Tag: aur

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Monede dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase, emise de BNR. Cum arată şi ce preţuri au monedele speciale

     Potrivit anunţului publicat pe site-ul instituţiei, moneda din argint are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 10 lei, titlu – 999‰, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 31,103 grame, calitate proof, cant zimţat.

    Aversul monedei din argint redă imaginea unui gramofon, simbol al primelor înregistrări discografice ale Mariei Tănase, inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”, valoarea nominală “10 LEI”, stema României şi anul de emisiune “2013”, amplasat de o parte şi de alta a stemei.

    Moneda din tombac cuprat are următoarele caracteristici tehnice: valoare nominală – 1 leu, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 23,5 grame, calitate proof, cant zimţat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paladiul- singurul metal preţios “pe plus”; aurul pare a avea un an de scădere a preţului

    “La rândul său, argintul a ajuns la minimul ultimilor 3 ani, iar platina a trecut în iunie prin minimul ultimilor 4 ani”, spune Silviu Pojar, Sales Manager Noble Securities, sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    Toate metalele preţioase au încheiat primul semestru din 2013 în scădere, dar prin creşterea consistentă din iulie şi august, paladiul a fost singurul care a reuşit până în prezent să recupereze “terenul pierdut”, arată o analiză a Noble Securities.

    Astfel, după primele 6 luni ale anului, aurul se depreciase cu circa 26%, argintul cu aproximativ 35%, platina cu 13%, iar paladiul cu aproape 6%. “Preţul paladiului a oscilat în acest an între doi factori: pe de o parte, a fost stimulat de deficitul de paladiu, în condiţiile unei cereri industriale în creştere (industria de catalizatori auto) şi a unei producţii în scădere.

    Pe de altă parte însă, paladiul a respectat o anumită dinamică legată de segmentul de mărfuri din care face parte (respectiv, metalele preţioase), aşa încât a suportat, de exemplu, scăderi consistente ca efect al declaraţiilor preşedintelui Fed din iunie privind posibilitatea reducerii stimulentelor monetare, întărirea dolarului american diminuând interesul investitorilor pentru diferite alternative de investiţii”, a precizat Silviu Pojar.

    În iulie, Ben Bernanke a făcut noi precizări privind condiţiile în care s-ar putea produce reducerea stimulentelor, arătând că politica monetară a FED nu are un parcurs prestabilit şi nu se grăbeşte să reducă stimulentele, deciziile urmând a fi în concordanţă cu evoluţia economiei SUA; declinul dolarului american a ajutat metalele preţioase. Luna trecută, aurul a crescut cu cca 7%, argintul cu 1,3%, platina cu aproximativ 6,7%, iar paladiul cu aproape 10%; în prima decadă a lui august, cu excepţia aurului, care a înregistrat o scădere nesemnificativă, metalele preţioase şi-au continuat aprecierea.

    Astfel, de la începutul anului curent şi până la finalul şedinţei de tranzacţionare de vineri, paladiul s-a apreciat cu cca 5,7%, în timp ce, în acelaşi interval de timp, preţul aurului a scăzut cu aproximativ 21,5%, al argintului cu cca 32%, iar platina s-a depreciat cu aproximativ 2,7%.

    “Cel puţin deocamdată nu se întrevăd fundamentele care ar putea susţine o revenire majoră a preţurilor aurului şi argintului până la sfârşitul acestui an, dar desigur că sunt posibile diferite corecţii”, a precizat Silviu Pojar. În ceea ce priveşte paladiul şi platina, acestea au importante trăsături comune: pe de o parte, cea mai mare parte a cererii pentru ambele metale preţioase provine din industrie.

    Pe de altă parte, ambele metale preţioase au, la nivel global, probleme cu producţia în scădere, ca urmare a conflictelor de muncă ce au avut loc în Africa de Sud, cel mai mare producător de platină la nivel mondial şi al doilea mare producător de paladiu, iar în cazul paladiului se adăugă problemele din Rusia, cel mai mare producător de profil din lume, ale cărei rezerve se pare că sunt în scădere.

    “Rezultatele economice pozitive raportate săptămâna trecută de Germania şi China au dat un nou impuls preţului paladiului, întrucât “motoarele turate” ale industriei vor susţine cererea de profil. Este de aşteptat o revigorare a economiei mondiale în 2014, aşa încât, cu o cerere industrială consistentă, în contextul actual, se pare că paladiul are şanse de a rămâne în atenţia investitorilor. Platina, la rândul său, a avut un parcurs bun în ultima perioadă, cu o creştere cumulată de cca 11% în iulie şi prima decadă a lui august. Deciziile FED din lunile următoare vor avea însă un impact semnificativ inclusiv asupra pieţei metalelor preţioase, determinând o volatilitate ridicată şi posibile corecţii în consecinţă”, a arătat Silviu Pojar.

     

  • Agnetha Fältskog, fostă membră a grupului ABBA, recompensată cu Discul de Aur în Suedia

     Aceasta este una dintre rarele apariţii ale fostei componente a trupei ABBA din ultimii ani, care a preferat să se retragă din vizorul presei după destrămarea grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    794.100
    sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie, în creştere cu 3,4% faţă de cele din luna iunie 2012, sosirile turiştilor români reprezentând 7,5% din numărul total

    4,75%
    rata la care majoritatea analiştilor financiar-bancari estimează că BNR va reduce dobânda de politică monetară în şedinţa din 5 august, de la nivelul actual de 5%

    4,5%
    scăderea în iulie a înmatriculărilor de autoturisme Dacia noi în Germania, la 4.120 unităţi, în timp ce piaţa germană a crescut cu 2,1%, la 253.146 unităţi

    13,1%
    rata de economisire în gospodăriile din zona euro în T1, comparativ cu 12,4% în T4 2012, în timp ce în UE, rata de economisire a crescut de la 10,7% la 11%

    7,4%
    rata şomajului din Statele Unite în iulie, faţă de 7,6% în iunie, atingând astfel nivelul minim înregistrat începând din decembrie 2008, în condiţiile în care numărul locurilor de muncă din economia americană a crescut cu 162.000

     

  • Comoara din gunoaie. Cum arunca omenirea aur in valoare de milioane de dolari anual fara sa-si dea seama

     Gunoiul pe care il aruncam contine aur. Aceasta nu este o figura de stil. Aur in valoare de milioane de dolari zace in gropile de gunoi din toata lumea, metalul pretios fiind ascuns in componentele electronicelor uzate.

    Odata cu cererea tot mai mare pentru electronice, productia de gadgeturi a crescut si ea. Folosind niste tehnici de reciclare speciale, aceste metale pot fi recuperate si repuse in vanzare, contra unor profituri insemnate, intr-un proces care poarta numele de “minerit urban”.

    Iata o serie de date interesante, stranse de Global e-Sustainability Initiative, despre acest proces:

    – La nivel mondial, in electronicele de pretutindeni se gasesc 320 tone de aur, in valoare de 16 miliarde de dolari si 7.500 tone de argint in valoare de cinci miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cele mai frumoase 21 de destinaţii de vacanţă

     1. Cascada de Aur Gullfoss din Islanda

     2. Pădurea de Piatră, China

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Elevii români au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică

    Multiplu medaliat internaţional, Rareş Darius Buhai, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” Bistriţa, şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie. Laureat cu argint anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Adevărul despre Bulgaria: Nisipurile pot fi aurii, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună

    CE I-A FĂCUT SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN ROMÂNIA?

    Au descoperit că nisipurile pot fi aurii în Bulgaria, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună, iar hotelul, deşi occidental ca standard, avea oaspeţi mai mult orientali în obiceiuri.

    Pentru ei, plaja românească din Mamaia, cu mocktail-urile ei de mango, briza vibrând pe ritmuri house şi peisaj marin cu pălăriuţe Fedora a fost mai convingătoare. Pentru o parte din prietenii lor, restaurantele etnice au fost motiv bun de preumblare prin orăşele, alţii au căutat istorii vechi printre pietre şi ruine. Toţi s-au întors acasă satisfăcuţi.

    Toţi sunt profesionişti cu călătorii şi experienţe comparabile în străinătate. Există de ani buni convingerea că nu ai fost în vacanţă dacă nu ai ieşit din ţară. Pe litoralul românesc se merge în week-end, ca să umpli timpul până la / după vacanţa adevărată – grecesc-insulară, turcesc-all-inclusive sau pe coaste italiano-spaniole.

    Dacă mergi la mare strict ca să stai la plajă, ce contează de care parte a Mediteranei te afli?
    Dacă nu te interesează istoria, cultura sau arhitectura locului, ce importanţă mai are limba în care ţi se adresează recepţionerul?
    Dacă a mânca este un verb cantitativ, iar băuturile se declină în funcţie de dozator, mai are vreun sens drumul parcurs după vamă?
    ESTE FRUMOS ŞI PROFITABIL SPIRITUAL SĂ CĂLĂTOREŞTI; o spun cu recunoştinţa omului care a văzut locuri, a întâlnit culturi noi şi a învăţat să se bucure de diferenţe, asemănări şi deschiderile pricinuite de oricare dintre acestea.

    Mi-am dat seama însă că a merge mereu afară nu este suficient. Trebuie să mergem şi înăuntru. Modul în care percepem ideea de străin şi autohton se schimbă neîncetat în funcţie de informaţia cu care hrănim ambele tabere. Cunoscând cum e la alţii, putem aprecia sau blama ce găsim acasă, la fel cum, conştienţi de ce avem înăuntru, putem evalua la justa valoare sclipiciul de afară.
    Cu ruşinea de a nu fi aflat încă nici măcar jumătate din locurile şi poveştile româneşti comparabile cu orice pietroi bine promovat de afară, creionez o listă de motive pentru care litoralul românesc ar merita să fie loc de vacanţă şi nu de week-end. 

    Încep printr-o recomandare pe placul mamelor noastre – nu uitaţi micul dejun! În Constanţa, pe Şoseaua Mircea cel Bătrân, în Complexul Tomis 2, undeva în spatele micilor magazine şi a pieţei improvizate ad hoc, se află o patiserie cu autoservire, cu cele mai proaspete eclere, ciocolată de casă şi cele mai bune merdenele pe care le-am întâlnit, totul din ingrediente naturale. Fă-ţi provizii şi îndreaptă-te spre plaja sau hotel, după pofta inimii şi / sau a buzunarului.

    PE PLAJĂ, ÎNCEARCĂ ORICARE CONCESIUNE DIN CELE AFLATE ÎN MAMAIA NORD, DE LA BARIERA ÎNSPRE NĂVODARI, dar probabil ştii deja asta. În funcţie de criteriile personale, H2O are kite-uri, saltele moi şi mişcătoare precum o saltea de apă, Fratelli şi Ego design şi pretenţii, Crazy frappe delicios, muzică liniştită şi un meniu extrem de limitat pe plajă. Corpuri frumoase şi copii veseli – a se citi gălăgioşi – sunt peste tot.

    Pe seară, când obosit soarele se lasă peste lac, încearcă stavridul pe plită de la Pinguin şi scoicile natur în vin alb. Bucătărie simplă şi delicioasă, fără pretenţii, dar perfectă de fiecare dată. Cea mai bună saramură de crap e tot aici.

    Dacă bucataria etnică este de interes pentru tine, încearcă şi Oz Demir – restaurant turcesc în zona gării din Constanţa, sau mai bine Nikos, taverna grecească de la capătul bulevardului Tomis, unde calamarul e prăjit, la gril sau umplut cu feta şi roşii, iar porţiile sunt imense, savuroase şi ieftine.



    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )