BusinessMagazin

Tag: valuta

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria va converti toate creditele în valută ale populaţiei în forinţi, până la sfârşitul anului

     El a arătat că nimeni nu poate spune cu certitudine ce costuri vor suporta băncile, având în vedere că acestea vor avea posibilitatea să demonstreze în justiţie corectitudinea contractelor de creditare în valută.

    “Dacă totul va decurge bine, Ungaria va putea spune la revedere împrumuturilor în valută până la Crăciun. Obiectivul este să le convertim în forinţi şi să creăm contracte corecte”, a spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,6% în mai, la 216,9 miliarde de lei

     Comparativ cu mai 2013, creditul a scăzut cu 2,1% (-3% în termeni reali), pe seama creşterii componentei în lei cu 7% şi a diminrii componentei în valută exprimată în lei cu 7,7% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1%), se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Împrumuturile pentru populaţie în lei s-au apreciat cu 1,8%, la 36,58 miliarde lei, pe când cele în valută exprimate în lei au înregistrat un regres de 2,1%, la 65,11 miliarde lei.

    În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,7%, la 53,27 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 1,6%, la 61,96 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditarea a crescut în aprilie cu 0,2% faţă de martie, dar se plasează cu 0,8% sub aprilie 2013

     “Creditul în lei a crescut cu 0,8% (0,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,1%). La 30 aprilie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,8% (-2% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2013, pe seama majorării cu 6,1% a componentei în lei (4,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 7,7%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Depozitele s-au majorat cu 0,5% faţă de martie, la 215,03 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,8%, la 81,77 miliarde lei. Faţă de aprilie 2013, plasamentele în bănci au fost cu 6,2% mai mari (4,9% creştere în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce s-ar întâmpla dacă am fi în zona euro

    Pe termen mediu însă, susţine Deutsche Bank, avantajele integrării în zona euro – dispariţia volatilităţii cursului valutar, a costurilor de tranzacţionare şi existenţa BCE drept creditor de ultimă instanţă – ar contrabalansa, pentru majoritatea ţărilor din Est, dezavantajul pierderii independenţei monetare.

    Banca germană consideră că, în ciuda temerilor de o dezintermediere financiară rapidă şi a criticilor privind dominarea sistemelor bancare din ECE de către băncile din Vest, acestea din urmă şi-au menţinut angajamentul în ECE, în virtutea acordului de la Viena din 2009, iar într-o serie de ţări din zonă, ca Polonia sau Slovacia, creditarea începe să-şi revină.

  • FMI recomandă băncilor centrale din Europa Centrală şi de Est să lase cursul cât mai liber

    “Flexibilitatea cursului de schimb ar putea permite o mai bună absorbţie a şocurilor externe. Politica monetară este mai limitată în Europa Centrală şi de Est având în vedere că aproape jumătate dintre ţări au curs de schimb fix sau o administrare foarte controlată a cursului de schimb. În timp ce o mai mare flexibilitate a cursului de schimb ar întări capacitatea statelor din regiune de a atenua şocurile, această pârghie este limitată de stocul mare de finanţări în valută deţinute de companii şi populaţie.

    În timpul recentelor tulburări ale pieţei, intervenţiile pe curs au fost limitate şi cele mai multe monede cu regim flexibil au fost lăsate să se mişte liber. În cazul unor noi presiuni pe curs, astfel de mişcări ar trebui permise, iar intervenţiile limitate doar pentru atenua volatilităţi neobişnuit de ridicate. Rezervele valutare mari din cele mai multe ţări permit astfel de intervenţii”, se arată într-un raport al FMI privind Europa Centrală, de Est şi Sud-Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a scăzut aproape de 4,44 lei/euro, pentru prima dată în ultimele cinci luni

     La debutul şedinţei, euro a fost tranzacţionat la 4,4535 lei, uşor peste nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4520 – 4,4530 lei/euro.

    Ulterior, în piaţă au fost plasate numeroase ordine de vânzare de euro şi cumpărare de lei, astfel că rata de schimb a scăzut până aproape de 4,44 lei/euro, nivel peste care a fost în ultimele cinci luni.

    “Volumele sunt mari, în prima oră s-au făcut tranzacţii cât aproape în toată şedinţa de luni. Se vând euro şi se cumpără lei, pentru a fi plasaţi apoi în depozite, pentru că dobânzile sunt destul de ridicate”, a afirmat un dealer.

    Dobânzile practicate marţi dimineaţă de băncile comerciale pentru plasamentele în lei pe termen de o zi au avansat la 3,5% – 4% pe an, după ce luni ratele medii ale dobânzilor pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au crescut de la 2,79% – 3,29% pe an la 3,14% – 3,64% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria aruncă mănuşa băncilor străine

    Scopul măsurii, prima adoptată de banca centrală după reconfirmarea în funcţie a regimului premierului Viktor Orban, este de a stimula astfel băncile străine să redirecţioneze fonduri estimate la 600-1.000 mld. forinţi (peste 3 mld. euro) către alte active ungureşti, în principal către obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi.

    Măsura este menită astfel să reducă datoria externă şi dependenţa ţării de finanţarea în valută, fiind corelată cu intenţia de înlocuire a emisiunilor de titluri în valută planificate pentru anul acesta, în valoare de 1,3 mld. euro, cu emisiuni de titluri în forinţi cu scadenţe din ce în ce mai mari.

    În acelaşi timp însă, o astfel de mişcare poate duce la deteriorarea rezervelor valutare ale ţării, dacă investitorii pur şi simplu pleacă, deşi momentul ales de banca centrală este bine ales – rezervele valutare erau la un maxim istoric de 36,2 mld. euro la finele lui martie, faţă de 30,8 mld. euro în septembrie trecut, datorită absorbţiei bune a fondurilor de dezvoltare de la UE şi datorită emisiunilor de obligaţiuni în valută lansate de guvern.

    Din totalul datoriei publice a Ungariei, 42% este în valută. Conform unor statistici publicate anul trecut, creditele ipotecare în valută echivalau cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajungeau la echivalentul a 40% din PIB.

     

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,2% în martie, la 217,86 miliarde lei

     “La 31 martie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,7% (-3,7% în termeni reali) faţă de 31 martie 2013, pe seama majorării cu 4,7% a componentei în lei (3,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Creditul guvernamental s-a redus cu 2,7%, la 81,92 miliarde lei, dar comparativ cu martie 2013 a consemnat o creştere de 12%.

    Depozitele populaţiei şi firmelor au înregistrat o diminuare cu 1,1% faţă de februarie, la 214,06 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 1%, la 81,12 miliarde lei, iar faţă de martie anul trecut au înregistrat o creştere de 5,4% (4,4% în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele BNR au scăzut în martie cu 377 milioane euro, la 31,27 miliarde de euro

     În martie s-au înregistrat intrări de 1,73 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit datelor transmise marţi de banca centrală.

    Totodată, au fost consemnate ieşiri de 2,11 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro