BusinessMagazin

Tag: zf

  • ŞOC TOTAL! Un lanţ URIAŞ de retail DISPARE din România! Anunţul fulger a fost făcut chiar de Black Friday

    Retailerul belgiano-olandez Mega Image se află la un pas să preia reţeaua de magazine Zanfir din judeţul Vrancea în una dintre cele mai importante tranzacţii din comerţ, spun sursele ZF. 

    Oficialii Mega Image nu au raspuns solicitării ZF până la momentul publicării acestei ştiri, pe când Lilieana Zanfir, proprietarul reţelei de magazine cu acelaşi nume, neagă informaţiile. „Sunt încă aici”, afirmă ea.

    Zanfir SNC a obţinut afaceri de aproape 190 mil. lei anul trecut, însă din total retailul asigură mai bine de jumătate, producţia fiind undeva la 15-20% conform celor mai recente date ZF. Tranzacţia poate fi estimată astfel la circa 40-50 mil. lei dat fiind că în comerţ evaluarea unei companii se face că pondere în cifră de afaceri, mai exact 50% din business în comerţul alimentar pentru marii jucători.

    Prin această tranzacţie Mega Image îşi face intrarea în judeţul Vrancea şi marchează o nouă zonă de dezvoltare, cea a Moldovei. Mai exact, reţeaua de circa 650 de magazine continuă să acopere ţara, însă iese din sfera oraşelor mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Sârbu: Ziarul Financiar, că îi spunem ziar sau altfel, va evolua spre o televiziune digitală

    „În ceea ce ne priveşte nu mă simt suficient împlinit şi mulţumit de ceea ce am dat societăţii, sponsorilor mei şi ai noştri care sunteţi dumneavoastră. Ca să putem creşte, va trebui să existăm sub forma unei companii media complete”, a afirmat Adrian Sârbu, în cadrul conferinţei „Ce am făcut în ultimii 20 de ani?”, organizată de Ziarul Financiar (ZF), la Banca Naţională a României (BNR).

    Astfel, în aceste condiţii, pentru a se dezvolta, trustul plănuieşte dezvoltarea unei televiziuni digitale.

    „Evident, nu televiziunea tabloidă la care nu vă uitaţi. Nu cred că este cineva din sala aceasta care consumă mai mult de câteva minute pe zi la televiziunea de tip clasic, dar vorbim de un univers audio-vizual pe care-l numim televiziune. Ziarul Financiar, că îi spunem ziar sau îi spunem altfel, va evolua într-acolo. Deci, comunitatea noastră vă va fi şi mai aproape, şi mai insistentă şi, sper, mai entertainent, în următorii ani. Aceasta este un pariu pe care-l aduc astăzi după 20 de ani de existenţă neîntreruptă şi activitate reuşită a colegilor şi dumneavoastră”, a mai spus Sârbu.

    Cotidianul economic „Ziarul Financiar” a fost lansat la data de 16 noiembrie 1998, în cadrul unui eveniment care a fost găzduit, de asemenea, de BNR.

  • Isărescu: Foarte bine că ZF rămas un cotidian românesc

    „După alţi cinci ani, acest cotidian a rămas un cotidian românesc. Acest lucru este foarte bun”, a afirmat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei „Ce am făcut în ultimii 20 de ani?”, organizată de Ziarul Financiar (ZF), cu prilejul aniversării a 20 de ani de la primul număr.

    Guvernatorul BNR a subliniat că, atunci când spune românesc, nu se referă în sensul unei economii închise.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iulian Anghel, ZF: Azi aici, mâine-n Focşani, ce-am avut şi ce-am pierdut!

    Nu sunt eu samariteanul milostiv.
     
    Suntem în 2018.
     
    Un om care are acum spre 70 de ani, avea, la Revoluţie, în jur de 40 de ani. A muncit în capitalism, prin urmare, cam 25 de ani. Sigur, e posibil ca unii să nu fi muncit, sau să nu fi muncit mult.
     
    Cunosc o femeie care, vreme de 25 de ani, a lucrat într-o făbricuţă de pâine, într-o comună din Galaţi. Noapte de noapte, până în zori, a copt pâine, vreme de 25 de ani. Când a ajuns la vârsta de pensionare, s-a dus, ca tot omul, să-şi ceară pensia. Şi, când colo, nimic, niciun an de contribuţie.
     
    Noi distribuim statului tot felul de sarcini. Dar niciodată nu ne întrebăm: care este rostul statului? Cine este statul? Şi ce este el?
     
    Există o literatură colosală în această privinţă – de la Platon, trecând prin Hobbes, Locke şi Rousseau şi până la Hayek. Dar noi nu citim.
     

  • Nu am nimic cu ele, dar prefer să nu lucrez cu companiile româneşti. Spune un antreprenor român

    Valentin Văcăruş, managing director şi principalul acţionar al Godmother, o companie de organizare de evenimente cu afaceri de
    4 milioane de euro şi 30 de angajaţi: „Nu am nimic cu firmele româneşti, cu antreprenorii români, dar prefer să lucrez cu multinaţionalele. Asta e politica noastră”.

    Un antreprenor român cu o firmă 100% românească spune clar, cu subiect şi predicat, că preferă să lucreze cu multinaţionalele, cu firmele străine, decât cu antreprenorii români, cu companiile româneşti.

    De ce?

    Antreprenorii români sunt imprevizibili, îşi schimbă ideile peste noapte şi tot timpul ştiu pe cineva, un văr, o cunoştinţă care ştie pe cineva, care poate să facă un lucru mai ieftin.

    Multinaţionalele sunt mai clare, ştiu ce au de făcut, au strategiile lor şi ştiu, de exemplu, că la anul trebuie să organizeze un eveniment, se gândesc acum la el, alocă buget şi fiecare dintre cei implicaţi în respectivul proiect ştie ce are de făcut.
    Nu cred că politica lui Valentin Văcăruş este singulară, nu cred că el este o excepţie.

    Acum patru ani, la o întâlnire la Braşov între Volksbank şi clienţii ei, antreprenorii români se întrebau retoric ce mai este românesc în România, în economie, în industrie, în bănci, iar pe de altă parte mie la sută vor să lucreze cu şi pentru multinaţionale, pentru că acolo lucrurile sunt clare şi nu ai probleme cu plata facturilor şi încasarea banilor.
    În aceste condiţii, dacă antreprenorii români se evită între ei în business, bineînţeles nu toţi, cum poate să crească businessul românesc, cum pot apărea antreprenori români?

    Investitorii străini, multinaţionalele, atunci când preiau, când cumpără o companie, încep să îşi aducă şi furnizorii lor de servicii. Francezii lucrează cu francezii, austriecii cu austriecii, nemţii cu nemţii, americanii cu americanii, iar românii vor să lucreze cu toţi dinainte, mai puţin cu românii.
    Aşa cum spunea şi Valentin Văcăruş, antreprenorul român tot timpul ştie pe cineva, tot timpul ştie cum se face un lucru, tot timpul este prezent peste tot şi în final nu îi mai rămâne timp pentru business.
    Românii vor să lucreze la multinaţionale ca primă opţiune, apoi la stat şi, în final, ca o ultimă alternativă, preferă să meargă la o companie privată românească.

    Pe lângă faptul că antreprenorii români nu vor să lucreze cu firme româneşti, cu alţi antreprenori români, mai sunt şi angajaţii, cei mai talentaţi, care preferă să meargă la multinaţionale decât la firmele româneşti.
    Privatizările, investiţiile străine greenfield, achiziţiile de companii şi de branduri româneşti au dus ponderea multinaţionalelor în businessul românesc la 50%, faţă de 46% cât au companiile private româneşti şi 4% cât mai are statul.

    Iar tendinţa este ca multinaţionalele să câştige teren, mai ales după anii de criză în care firmele româneşti au fost lovite din plin şi au fost nevoite să se retragă de tot sau să facă mai mulţi paşi în spate.
    Este greu, dacă nu imposibil, de schimbat mentalităţile din business, mai ales ale antreprenorilor români. Treptat companiile româneşti vor pierde teren pentru că nu toată lumea va dori să lucreze cu ele şi nu vor avea acces, poate, la cele mai bune servicii. Dar mai mult pentru că nu îşi dau business reciproc nu vor putea să crească.


    Iar acest lucru este cel mai rău în business şi din care toţi vor avea de pierdut.

  • ZF la 20 de ani: Dacă spui acum unui tânăr la primul job că în 1998 părinţii lui aveau 75 de euro pe lună, se va întreba cum puteau să trăiască cu acei bani, care în prezent înseamnă un city-break sau o pereche de pantofi

    Dacă i-ai spune cuiva care acum are primul job şi cere un pachet salarial de 1.000 de euro pe lună că atunci salariul mediu era de 75 de euro pe lună ar crede că este o glumă. Cum puteau părinţii lui să trăiască cu acei bani într-o lună, care acum înseamnă un city – break?
     
    Dobânda la BNR era de 38%, iar acum este de 2,5% sau 3,2% la Robor şi ni se pare mult după creşterea din ultimul an.
     
    PIB-ul României era de 31 mld. euro,  cu 5 milioane de salariaţi, iar acum se duce spre 200 mld. euro cu 4,9 milioane de salariaţi.
     
    Ziarul Financiar a avut şansa să fie martor al acestei perioade şi de aceea putem spune că economia şi businessul din România au crescut la un nivel la care noi, în 1998 – o perioadă când ne lovise criza din Rusia şi din ţările asiatice, iar investitorii străini puteau fi număraţi pe degete –, nu credeam că vom ajunge.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Andrei Frunză, CEO Clever Taxi: „Timpul este singura resursă pe care fiecare dintre noi o vinde cu adevărat”

    Experienţa sa profesională include, de asemenea, poziţii de management în proiecte de online payments, digital publishing şi marketplaces. În urmă cu 15 ani el şi-a început cariera la Ziarul Financiar. Clever Taxi a fost fondată în 2010 şi este prima aplicaţie de e-hailing din România care permite plata cursei cash sau cu cardul. Cu un milion de utilizatori şi peste 20.000 de şoferi înregistraţi, Clever Taxi a revoluţionat mobilitatea urbană din România. Compania are peste 50 de angajaţi şi este disponibilă în peste 20 de oraşe din România. Compania a fost fondată de Mihai Rotaru şi Alex Dumitru în 2010, iar în iunie 2017 a fost achiziţionată de mytaxi, divizie a grupului german Daimler, într-o tranzacţie de peste 10 milioane de euro. Clever Tech, compania din spatele aplicaţiei, a avut în 2017 afaceri de 3,5 mil. lei, dublu faţă de anul precedent, şi o pierdere netă de 0,6 mil. lei.
    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?
    Criza economică a fost un moment dificil. Businessuri din industrii cheie, care raportau până atunci realizări spectaculoase şi depăşiri ale ţintelor an după an, s-au regăsit dintr-o dată într-un mediu în care preţurile şi cererea au scăzut dramatic şi care nu mai semăna cu peisajul economic de până atunci. Niciun manager nu cred că a avut o asemenea criză în agendă şi puţini au fost pregătiţi pentru ce a urmat. În 2009 am învăţat cât de importantă este flexibilitatea în business.
    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?
    Eficienţa operaţională a fost atunci punctul de concentrare a tuturor managerilor, indiferent de industrie şi de companie. Practic, ADN-ul fiecărei companii a trebuit analizat în detaliu şi recalibrat conform noilor condiţii de piaţă, optimizarea devenind atunci esenţială. Încă mai avem de reconstruit după această criză, deşi parametrii macroeconomici ne spun că am atins noi maxime istorice.
    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?
    A greşi este un lucru firesc, perfect acceptabil atunci când încerci lucruri noi, când îţi asumi riscuri calculate, când te dedici proiectelor pe care ţi le-ai asumat. Cred cu tărie în modelul de învăţare bazat pe „trial and error”. Învăţarea, progresul în general sunt procese incrementale, ce implică succesiuni de încercări şi eşecuri.
    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?
    Am fost dintotdeauna pasionat de baschet şi
    mi-ar fi plăcut să fac performanţă în acest sport.
    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?
    Nu aş alege niciodată un job „călduţ”. Genul acela din care să ieşi la pensie şi unde nu te doare capul. Timpul este singura resursă pe care fiecare dintre noi o vinde cu adevărat, într-un fel sau altul. A-ţi investi timpul în proiecte care te bucură şi care te fac fericit mi se pare premisa fundamentală pentru orice alegere profesională.
    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?
    Să creadă cu tărie în visurile şi soluţiile proprii. Dar să trateze orice proiect cu seriozitate şi implicare, să înveţe constant şi să „fure” mereu lucrurile bune de la cei din jur.

    PREFERINŢE:
    CUVÂNT:
    Încredere. Pentru că reprezintă ingredientul principal al oricărei echipe.
    CARTE:
    „Idiotul”, romanul extrem de complex pe toate palierele al lui
    F.M. Dostoievski.
    PERSONALITATE:
    Elon Musk, pentru versatilitatea în antreprenoriat, viziunea fascinantă despre viitor şi business şi misiunea asumată de a schimba lumea prin inovaţie.

  • Capitalismul ucide căsătoria? – VIDEO

    Statisticile arată că numărul anual al căsătoriilor a scăzut cu peste 50.000 în ultimii 30 de ani. În acelaşi interval de timp, vârsta medie la care se căsătoresc tinerii a crescut cu peste şase ani. De ce nu mai vor românii să se căsătorească şi care sunt consecinţele acestui fenomen?

    Au răspuns acestor întrebări psihologul Delia Bebi, Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs, precum şi Alex Ciutacu, jurnalist ZF şi BM.

  • Creşterile salariale la medici şi asistente: O asistentă a ajuns în medie la 5.000 lei net, un medic câştigă peste 8.500 lei net. La Spitalul Judeţean Mureş 64 de medici câştigă peste 10.000 lei net lunar

    Şi media salariilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a ajuns la 8.500 de lei net pentru un medic şi 5.000 de lei pentru  asistentă, după cum arată datele publicate pe site-ul spitalului, una dintre puţinele unităţi spitaliceşti care publică în mod transparent situaţia lunară a veniturilor salariaţilor.

    Cel mai mare salariu în luna aprilie în spitalul Clinic Judeţean din Mureş a fost de 16.600 de lei net pentru un medic primar, iar cel mai mic salariu a fost de 2.500 lei net pentru un asistent medical debutant, potrivit datelor publicate pe site-ul spitalului.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • DEZASTRU în Turcia: lira se prăbuşeşte, iar Trump dă lovitura de graţie

    Potrivit Bloomberg, indicele BIST 100, reprentativ pentru piaţa de capital din Turcia, a scăzut cu aproape 9%, cea mai mare scădere din ultimii doi ani.

    În acelaşi timp, jucătorii din industria de oţel şi aluminiu primesc în plin lovitura dată de Trump, care a anunţat astăzi că va dubla tarifele pe oţel şi aluminiu pentru Turcia, 50%, respectiv 20%.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar