Un război diplomatic s-a aprins în acest weekend după ce premierul ungar Viktor Orban a comis un gest sfidător la adresa ţării noastre.
Tag: viktor orban
-
„Este INACCEPTABIL!” Venit în Transilvania, premierul ungar Viktor Orban comite un gest de sfidare fără precedent la adresa românilor. Statul român reacţionează DUR
Un război diplomatic s-a aprins în acest weekend după ce premierul ungar Viktor Orban a comis un gest sfidător la adresa ţării noastre.
-
Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare
Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.
Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.
În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.
-
Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare
Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.
Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.
În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.
-
Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe
Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.
|n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.
Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.
-
Cine s-a fript cu Băsescu suflă şi-n apa cu noroc de la inundaţii. Perlele politice ale săptămânii
“Cine s-a fript cu Traian Băsescu suflă şi-n Iohannis” – Daniel Constantin (PC)
“Ţara arde şi premierul Ponta se piaptănă” – Alina Gorghiu (PNL) despre lansarea candidaturii la preşedinţie a lui Victor Ponta în timpul inundaţiilor
“D-le Ponta, ceasul dumneavoastră a început să ticăie, în 26 iulie, la două fără zece, ceasul victoriei noastre a început să bată” – Cătălin Predoiu (PDL)
“Democraţiile liberale nu pot rămâne competitive pe plan global. Azi lumea încearcă să nţeleagă sisteme care nu sunt occidentale, liberale, poate nici democraţii, dar au succes” – Viktor Orban, propunând pentru Ungaria modelul unor state “neliberale”: China, India, Rusia, Turcia
“Femeia nu trebuie să râdă în public. Unde sunt fetele noastre care, când ne uităm la ele, să roşeasă, să-şi plece capul şi să-şi ferească privirea?” – vicepremierul turc Bülent Arinc
“Se spune că apa la români aduce noroc la un eveniment şi eu cred că va aduce noroc şi premierului şi PSD” – Mihnea Costoiu (PSD)
“Învingem toată trupa de mincinoşi ai PSD-ului. România trebuie eliberată de toţi cei care îi seamănă lui Ponta” – M. R. Ungureanu (ACL)
“Îmi închipui dialogul lui Pleşu cu această doamnă, sau al lui Liiceanu. Sau al unui sculptor care vrea să facă o statuie ecvestră: e biped sau patruped calul” – preşedintele Traian Băsescu despre Rozalia Biro (UDMR), propusă ministru al culturii, care declarase în 2010 la o emisiune de radio că nu are “niciun biped în familie”
-
Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro
Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.
În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.
Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.
Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.
Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.
-
Ungaria aruncă mănuşa băncilor străine
Scopul măsurii, prima adoptată de banca centrală după reconfirmarea în funcţie a regimului premierului Viktor Orban, este de a stimula astfel băncile străine să redirecţioneze fonduri estimate la 600-1.000 mld. forinţi (peste 3 mld. euro) către alte active ungureşti, în principal către obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi.
Măsura este menită astfel să reducă datoria externă şi dependenţa ţării de finanţarea în valută, fiind corelată cu intenţia de înlocuire a emisiunilor de titluri în valută planificate pentru anul acesta, în valoare de 1,3 mld. euro, cu emisiuni de titluri în forinţi cu scadenţe din ce în ce mai mari.
În acelaşi timp însă, o astfel de mişcare poate duce la deteriorarea rezervelor valutare ale ţării, dacă investitorii pur şi simplu pleacă, deşi momentul ales de banca centrală este bine ales – rezervele valutare erau la un maxim istoric de 36,2 mld. euro la finele lui martie, faţă de 30,8 mld. euro în septembrie trecut, datorită absorbţiei bune a fondurilor de dezvoltare de la UE şi datorită emisiunilor de obligaţiuni în valută lansate de guvern.
Din totalul datoriei publice a Ungariei, 42% este în valută. Conform unor statistici publicate anul trecut, creditele ipotecare în valută echivalau cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajungeau la echivalentul a 40% din PIB.
-
ALEGERI ÎN UNGARIA: Fidesz, marele favorit. Singura necunoscută este amploarea victoriei
Spre deosebire de opoziţia de stânga, care s-a făcut puţin auzită şi a fost slab organizată, Fidesz a desfăşurat o campanie foarte activă, dominată de promisiunile vizând reducerea, în total cu 20 la sută, a facturilor la gaze şi electricitate pentru populaţie.
“Am transformat şi reînnoit Ungaria, am făcut dintr-o maşină cu roţile dezumflate o maşină de curse”, le-a spus premierul Viktor Orban, sâmbătă, susţinătorilor, la o amplă manifestaţie organizată la Budapesta.
Partidul său – al cărui slogan “Ungaria o duce mai bine” este omniprezent pe ziduri, la posturile de radio sau la televiziuni – este cotat în sondajele de opinie cu puţin sub 50 la sută din voturi. Principalul adversar, alianţa de stânga condusă de socialişti, este cotată cu 30 la sută, în timp ce partidul de extremă-dreapta Jobbik are între 15 şi 18 la sută. Aproximativ 20 la sută dintre alegători nu s-au decis încă asupra votului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Mesajul Budapestei pentru multinaţionalele din energie: Profitul nu-i al vostru
Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.
E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.
Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.
Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.
Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.