ministrul finlandez, Juha Sipila, sprijină ideea “pentru mine, un venit de bază înseamnă simplificarea sistemului de securitate socială”.

    Dacă această măsură va fi adoptată, guvernul finlandez va trebui să plătească 46.7 de miliarde pe an.

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Supravieţuitor din Colectiv, obligat să restituie bani statului pentru că a fost externat mai devreme

    Un rănit în incendiul de la Colectiv acuză autorităţile ca îl pun să plătească înapoi către stat o parte din suma primită drept ajutor, pentru spitalizare, informează stirileprotv.ro

    Cătălin Scanteie, chitaristul trupei Hatemode, a fost externat de la Spitalul “Bagdasar-Arseni” după ce a fost îngrijit mai bine de patru săptămâni, ca urmare a rănilor suferite pe 30 octombrie. Scanteie dezvăluie, într-un mesaj pe Facebook, ca unii dintre răniţi sunt obligaţi să dea înapoi o parte din ajutoarele băneşti pe care le-au primit de la stat.

    Mesajul tânărului publicat pe reţeaua de socializare: 

    “Alta ordinarie din partea statului roman, ca multe altele dupa revolutie.
    V-ati bucurat cumva ca v-a dat statul 6000 lei gen “ajutor pe perioada spitalizarii” dupa incendiul din Colectiv? Adica 200 lei/zi x 30 zile? Sau macar ati zambit amar pe motiv ca totul isi revine la normal in tara asta?

    Eh, stati linistiti dragii mei “parliti” in Colecitv… Bucuria a fost de scurta durata. Daca ati stat internati mai putin de 30 de zile, acum trebuie sa inapoiati banii, ca altfel va saraci statul roman din cauza voastra. Nu mai conteaza ca am revenit la tratament si schimbare de pansament o data la 2-3 zile, ei vor banii inapoi…

    Azi, printre altele, trebuie sa ajung la nu stiu de cacat de agentie de stat cu sediul pe Calea Victoriei, ca sa dau inapoi 400 lei, deoarece si-au permis “aia” de la Spitalul Bagdasar Arseni sa ma externeze mai devreme, pe 28 noiembrie.

    Mai exact, ca sa nu orbecaiti cautand, e vorba de “Agentia de Plati”, etajul 3, la Contabilitate, la domnul Trusca. Cladirea cu B1 TV.
    Deci cum s-ar spune, “am tras statul in piept cu 2 zile” ca m-am externat mai devreme, iar acum sunt pasibil de amenda sau in cel mai bun caz de poprire pe conturi.

    Nu stiu de ce, dar imi vine sa-i cam dau pe toti inapoi. In cazul asta chiar nu mai am neovie. Bleah!”


     

  • Premierul turc: Statul Islamic este responsabil de atacul de la Istanbul

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic (SI) se află în spatele atacului sinucigaş de la Istanbul, soldat cu zece morţi, majoritatea turişti germani, relatează AP în pagina electronică.

    Turcia este hotărâtă să lupte împotriva grupării jihadiste până când aceasta nu va mai reprezenta “o ameninţare” pentru ţara sa sau pentru lume, a declarat Davutoglu.

    Autorităţile turce afirmă că un cetăţean sirian în vârstă de 28 de ani a comis marţi atacul din cartierul istoric Sultanahmet din Istanbul, un important centru turistic.

  • ISIS a lansat un anunţ online că recrutează hackeri pentru a lupta împotriva ”infidelilor”. România este pe locul trei în lume la heckeri după Rusia şi China

    Statul Islamic a lansat o revistă online cu scopul de informa şi instrui persoanele care vor să devină jihadişti. Revista explică cum poţi lua parte într-un atac cibernetic împotriva ţărilor vestice, evitând să intri „sub radarul”  autorităţilor. Primul număr al revistei  „Hybernetiq” a fost publicat în decembrie, în limba germană, şi a fost distribuită cu ajutorul reţelelor social media, precum Twitter şi Telegram. Cei care au publicat revista au încurajat cititorii să traducă articolele în alte limbi pentru ca să ajungă informaţia la un număr cât mai mare de oameni, conform publicaţiei Business Insider.

    „Este foarte important pentru noi ca fraţii şi surorile noastre să ştie totul despre software şi hardware. Cândva progresul ştiinţific şi tehnologic a fost catalogat ca fiind „muncă diavolului”, iar noi am avut tendinţa să demonizăm munca infidelilor. Acum a venit momentul să invăţăm despre enorma importanţa a tehnologiei şi să o folosim corect” a scris un autor care s-a semnat cu  pseudonimul Mujahid, în revista „Kybernetiq”.

    Articolele includ sfaturi despre cum să rămâi vigilent în spaţiul online atunci când comunici cu alţi jihadişti: „Duşmanul citeşte ceea ce scrii. Râmâi vigilent şi nu-l subestima.”

    Cititorilor li se oferă variante alternative pentru Whatsapp, Gmail şi Hotmail şi sunt sfătuiţi să nu distribuie informaţii pentru că „au încredere”, ci numai când sunt absolut necesare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Au câştigat 52 de milioane de dolari, dar reprezentanţii loteriei au decis să nu le acorde premiul

    Edwina şi David Nylan, un cuplu din Marea Britanie a câştigat marele premiu al loteriei, în valoare de 52 de milioane de dolari, dar acesta le-a fost refuzat din cauza unui erori de aplicaţie.

    Atunci când Edwina Nylan a sunat la sediul loteriei pentru a afla cum să intre în posesia banilor, a fost anunţată că biletul era înregistrat prea târziu.

    “Am încercat să ne amuzăm pe tema asta, dar suntem extrem de afectaţi”, a declarat femeia unei publicaţii din Marea Britanie. “Jucăm la loterie de ani de zile, iar banii ăştia ne-ar fi schimbat viaţa.”

    Cei doi spun că au folosit o aplicaţie de mobil pentru a cumpăra un bilet pe 23 decembrie. Atunci când au fost atenţionaţi că fondurile de pe card sunt insuficiente, au mai transferat bani şi au presupus că tranzacţia a fost înregistrată.

    Autorităţile spun că depunerea de bani s-a făcut la ora la care susţin cei doi soţi, dar tranzacţia s-a înregistrat de-abia după miezul nopţii, la câteva ore după ce numerele fuseseră extrase. “Sentimentul este groaznic, de parcă toate visele ţi s-au împlinit iar apoi cineva vine şi ţi le ia”, a mai spus Edwina.

  • Ce spune presa internaţională despre obiceiul deţinuţilor ”de lux” de a ieşi mai repede din închisoare scriind cărţi: O “portiţă” ce subminează campania anticorupţie a României

    Subiectul cărţilor scrise de deţinuţi în România a ajuns în cotidianul britanic The Guardian, care menţionează că publicarea unei cărţi cu valoare ştiinţifică poate reduce cu 30 de zile pedeapsa cu închisoarea, dar această “portiţă” subminează campania anticorupţie dusă de autorităţi.

    Această “portiţă” subminează campania anticorupţie din România, comentează The Guardian în ediţia online, subliniind că nimeni nu evaluează impactul pe care îl are numărul mare de deţinuţi ce exploatează această lege.

    Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România şi proprietarul unor posturi de televiziune, a fost condamnat la 10 ani de închisoare în august 2014, pentru corupţie. De atunci, a scris opt lucrări ştiinţifice, o realizare uimitoare după toate standardele, notează cotidianul britanic. Oricât de impresionant ar fi, există totuşi suspiciuni că productivitatea sa nu este motivată doar de zelul academic.

    Conform legislaţiei române, pedepsele deţinuţilor pot fi reduse cu 30 de zile pentru fiecare carte cu valoare ştiinţifică pe care o publică, iar aceasta este o oportunitate de care profită mulţi condamnaţi într-o ţară implicată într-o campanie anticorupţie fără precedent, comentează The Guardian.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.