BusinessMagazin

Tag: vicepresedinte

  • Un bancher vrea să-l convingă pe premierul Tudose să-şi facă card

    “Cum i-aş prezenta premierului avantajele cardului de debit? Aş începe prin a-i arăta care sunt dezavantajele menţinerii cash-ului din perspectiva economiei naţionale. Cardurile de debit şi conturile ataşate nu sunt purtătoare de comisioane în cazul celor mai multor bănci din România. La comercianţi nu se plăteşte comision la tranzacţiile cu cardul. Avem zero comision la ATM-urile băncii şi internet banking gratuit. Nu trebuie să ne mai speriem de comisioane. Însă, în România, 80% dintre tranzacţii se fac cash”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedintele BCR, la o conferinţă de presă organizată joi, 21 septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Şi-a început cariera în modă, s-a îmbogăţit din petrol şi a devenit prima femeie cancelar a ţării

    Folorunsho Alakija s-a născut în 1951, în Ikorodu, Lagos, în Nigeria, iar la şapte ani a fost trimisă în Regatul Unit pentru învăţământul primar, unde a urmat şcoala de fete Hafodunos Hall din Llangernyw, în Ţara Galilor. După ce s-a întors în Nigeria a urmat Liceul Musulman Sagamu Ogun State, iar apoi a plecat iar în străinătate pentru a continua studiile la Colegiul Central din Pitman, Londra, şi a învăţa designul de modă la American College.

    Alakija şi-a început propria afacere punând bazele unei companii de croitorie, Stitches Supreme, iar perseverenţa i-a fost răsplătită. Având inspraţia să se axeze pe o nişă, compania sa a crescut considerabil, iar Alakija i-a schimbat numele în The Rose of Sharon House of Fashion. Ulterior, a devenit preşedintele Asociaţiei Designerilor de modă din Nigeria (FADAN), unde şi-a lăsat amprenta şi a promovat prin toate mijloacele cultura nigeriană, mai ales prin stilul personal. Mai târziu, a fost selectată ca vicepreşedinte al Consiliului Patrimoniului Naţional şi al Fondului pentru Arte de către guvernul federal din Nigeria.

    În interviurile acordate, ea pune implicarea sa în industria de petrol şi gaze pe seama unui prieten, pe care l-a cunoscut când era încă activă în lumea modei. În septembrie 1996 a încheiat un acord de joint venture cu Star Deep Water Petroleum Limited, a aplicat pentru acordarea unei licenţe de prospectare a petrolului (OPL) şi a obţinut dreptul de a explora petrolul pe o suprafaţă de 617.000 de acri. Era un loc pe care nimeni nu-l dorea la acel moment din mai multe motive, declara ea. însă au fost abordaţi la sfârşitul anului 1996 de către gigantul petrolier Texaco, care a considerat că suprafaţa respectivă avea mare potenţial; în urma negocierilor duse mai bine de trei luni, au semnat contractul.

    Mai târziu, Texaco a devenit Chevron şi a început să vândă petrol în cantităţi comerciale. Aşa au luat avânt şi afacerile sale în domeniul petrolului, pe lângă cele din modă, unde numele său era deja cunoscut. La 9 martie 2016, ea a devenit prima femeie cancelar din Nigeria, iar în 2014 a fost listată ca a 96-a cea mai puternică femeie din lume din lume de către Forbes.

    O persoană foarte religioasă, Folorunsho a pus bazele Fundaţiei Rose of Sharon, care îi ajută pe văduve şi orfani oferindu-le burse şi granturi de afaceri. Compania sa este, de asemenea, un sponsor major al schemei de burse medicale şi de inginerie Agbami, cu peste o mie de beneficiari anual.

    De asemenea, Alakija este o susţinătoare a educaţiei în Nigeria; în 2014 ea a donat o sumă substanţială către universitatea de stat din această ţară, bani folosiţi pentru a finaliza construcţia unui teatru de lectură de 350 locuri, care poartă asăzi numele său. Folorunsho este căsătorită cu un avocat, Modupe Alakija, din noiembrie 1976. Cuplul locuieşte în Lagos, Nigeria, împreună cu cei patru fii şi mai mulţi nepoţi.
     

  • Atenţie la ce publici online! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la ce postezi! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internet of Things devine realitate

    Cum ar fi să-ţi creşti profitul net al companiei cu 3-4%, să economiseşti sute de milioane de dolari sau cum să previi opriri neprogramate ale lanţului de producţie, astfel scutindu-te de pierderi de milioane de dolari? Răspunsul pe scurt: minunat! Răspunsul lui Maciej Kranz ar fi mai lung şi complicat. Maciej Kranz a documentat mai multe implementări de succes, dar şi eşuate ale tehnologiei IoT în diferite industrii şi companii. Kranz urmăreşte dezvoltarea conceptului de Internet of Things încă din anii 2000 şi este de părere că în prezent se poate vorbi de existenţa conceptului în viaţa de zi cu zi.

    Internet of Things este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. ”Primul scop al IoT este generarea de date, apoi utilizarea acelor date pentru a crea soluţii care să ajute afacerile“, spune vicepreşedintele Cisco Systems.

    Acest concept a devenit popular mai ales din perspectiva implementării lui în mediile consumatorilor obişnuiţi, fie în casă, fie la birou. Aşadar, am văzut la târgurile de tehnologie frigidere, cuptoare de gătit, becuri sau prize inteligente, conectate; însă aplicaţiile IoT cu cel mai mare potenţial sunt în domeniul afacerilor. ”Realitatea este că, deşi există beneficii ale obiectelor conectate din casă, IoT se întâmplă în mediul business to business.“

    Maciej Kranz spune că acum există zeci de mii de companii din lume care implementează IoT pentru a-şi eficientiza procesele şi pentru a creşte afacerea. ”Celor care implementează IoT nu le pasă de tehnologie, le pasă de rezultate, calitate, productivitate, eficienţă“, spune el. Precizează că toţi cei care implementează astăzi sisteme IoT nu sunt persoane la costum, ci poartă ghete de muncitor, ”managerii de pe liniile de asamblare, managerii de rafinării, cei care sunt responsabili pentru sistemele logistice“.

    Cele patru mari direcţii aplicate ale IoT întrevăzute de Kranz sunt: connected operations (operaţiuni conectate), predictive analytics (analize predictive), remote operations (operaţiuni de la distanţă) şi preventive maintenance (mentenanţă preventivă). Pentru fiecare dintre aceste ramuri, polonezul de la Cisco a dat exemple de reuşite şi a explicat modul în care tehnologia a schimbat afacerea respectivă.

    Celebrul producător Harley-Davidson, cunoscut în întreaga lume pentru motocicletele emblematice, oferă şi servicii de personalizare, dar de la momentul plasării comenzii până la livrarea motocicletei un client trebuia să aştepte 18 luni. După implementarea tehnologiei IoT, timpul de aşteptare a scăzut la două săptămâni. Lucru posibil datorită conectării tuturor proceselor, de la producţie la asamblare şi livrare; astfel au fost eliminaţi timpii morţi.

    Un alt exemplu dat de polonez  pentru ramura de remote operations este implementarea IoT la Maersk, cea mai mare companie de logistică şi transport din lume. ”Pierdeau cam 1 miliard de dolari pe an deoarece transportau containere goale“, explică Kranz. Compania a instalat două tipuri de senzori în container, primul care să le spună dacă era plin sau gol, iar altul să indice temperatura – acesta era folositor pentru transportul anumitor produse, de exemplu vin sau alimente. ”|n doar câteva luni de la implementare au reuşit să economisească 100 de milioane de dolari şi au redus livrarea de containere goale la zero“, spune el.

    Totuşi această tehnologie nu este disponibilă doar companiilor mari cu bugete uriaşe; conceptul IoT poate fi implementat şi de companiile mai mici, deşi exemplul dat de polonez nu este chiar o companie mică, comparativ cu nivelul României. Este vorba de un lanţ de 150 de magazine de îngheţată din India Centrală. |n India au loc frecvent pene de curent, care pot afecta o afacere cu îngheţată, care se poate topi; pe de o parte astfel pot fi înregistrate pagube mari, dar pe de altă parte se poate genera un pericol de sănătate. Pentru a rezolva problema, compania a instalat generatoare în fiecare magazin, dar vânzătorii nu le porneau. ”Au luat legătura cu un start-up care produceau senzori de temperatură. Au legat senzorii la reţea şi când temperatura scădea sau creştea, managerul magazinului primea alerte şi verifica situaţia. Dacă managerul nu răspundea şi nu făcea ceva în legătură cu asta, alertele treceau la următorul nivel de conducere şi puteau ajunge chiar la nivelul cel mai înalt, la CEO“, povesteşte Kranz. Soluţia a dat rezultate. |n primul an de la implementare, compania a obţinut o rată de returnare a investiţiei de 500%.

  • Schimbările majore la RCA pe care toţi şoferii trebuie să le ştie. Ce a anunţat vicepreşedintele ASF

    „Tariful de referinţă pentru o poliţă RCA încheiată pe un an de zile de persoanele cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ce deţin un autoturism cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc, este 506 lei, cu 17% sub tariful de primă maxim, stabilit pentru această categorie, de 610 lei”, a menţionat oficialul. El a precizat că tarifele de referinţă, care sunt calculate de ASF pe baza statisticilor pieţei de asigurări, „au caracter orientativ”.

    „Dacă o companie de asigurări ofertează tarife mult peste aceste repere, clientul poate solicita explicaţii, dar asigurătorul respectiv va trebui să dea explicaţii şi la ASF. Îi aşteptăm cu plăcere pentru astfel de explicaţii, dar cred că nu va fi cazul”, a spus vicepreşedintele ASF.

    Cornel Coca-Constantinescu a renunţat la funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), preluând funcţia de vicepreşedinte pentru piaşa de asigurări. Motivul: „Nu admit că ASF nu poate rezolva problemele pieţei de asigurări”, a spus oficialul, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbările majore la RCA pe care toţi şoferii trebuie să le ştie. Ce a anunţat vicepreşedintele ASF

    „Tariful de referinţă pentru o poliţă RCA încheiată pe un an de zile de persoanele cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ce deţin un autoturism cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc, este 506 lei, cu 17% sub tariful de primă maxim, stabilit pentru această categorie, de 610 lei”, a menţionat oficialul. El a precizat că tarifele de referinţă, care sunt calculate de ASF pe baza statisticilor pieţei de asigurări, „au caracter orientativ”.

    „Dacă o companie de asigurări ofertează tarife mult peste aceste repere, clientul poate solicita explicaţii, dar asigurătorul respectiv va trebui să dea explicaţii şi la ASF. Îi aşteptăm cu plăcere pentru astfel de explicaţii, dar cred că nu va fi cazul”, a spus vicepreşedintele ASF.

    Cornel Coca-Constantinescu a renunţat la funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), preluând funcţia de vicepreşedinte pentru piaşa de asigurări. Motivul: „Nu admit că ASF nu poate rezolva problemele pieţei de asigurări”, a spus oficialul, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria cere demisia prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans

    În cadrul unei conferinţe de presă, Peter Szijjarto a precizat că acuzaţiile făcute de către Frans Timmermans sunt “inacceptabile şi scandaloase”, adăugând că “Ungaria a avut cele mai multe demersuri împotriva antisemitismului în Europa”.

    “Am introdus ziua memorială dedicată victimelor Holocaustului şi am renovat sinagogi, atât în Ungaria, cât şi în afara graniţelor. Totodată, am stabilit că negarea Holocaustului este o infracţiune. Avem toleranţă zero pentru antisemitism. Sistemul constituţional din Ungaria, plasat pe fundaţii noi, garantează siguranţa evreilor maghiari, care sunt o parte integrantă a Ungariei. Comunitatea evreilor din Ungaria poate să conteze pe respectul, prietenia şi protecţia guvernului ungar”, a spus Szijjarto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă

    S-a alăturat grupului NN în urmă cu mai bine de un deceniu, ocupând poziţia de manager de investiţii în perioada 2005-2008 şi, ulterior, până în 2010, funcţia de director general al actualei NN Investment Partners. În 2010, Marius Popescu a preluat conducerea companiei de pensii private obligatorii din cadrul grupului olandez şi a contribuit, timp de trei ani, la dezvoltarea pieţei pensiilor private din România.

    Marius Popescu este absolvent al unui MBA în cadrul Universităţii Saint Mary din Halifax, Canada, studii completate de numeroase certificări internaţionale în domeniul financiar. De asemenea, directorul general al NN Asigurări de Viaţă a absolvit şi programul General Management Program din cadrul Harvard Business School.

    Începând cu data de 1 aprilie 2017, Marius Popescu va prelua funcţia de chief executive officer al operaţiunilor NN din Turcia.

  • Povestea celei mai puternice femei de afaceri din lume. Cum a ajuns să conducă o afacere de 152 miliarde de dolari

    Mary Barra se află la conducerea unui gigant cu venituri de 152 miliarde de dolari de aproape trei ani de zile. Mary Barra a fost numită CEO al General Motors, al treilea cel mai mare producător de automobile din lume, în decembrie 2013, înlocuindu-l pe Dan Akerson. Aceasta a fost numită ca fiind cea mai puternică femeie de afaceri din lume de două ori la rând de către revista Fortune, iar Time a inclus-o în lista celor mai influenţi oameni din lume în aprilie 2014.

    Barra s-a născut pe 24 decembrie 1961 în Waterford, Michigan. A studiat iniginerie electrică la institutul General Motors (acum Universitatea Kettering), apoi a obţinut un master în Administrarea Afacerilor la Stanford în 1990. Ea a început să lucreze la General Motors încă de la vârsta de 18 ani pe vremea când era studentă. De atunci a deţinut mai multe poziţii în cadrul companiei,  a condus chiar şi fabrica auto din Detroit. În februarie 2008 a devenit Vicepreşedinte al diviziei de Global Manufacturing Engineering, iar în iulie 2009 a fost avansată pe poziţia de vicepreşedinte al departamentului de resurse umane la nivel global. Au mai urmat alte două poziţii de vicepreşedinte în cadrul companiei, apoi a fost numită CEO.

    Barra a reuşit să conducă compania printr-o perioadă grea din 2014 – la doar două săptămâni de când a preluat poziţia de CEO, compania a fost implicată într-un scandal uriaş. Compania a fost acuzată că din cauza unei piese defecte 124 de oameni au murit. În jur de 2,6 milioane de automobile au fost rechemate în fabrică. Mai mult, compania a plătit amenzi de 900 de milioane de dolari şi alţi 600 de milioane de dolari către familiile victimelor.

    Tot în 2014 Barra a decis să închidă toate operaţiunile din Rusia şi a investit în compania de “ride-sharing” Lyft. De asemenea, a cumpărat start-up Cruise Automation pentru 581 milioane de dolari, iar în 2015 compania a înregistrat un profit record de 9,7 miliarde de dolari.

    Mary Barra a fost plătită în 2014 cu 16,2 milioane de dolari, cu 80% mai mult decât predecesorul ei.