BusinessMagazin

Tag: visa

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, printre cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Visa: Numărul tranzacţiilor online din Europa va depăşi în premieră pragul de 10 milioane pe zi

    Visa Europe se aşteaptă să proceseze aproximativ 7.000 de tranzacţii în fiecare minut, în contextul în care consumatorii din Europa sunt în căutarea cadourilor de Crăciun şi încearcă să beneficieze de ofertele online şi să evite aglomeraţia generată de cumpărăturile de Crăciun.

    Mai multe pe zf.ro

  • Visa: Numărul tranzacţiilor online din Europa va depăşi în premieră pragul de 10 milioane pe zi

    Cumpărătorii vor cheltui în medie 400.000 euro pe minut, iar momentul de vârf se estimează că va avea loc în intervalul între 20:00 şi 21:00 GMT.

    Visa Europe se aşteaptă să proceseze aproximativ 7.000 de tranzacţii în fiecare minut, în contextul în care consumatorii din Europa sunt în căutarea cadourilor de Crăciun şi încearcă să beneficieze de ofertele online şi să evite aglomeraţia generată de cumpărăturile de Crăciun.

    “Cu ocazia Mega Monday, estimăm că anul acesta se va înregistra o creştere de 20% comparativ cu 2011 şi că vom procesa, pentru prima dată, zece milioane de tranzacţii online într-o singură zi în Europa. Observăm că tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru a face cumpărături şi acest lucru reflectă încrederea acestora privind siguranţa utilizării cardurilor Visa pentru tranzacţiile online, în special prin intermediul platformei Verified by Visa. Volumul tranzacţiilor pe care le procesăm zilnic, precum şi datele din trecut privind tendinţele de consum, ne oferă o imagine de ansamblu extraordinară asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, a declarat într-un comunicat Steve Perry, director comercial al Visa Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Visa Europe: Un euro din sapte cheltuiti in Europa este pe un card Visa

    Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,

    Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.

    In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.

    De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.

    “Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica”, a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.

    “Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%”, a mai spus Cretu.

    Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.

  • Românii s-au înghesuit să-şi achite cu cardul taxele şi impozitele

    În primele 11 luni din 2011 s-au efectuat aproape 204.000 de tranzacţii de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul, de 1,7 ori mai multe decât în anul precedent. Valoarea medie a unei taxe locale achitate prin card a crescut de la 301 lei în primele 11 luni din 2010 la 340 lei anul trecut.

    “Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic, numărul şi valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori. Sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor şi impozitelor cu cardul online, fără comision, va creşte semnificativ, pentru ca astfel să se evite cozile interminabile de la ghişeu şi cetăţenii să poată plăti oricând, de oriunde s-ar afla”, a declarat Cătălin Creţu, general manager România, Visa Europe.

    Posesorii de carduri Visa pot plăti taxele şi impozitele cu cardul la POS-urile instalate la ghişeele administraţiilor fiscale în 145 de localităţi şi pe internet în 36 oraşe. Reţeaua de localităţi care acceptă plata prin card a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care această posibilitate era oferită doar de 30 de localităţi prin POS şi 5 online în anul 2009.

    Din 2 ianuarie până în 31 martie, toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele locale cu cardul Visa vor putea participa la o promoţie în cadrul căreia se vor acorda 1.500 de premii prin tragere la sorţi, constând în rambursarea valorii impozitelor şi taxelor locale plătite cu cardul Visa, în limita a 250 de lei.

    Visa Europe şi băncile membre intenţionează să continue discuţiile cu autorităţile locale, pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie prin POS, fie online.

    În Europa sunt peste 430 milioane carduri Visa de debit, credit şi business. La sfârşitul anului fiscal încheiat în martie 2011, cardurile Visa au fost utilizate pentru plăţi şi retrageri de numerar evaluate la 1.600 de miliarde de euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost făcute cu un card Visa şi peste 70% din aceste tranzacţii au fost realizate pe carduri Visa de debit.

  • Cea mai aglomerată zi din an pentru cumpărăturile pe internet din Europa. Câţi bani vor fi cheltuiţi?

    Cumpărătorii vor cheltui în medie 350.000 euro pe minut, iar momentul de vârf se estimează că va avea loc la ora prânzului, în intervalul cuprins între 13:00 şi 14:00. Un al doilea moment de vârf este aşteptat în jurul orei 19:00, când cumpărătorii intră pe internet de acasă după ce se întorc de la serviciu.

    Visa Europe se aşteaptă să proceseze doar în această zi aproximativ şapte milioane de tranzacţii în Europa, sau 4.800 de tranzacţii pe minut, pe măsură ce tot mai mulţi consumatori apelează la internet pentru cumpărăturile de Crăciun.

    “Estimăm că peste 510 milioane euro vor fi cheltuiţi online luni, în Europa, pe cardurile Visa, ceea ce înseamnă o creştere de 14% faţă de 2010. Cumpărăturile online reprezintă 20% din totalul cheltuielilor pe cardurile Visa, iar volumul tranzacţiilor procesate zilnic şi datele noastre despre tendinţele de consum ne oferă o imagine de ansamblu asupra comportamentului de plată al consumatorilor”, declară Steve Perry, director comercial al Visa Europe.

    în magazinele situate pe arterele comerciale importante, ultimele două zile dinaintea Crăciunului sunt, de regulă, cele mai aglomerate pentru cumpărături. Având în vedere că Ajunul Crăciunului va fi într-o zi de sâmbătă anul acesta, Visa Europe estimează că vineri, 23 decembrie, va fi cea mai aglomerată zi, întrucât cumpărătorii vor profita de programul prelungit al magazinelor şi nu vor dori să lase cumpărăturile pe ultimul moment, chiar înainte de Crăciun.

    Visa îşi bazează estimările pe datele privind volumul tranzacţiilor de până în prezent şi pe comportamentul de plată observat în anii anteriori în preajma Crăciunului. Unul din fiecare opt euro cheltuiţi în Europa este pe un card Visa, acesta fiind unul dintre cei mai de încredere indicatori ai tendinţelor privind comportamentul de plată al consumatorilor.

  • Bancpost percepe în septembrie dobândă zero la cumpărăturile cu cardurile de credit

    Promoţia, adresată în special familiilor cu copii şcolari, pentru care luna septembrie înseamnă un pachet de cheltuieli suplimentare, se aplică în cazul plăţilor cu cardul direct la comercianţi sau online, însă nu şi în cazul retragerilor de numerar de la ATM. Dobânda zero pentru credit este valabilă exclusiv în prima lună.

    Cardurile de credit American Express Green şi Gold sunt emise în România exclusiv de Bancpost şi sunt adresate persoanelor fizice cu vârsta cuprinsă între 23 şi 65 de ani, cu venituri nete începând de la 700 de lei. Cardurile oferă reduceri la peste 350 de comercianţi, prin programul American Express Selects, un pachet de asigurări pentru protecţia cumpărăturilor şi pentru călătorii şi o perioadă de graţie de până la 55 de zile fără dobândă la cumpărături.

    Cardurile de credit Visa emise de Bancpost (Electron, Clasic, Gold) sunt carduri în lei destinate persoanelor fizice şi pot fi folosite atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate, pentru retrageri de numerar, plăţi la comercianţi sau pentru cumpărături online. Cardurile de credit Visa de la Bancpost au o perioadă de graţie de până la 55 de zile pentru tranzacţiile efectuate la comercianţi şi comision 0% la plata cu cardul.

    Bancpost, a noua bancă din România după valoarea activelor, este membră a grupului elen Eurobank EFG, cu active totale de 82 miliarde de euro la finele primului semestru. Bancpost a încheiat prima jumătate a anului cu o pierdere de pierdere netă de 4,6 milioane de euro.