Tag: violente

  • Şase civili au fost ucişi în confruntările dintre armata ucraineană şi rebeli la Doneţk

    “Şase civili au murit în timpul ostilităţilor”, a declarat viceprimarul Kostiantin Savinov.

    Jurnaliştii AFP au fost duminică martorii unui duel al artileriei grele, fiind lansate până la 20 de tiruri pe minut, în apropierea aeroportului din Doneţk, instalaţii aflate sub controlul forţelor armate ucrainene. Un fum negru acoperea cerul în apropiere.

    În timp ce rebelii trăgeau din zonele locuite, forţele armate ucrainene ripostau de pe aeroport, a constatat AFP.

    Primăria din Doneţk, care a calificat situaţia drept “critică”, a declarat încă de duminică seara că bombardamentele au provocat victime în rândul populaţiei, fără a furniza alte detalii.

    Aceste confruntări s-au produs în pofida armistiţiului încheiat între Guvern şi insurgenţi la 5 septembrie pentru a pune capăt celor cinci luni de lupte soldate cu 2.700 de morţi.

  • Capitala Libiei a fost survolată de avioane neidentificate

    Primele survoluri au avut loc luni, către ora locală 2.00 (3.00, ora României), iar potrivit unui locuitor s-a auzit o explozie foarte puternică, fără să fie posibilă identificarea avioanelor şi nici locul deflagraţiei, urmată de altele.

    “Exploziile au fost auzite în mod clar în cartiere din estul Tripoli”, la aproximativ 15 kilometri de centrul oraşului, a declarat acest locuitor pentru AFP.

    Postul local de televiziune Libya awalan (Libia mai întâi), apropiat generalului disident Khalifa Haftar, a anunţat că “aviaţia militară a bombardat diverse poziţii” în apropiere de Tripoli, fără să ofere alte precizări.

    Generalul Haftar conduce o operaţiune împotriva unor “grupări teroriste” care fac legea la Benghazi (est), după îndepărtarea de la putere a regimului Muammar Kadhafi, în 2011.

    Nicio precizare nu a fost făcută de către vreo sursă oficială cu privire la aceste survoluri, în contextul în care miliţii de la Zenten (vest) – naţionalişti care s-ar bucura de susţinerea generalului Haftar, şi miliţii de la Misrata (la est de Tripoli) – apropiate islamiştilor, luptă între ele pentru a obţine controlul asupra unui pod, către aeroport ( la sud de Tripoli) aflat în prezent sub controlul unor miliţii de la Zenten.

    Confruntările au scăzut în intensitate duminică, miliţii de la Misrata anunţând că au preluat controlul asupra podului şi unui cartier general al armatei, o informaţie imposibil de confirmat dintr-o sursă independentă.

    Libia este dvastată de confruntări armate sângeroase între miliţii rivale, de la jumătatea lui iulie, determinând Parlamentul ales la 25 iunie să ceară miercuri o intervenţie străină pentru protejarea civililor.

    De la îndepărtarea lui Kadhafi de la putere, autorităţile tranzitorii nu au reuşit să restabilească ordinea şi securitatea în Libia.

  • Principala rafinărie de petrol din Irak, luată cu asalt de combatanţi jihadişti

    Rebeli au reuşit să pătrundă în rafinăria de la Baiji, în provincia Salaheddine, iar forţele de securitate apără rafinăria şi încearcă să-i respingă, a declarat oficialul. Confruntările au izbucnit către ora locală 4.00 (4.00, ora României).

    Unele rezervoare au luat foc în incinta rafinăriei, situate la 200 de kilometri nord de Bagdad, potrivit aceleiaşi surse.

    Un angajat a declarat că membri ai forţelor de securitate au fost ucişi sau răniţi în confruntări, iar angajaţii prezenţi au fugit.

    Oficiali au declarat marţi pentru AFP că rafinăria a fost închisă, iar mai mulţi angajaţi au fost evacuaţi din cauza ofensivei jihadiştilor, care au preluat controlul asupra unor porţiuni importante din nordul, estul şi vestul ţării, de la începutul ofensivei pe care au declanşat-o pe 9 iunie.

     

  • CRIZA DIN UCRAINA: Patruzeci de morţi la Doneţk, unde armata a preluat controlul asupra aeroportului

     În paralel, autorităţile de la Kiev au anunţat că au preluat controlul total asupra aeroportului, unde luni au avut loc confruntări violente.

    Moscova cere încetarea imediată a violenţelor în Ucraina

    Rusia cere încetarea imediată a violenţelor în Ucraina, unde au loc confruntări între armată şi insurgenţii proruşi pentru controlul aeroportului din Doneţk, în estul ţării, a declarat marţi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE condamnă violenţele de la Odessa, soldate cu 46 de morţi

    “Ministerul Afacerilor Externe  este în legătură permanentă cu Consulatul General al României de la Odessa şi monitorizează situaţia etnicilor români din regiune. Potrivit informaţiilor deţinute până la acest moment, printre victimele violenţelor din 2 mai nu se numără membri ai comunităţii româneşti”, se afirmă în comunicat.

    Mai multe persoane au murit vineri, la Odessa, în sudul Ucrainei, după ce o defilare pentru unitatea ţării a susţinătorilor autorităţilor de la Kiev a fost atacată de militanţi proruşi înarmaţi cu bâte de baseball, lanţuri metalice şi pistoale. Ulterior, proruşii s-au baricadat în Casa Sindicatelor, care a luat foc în circumstanţe neelucidate în timp ce era asediată de susţinătorii guvernului interimar de la Kiev.

    Procurorul regiunii Odessa, Igor Borşuliak, a declarat sâmbătă că în urma incendiului şi a luptelor de vineri au fost ucise 46 de persoane, iar 200 au fost rănite.

    Serviciul ucrainean de securitate (SBU) l-a acuzat pe preşedintele demis Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia, de organizarea violenţelor, despre care spune că au fost provocate de grupări paramilitare din Transnistria, în colaborare cu grupuri ruse. Poliţia regională din Odesa a comunicat că printre decedaţi se numără cinci locuitori ai regiunii separatiste moldovene Transnistria şi 15 cetăţeni ruşi.

    Ministerul Afacerilor Externe face apel la detensionarea situaţiei din regiunea Odessa şi din întreaga zonă de est şi sud a Ucrainei, “unde actul ilegal de anexare a peninsulei Crimeea la Federaţia Rusă a fost urmat de o serie de acţiuni separatiste ilegale marcate de violenţe nejustificate”. MAE consideră că “detensionarea situaţiei este absolut necesară pentru a permite organizarea în bune condiţii a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, cu participarea tuturor cetăţenilor ucraineni”.

  • Iulia Timoşenko, eliberată. Ianukovici acuză “lovitura de stat” dată de “bandiţi”

    Parlamentul a aprobat, de asemenea, numirea ca ministru de interne a lui Arsen Avakov, membru al partidului lui Timoşenko, Batkivşcina (Patria), după ce fostul ministru Vitali Zaharcenko, acuzat de orchestrarea reprimării sângeroase a manifestaţiilor de pe Euromaidan, şi-a dat demisia.

    Oleksander Turcinov, un alt aliat al Iuliei Timoşenko, a fost votat ca preşedinte al parlamentului, în locul lui Volodimir Ribak, un alt membru-cheie al regimului Ianukovici, care şi-a dat demisia invocând motive de sănătate. Înaintea lui Ribak şi-au dat demisia deja alte zeci de deputaţi din Partidul Regiunilor, formaţiunea condusă de (încă) preşedintele Viktor Ianukovici.

    În ceea ce îl priveşte pe Ianukovici, el a plecat de la Kiev cu destinaţia Harkov, o zonă din est cu populaţie ostilă manifestanţilor de pe Euromaidan. Vitali Kliciko, ex-boxerul devenit unul dintre liderii opoziţiei, a cerut în faţa parlamentului ca Ianukovici să-şi dea demisia şi să fie organizate noi alegeri până la 25 mai.

    Sâmbătă după-amiază, postul de televiziune UBR a difuzat însă un interviu unde Ianukovici declară că ultimele evenimente reprezintă o lovitură de stat orchestrată de “bandiţi” şi că deciziile parlamentului sunt ilegale. El a spus că va rămâne pe teritorul Ucrainei şi că va face tot posibilul pentru a împiedica ruperea (între Est şi vest) a teritoriului ţării sale.

    Ianukovici i-a acuzat pe manifestanţi că au tras vineri cu arme de foc în maşina lui în timp ce se îndrepta spre aeroport ca să plece la Harkov, că l-au bătut pe Volodimir Ribak şi că deputaţii din Partidul Regiunilor au defectat din cauza ameninţărilor la care au fost supuşi, ei şi familiile lor, din partea protestatarilor. “Deputaţii sunt aşteptaţi la ieşirea din sediul Radei (parlamentul, n.red.) şi sunt asaltaţi cu pietre”, a spus Ianukovici.

    El a comparat situaţia de acum din Ucraina cu cea a Germaniei anilor ’30, când a venit la putere Hitler.

    Vineri, parlamentul a decis şi să repună în vigoare constituţia din 2004, care limita puterile prezidenţiale (una dintre cauzele reizbucnirii protestelor în această săptămână a fost refuzul de către parlament, la 18 februarie, al cererii opoziţiei de a se reveni la vechea constituţie).

    Nu mai departe de luna noiembrie 2013, acelaşi parlament respinsese proiectele de lege care ar fi permis transferul în străinătate al Iuliei Timoşenko pentru îngrijiri medicale. La acea vreme, aprobarea transferului ei fusese o condiţie pusă de Bruxelles regimului Ianukovici pentru semnarea acordului de asociere UE-Ucraina.

    Fostul premier Timoşenko, venită la putere împreună cu fostul preşedinte Viktor Iuşcenko pe valul “revoluţiei portocalii” din 2004, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în 2011 pentru abuz de putere, după ce a semnat acorduri cu Rusia în domeniul gazelor care s-au dovedit dezavantajoase pentru statul ucrainean. Din primăvara lui 2012 a fost spitalizată pentru hernia de disc de care suferă.

    Deciziile parlamentului de la Kiev intervin după ce regimul Ianukovici a ajuns la un acord cu mediatorii din partea UE şi a Rusiei pentru formarea unui guvern interimar în următoarele zile. Capitularea lui Ianukovici a intervenit abia după ce bilanţul violenţelor de stradă din această săptămână s-a ridicat, chiar potrivit estimărilor conservatoare ale puterii, la 80 de morţi şi peste 600 de răniţi.

    Cum era de aşteptat, conflictul a căpătat din nou un aer de tablă de şah unde ucrainenii nu figurau decât ca pioni de sacrificiu: de partea occidentalilor, cel mai remarcat detaliu a fost promisiunea ministrului rus al finanţelor privind o nouă tranşă din creditul de 15 mld. dolari pentru Ucraina, ca spre a sfida direct UE care deocamdată n-a oferit nimic Kievului, în timp ce de partea rusească au găsit ecou acuzaţiile preşedintelui Viktor Ianukovici despre gherile înarmate care încearcă să dea o lovitură de stat, cu sprijin american, după cum n-a trecut neobservat faptul că escaladarea violenţelor a reuşit să eclipseze JO de la Soci.

    Pe teren, situaţia rămâne însă complicată de factori care nu susţin ideea unei noi revoluţii portocalii ori vreo împărţire sumară între băieţii buni şi cei răi: lipsa de anvergură şi de coerenţă a reprezentanţilor opoziţiei (care nu au nimic din carisma de pe vremuri a Iuliei Timoşenko în tandem cu Viktor Iuşcenko) şi interesele radicalilor grupaţi în jurul partidului ultranaţionalist Svoboda (Libertatea) şi al grupării de extremă dreapta Pravîi Sektor (Sectorul Drept), care sunt atât contra Rusiei, cât şi contra UE şi SUA şi n-au ascuns că nu încurajează deloc ideea de “protest civic paşnic” invocată de SUA atunci când se referea la evenimentele de pe Euromaidan.

    Cum ideea de extremă dreaptă, antisemitismul, pofta de violenţă şi simpatiile pronaziste afişate de aceşti naţionalişti au capacitatea să sperie rapid Europa, nu e de mirare că astfel de aspecte au fost foarte bine mediatizate în ultimele zile de oricine a vrut să discrediteze protestele anti-Ianukovici. Svoboda însă, ca unul dintre cele trei partide care reprezintă opoziţia la nivel politic (celelalte fiind Batkivşcina şi partidul UDAR condus de Kliciko), va avea un cuvânt greu de spus la formarea noului guvern, mai ales că dispune în stradă de suficientă susţinere spre a-şi impune punctul de vedere.

  • Violenţele de la Kiev: Cel puţin 77 de morţi şi 577 de răniţi, conform unui nou bilanţ oficial

     Medicii care lucrează în Piaţa Independenţei din Kiev susţin însă că doar joi au murit 70 de persoane, relatează Russia Today, în pagina electronică.

    Bilanţul victimelor ar putea creşte, în timp ce de la Ministerul Sănătăţii, municipalitate şi opoziţie continuă să vină cu cifre contradictorii, apreciază postul de televiziune rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN UCRAINA: O parte dintre sportivii ucraineni părăsesc Jocurile Olimpice de la Soci

     Noi violenţe au izbucnit joi dimineaţă la Kiev, după ce cu o zi înainte protestele au provocat moartea a 28 de persoane şi rănirea altor câtorva sute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi VIOLENŢE LA KIEV: Cel puţin un mort şi zece răniţi în noile violenţe. Parlamentul este EVACUAT. 20 de poliţişti au fost răniţi

     UPDATE 10:39 – Cel puţin un mort şi zece răniţi în noile violenţe

    Cel puţin un manifestant a fost ucis alţi zece au fost răniţi, în urma violenţelor care s-au reluat joi dimineaţa la Kiev, a constatat un jurnalist al AFP.

    Victima şi răniţii au fost împuşcaţi, dar nu se ştie dacă au fost gloanţe de cauciuc sau muniţie de război. Anterior, sute de manifestanţi au atacat şi respins un cordon al poliţiei în Maidan, Piaţa Independenţei din Kiev.

    UPDATE 10:20 – Parlamentul este evacuat

    Protestatarii au ajuns la clădirea Rada, care găzduieşte Parlamentul Ucrainei, iar poliţia a fost nevoită să se retragă în parcul Mariinsky din apropiere. Parlamentul este evacuat de urgenţă, scrie Russia Today.

    “A fost declarată evacuare de urgenţă”, le-a spus parlamentarul Volodimir Litvin jurnaliştilor, în timp ce părăsea clădirea, joi dimineaţa, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia păstrează suspansul privind asistenţa financiară oferită Ucrainei: “Prioritatea este încetarea violenţelor”

     Ucraina este în pragul intrării în incapacitate de plată, iar Ministerul rus al Finanţelor anunţase că o tranşă de două miliarde de dolari va fi oferită Kievului săptămâna aceasta.

    Întrebat despre acest subiect, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, a răspuns: “Deocamdată, nu pot spune nimic despre acest subiect. Este evident că în contextul în care extremiştii fac ce vor în Ucraina, prioritatea este găsirea unei soluţii” pentru încetarea violenţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro