BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • Viaţa după pandemie. Când cred analiştii că viaţa va reveni la normal

     

    Când se va sfârşi pandemia? Este întrebarea pusă de toată lumea încă din luna martie a anului trecut când noul coronavirus s-a răspândit în rate alarmante în jurul lumii. Conform statisticilor de la Bloomberg acest lucru va deveni realitate abia peste 7 ani.

    Răspunsul dat de aceştia este măsurat în numărul vaccinurilor administrate în lume. Conform datelor strânse de Bloomberg, momentan în lume 186 de milioane de oameni s-au vaccinat. Virusologul american, Anthony Fauci, spune că pentru o întoarcere la normal, între 70% şi 85% din populaţia planetei trebuie să se vaccineze.

    Israel, ţara care are cea mai mare rată de vaccinare din lume, se aşteaptă ca în aproximativ 2 luni procentajul de 75% să fie atins. Statele Unite, pe de altă parte, se aşteaptă ca acest număr să fie atins undeva în apropierea sfârşitului anului acesta. Cum ţările mai bogate din vest vaccinează mai rapid şi eficient populaţia, statisticile arată că la rata actuală, lumea întreagă se va întoarce la normal abia în 7 ani.

    Însă, rata de vaccinare globală va creşte pe vreme ce tot mai multe vaccinuri vor fi aprobate şi oferite publicului. Cele mai mari centre ce produc serurile anti Covid din India şi Mexic abia ce încep să producă tot mai multe doze. Conform statisticilor, peste 8,5 miliarde de doze de vaccin au fost comandate de peste 100 de ţări ale lumii. Însă, numai o treime din acestea au şi început administrarea dozelor către populaţie.

    Imunitatea faţă de COVID începe la câteva săptămâni după administrarea dozelor. Însă, dacă doar un număr mic al populaţiei se vaccinează, virusul se va răspândi în continuare la rate înalte fără ca nimeni să-şi dea seama. Dacă tot mai mulţi oameni se vaccinează, tot mai multe grupuri vor dezvolta o imunitate colectivă faţă de virus lucru ce va opri cazurile izolate de infecţie din a deveni tot mai numeroase. Acest concept este numit imunitate de turmă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Viaţa după pandemie. Analiştii cred că viaţa va reveni la normal în aproximativ 7 ani

     

    Când se va sfârşi pandemia? Este întrebarea pusă de toată lumea încă din luna martie a anului trecut când noul coronavirus s-a răspândit în rate alarmante în jurul lumii. Conform statisticilor de la Bloomberg acest lucru va deveni realitate abia peste 7 ani.

    Răspunsul dat de aceştia este măsurat în numărul vaccinurilor administrate în lume. Conform datelor strânse de Bloomberg, momentan în lume 186 de milioane de oameni s-au vaccinat. Virusologul american, Anthony Fauci, spune că pentru o întoarcere la normal, între 70% şi 85% din populaţia planetei trebuie să se vaccineze.

    Israel, ţara care are cea mai mare rată de vaccinare din lume, se aşteaptă ca în aproximativ 2 luni procentajul de 75% să fie atins. Statele Unite, pe de altă parte, se aşteaptă ca acest număr să fie atins undeva în apropierea sfârşitului anului acesta. Cum ţările mai bogate din vest vaccinează mai rapid şi eficient populaţia, statisticile arată că la rata actuală, lumea întreagă se va întoarce la normal abia în 7 ani.

    Însă, rata de vaccinare globală va creşte pe vreme ce tot mai multe vaccinuri vor fi aprobate şi oferite publicului. Cele mai mari centre ce produc serurile anti Covid din India şi Mexic abia ce încep să producă tot mai multe doze. Conform statisticilor, peste 8,5 miliarde de doze de vaccin au fost comandate de peste 100 de ţări ale lumii. Însă, numai o treime din acestea au şi început administrarea dozelor către populaţie.

    Imunitatea faţă de COVID începe la câteva săptămâni după administrarea dozelor. Însă, dacă doar un număr mic al populaţiei se vaccinează, virusul se va răspândi în continuare la rate înalte fără ca nimeni să-şi dea seama. Dacă tot mai mulţi oameni se vaccinează, tot mai multe grupuri vor dezvolta o imunitate colectivă faţă de virus lucru ce va opri cazurile izolate de infecţie din a deveni tot mai numeroase. Acest concept este numit imunitate de turmă.

    Această imunitate de turmă, însă, ridică foarte multe semne de întrebare în lumea medicală. Mulţi spun că aceasta poate fi obţinută şi înainte atingerii procentajului de 75% al oamenilor vaccinaţi. Alţii o descriu ca momentul când orice focar de infecţie reuşeşte să fie ţinut sub control. Spre exemplu, chiar dacă apare un focar de varicelă într-o comunitate nevaccinată, imunitatea de turmă va opri aceste cazuri izolate din ase răspândi în restul ţării.

    Vaccinurile administrate actual au nevoie de două doze administrate pentru a oferi o imunitate completă. Numerele celor de la Bloomberg calculează vaccinurile administrate complet. Un nou vaccin ce se află în testări produs de compania Johnson & Johnson a oferit rezultate pozitive după administrarea unei singure doze.

    Însă, statisticile nu acoperă ţările sau zonele unde o imunitate naturală a fost atinsă. Aceste ţări ar putea necesita un număr mai mic de vaccinări pentru ca imunitatea de turmă să fie atinsă. Deşi este cunoscut faptul că oamenii ce se recuperează după ce au fost infectaţi, este încă nesigur eficienţa protecţiei oferită de anticorpi şi mai ales cât durează aceasta. Vaccinul este în continuare recomandat şi persoanelor care au contractat noul coronavirus. Datele se actualizează zilnic, însă la rata actuală, un progres ce să înlocuisacă predicţia de 7 ani este încă destul de departe.

     

     

  • Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, despre programele de imunizare ale continentului: UE a aprobat prea târziu vaccinurile anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie

    UE s-a mişcat prea greu în ceea ce priveşte autorizarea vaccinurilor anti-COVID-19 şi a avut prea multă încredere în faptul că îşi va atinge obiectivele de producţie, a recunoscut preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit BBC.

    Programul de imunizare din Europa a fost criticat în mod constant de-a lungul ultimelor săptămâni, întrucât ţări precum Marea Britanie, Statele Unite şi Israel şi-au vaccinat deja un procent important din populaţie.

    Creatorii vaccinurilor de combatere a coronavirusului, precum AstraZeneca/Oxford şi Pfizer/BioNTech au întâmpinat probleme în timpul proceselor de producţie. Astfel, Uniunea Europeană a reuşit să atingă o rată de vaccinare de doar 4,18% pentru o singură doză, în timp ce doar 1,3% din populaţia blocului comunitar a primit a doua doză a vaccinului.

    „Am autorizat prea târziu vaccinurile. Am fost prea optimişti când a venit vorba de producţie”, a declarat von der Leyen.

    România ocupă locul 17 la nivel mondial în ceea ce priveşte de numărul de vaccinuri administrate, cu peste un milion de doze, în timp ce rata de vaccinare la 100 de oameni este de 5,1, peste Germania, Franţa şi Italia.

     

  • Trei vaccinuri disponibile în România: Pfizer BioNTech, Moderna şi Astrazeneca. Ce ştim despre ele? Comparaţie între listele complete cu specificaţii, reacţii adverse şi eficienţă

    România foloseşte în prezent trei vaccinuri aprobate la nivelul Uniunii Europene, produse de trei giganţi internaţionali – două companii americane – Pfizer şi Moderna şi britanicii de la Astrazeneca. Ce similarităţi au cele trei vaccinuri şi ce ştim până în prezent despre ele?

    Ziarul Financiar a adunat zece caracteristici ale vaccinurilor puse pe piaţă în România şi la nivel european. Două dintre vaccinuri dezvoltate sub aceeaşi tehnologie – ARN mesager, cele produse de Pfizer şi Moderna, au mai multe puncte comune, pornind de la modul de depozitare, la reacţiile adverse posibile şi la eficacitate. 

    Astrazeneca foloseşte tehnologia clasică de dezvoltare a unui vaccin, prin intermediul unui virus care nu se poate multiplica, dar transmite sistemului imunitar informaţiile necesare pentru a se putea apăra în cazul infectării cu COVID-19. Prin tehnologia ARN mesager se transmit informaţii despre învelişul virusului pe care sistemul imunitar să îl poată identifica ulterior, în cazul infectării.

    O diferenţă în plus între vaccinurile dezvoltate de Pfizer şi Moderna faţă de cel pus pe piaţă de Astrazeneca este vârsta potrivită pentru imunizare – în cazul Astrazeneca autorităţile locale stabilind că doar persoanelor de până la 55 de ani li se poate administra acest vaccin, în lipsa unor studii ştiiinţifice şi la vârste mai înaintate.

    În plus, deşi toate vaccinurile folosite în România au rapel, pentru fiecare diferă data de administrare a dozei a doua, Astrazeneca având cea mai mare perioadă între cele două doze.

    Condiţiile diferite de stocare, vaccinul celor de la Astrazeneca putând fi stocat la temperature de până la 8 grade Celsius, în frigidere, au determinat autorităţile să deschidă în România centre diferite pentru vaccinul britanicilor. Astfel, la nivel naţional sunt deschise 180 de centre pentru vaccinarea cu dozele Astrazeneca.

    La nivelul Uniunii Europene s-au negociat un total de 1,1 miliarde de doze în total de la cele trei companii care au primit aprobare până în acest moment. În prezent, principala problemă la nivel internaţional este capacitatea redusă de producţie a celor trei companii, sub cererea statelor membre.

    Astfel, Astrazeneca produce vaccinul în opt fabrici în UK, Spania, Italia, Belgia şi Germania, Pfizer are şapte situri de unde ies dozele de vaccin, în Belgia, Germania şi Austria, iar Moderna fabrică vaccin în Franţa şi Elveţia.

    Până ieri, peste 675.000 de români au primit vaccinul – doar din dozele Pfizer şi Moderna momentan.

  • 15.500 de persoane, vaccinate în ultimele 24 de ore. În total, 656.000 de români au fost vaccinaţi

    Peste 15.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. În total, 456.000 de români au fost vaccinaţi de la debutul campaniei cu o doză şi 200.000 cu două doze.

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor, duminică, la ora 17.00 situaţia vaccinărilor în România este următoarea: număr de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (în ultimele 24 de ore) 7.571, iar Moderna 7.939 de doze.

    Numărul total de persoane vaccinate cu o doză este 456.032 şi cu două doze 200.145. Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020) a ajuns la 825.296. De asemenea, au fost utilizate 31.026 de doze Moderna.

    În ultimele 24 de ore au fost 66 de reacţii comune şi minore la vaccinare, din care 10 sunt reacţii de tip local şi 56 reprezintă reacţii generale.

    În ceea ce priveşte numărul total de reacţii adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare, începând din 27 decembrie 2020, sunt 2.423 de reacţii comune şi minore. 11 reacţii sunt în curs de investigare, precizează autorităţile.

     

  • Premieră istorică: Marea Britanie testează combinarea a două vaccinuri diferite la aceeaşi persoană, cu prima doză AstraZeneca şi rapel Pfizer

    Marea Britanie este prima ţară din lume care anunţă că va începe o serie de teste pentru a explora combinarea a două vaccinuri diferite pentru aceeaşi persoană, în încercarea de a flexibiliza campania naţională de vaccinare, potrivit CNBC.

    Studiul va fi condus de Universitatea din Oxford şi desfăşurat alături de National Immunisation Schedule Evaluation Consortium. Acesta va evalua fezabilitatea utilizării unei prime doze de la un producător, urmată de rapel de la alt producător.

    Speranţa britanicilor este că acest studiu va ajuta la înţelegerea modului în care se îmbină două seruri diferite şi poate va oferi informaţii noi cu privire la combaterea virusului.

    „Dacă demonstrăm că aceste vaccinuri sunt interschimbabile, asta va aduce o flexibilitate mai mare a campaniei de vaccinare, şi va putea oferi dovezi cu privire la modalităţile pe care le avem la îndemână pentru a combate noile tulpini de virus”, a declarat Matthey Snape, profesor asociat în cadrul Universităţii Oxford şi cel care conduce noul studiu.

    Studiul este numit pe hârtie „Covid-19 Heterologous Prime Boost study”, dar este poreclit „Com-Cov”. Acesta va cuprinde peste 800 de voluntari cu vârste de peste 50 de ani din Marea Britanie, pentru a evalua patru combinaţii diferite.

    Prima combinaţie va fi formată dintr-o primă doză Oxford-AstraZeneca cu rapel Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Oxford-AstraZeneca.

    Cercetătorii vor testa şi modul în care se combina o primă doză Pfizer-BioNTech cu rapel Oxford-AstraZeneca. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Pfizer-BioNTech.

  • Vaccinul inegalităţii: Peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023

    Programele de vaccinare COVID-19 din China şi India se vor întinde până la sfârşitul anului 2022, din cauza dimensiunii ridicate a populaţiei lor, iar peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023, a arătat miercuri un studiu.

    În timp ce dezvoltarea rapidă a vaccinurilor a ridicat speranţa unui sfârşit al pandemiei de un an, îngrijorările cu privire la distribuţia inegală s-au ridicat, de asemenea, din cauza problemelor de producţie şi a marilor acorduri bilaterale între ţările bogate şi producători.

    Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat marţi că Statele Unite îşi propun să asigure încă 200 de milioane de doze de vaccinuri COVID-19 de la Pfizer şi partenerul său BioNTech şi Moderna Inc până în vară.
    Comisia Europeană elaborează o propunere de restricţionare a exporturilor de vaccin COVID-19 pe fondul întârzierilor în livrarea vaccinului AstraZeneca şi a altor probleme de aprovizionare, relatează Reuters.

    “Majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare nu vor avea acces la scară largă la vaccinuri înainte de 2023”, a declarat Agathe Demarais, directorul Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare a Grupului Economist, în studiul său.

    „Unele dintre aceste ţări – în special cele mai sărace, cu un profil demografic tânăr – ar putea pierde motivaţia de a distribui vaccinuri, mai ales dacă boala s-a răspândit pe scară largă sau dacă costurile asociate se dovedesc prea mari.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • AstraZeneca renunţă la discuţiile cu Uniunea Europeană: Reprezentanţii companiei au anunţat de dimineaţă că nu vor participa la şedinţa privind întârzierea vaccinurilor anti-COVID

    AstraZeneca a abandonat discuţiile cu Uniunea Europeană privind amânarea vaccinurilor anti-COVID-19, a declarat Dana Spinant, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Deutsche Welle.

    „Reprezentanţii AstraZeneca au anunţat de dimineaţă că nu vor participa la întâlnire”, spune Spinant.

    Totuşi, un oficial de rang înalt al Comisiei, citat de DW, spune că firma va participa la discuţii „la momentul potrivit”, iar un purtător de cuvânt din cadrul grupului anglo-suedez a declarat că reprezentanţii companiei vor intra în şedinţă „în cursul zilei de azi”.

    Executivii trebuiau să discute cu oficialii Comisiei Europene pe baza întârzierilor vaccinurilor de combatere a coronavirusului. De asemenea, Agenţia Europeană a Medicamentelor urmează să ia o decizie în ceea ce priveşte aprobarea serului în cadrul blocului comunitar.

    Zilele trecute, Uniunea Europeană a declarat că „toate companiile care produc vaccinuri anti-COVID-19 în UE vor trebui să notifice din timp autorităţile europene dacă plănuiesc să îşi exporte vaccinurile în ţări din afara blocului”, decizie luată în urma tensiunilor cu AstraZeneca.

    „Producţia este cu două luni în urmă (…) Este complicat, mai ales în fazele iniţiale când trebuie să rezolvăm o mulţime de probleme. Însă dacă vom livra cantitatea de doze în februarie, nu va fi un volum scăzut”, spune CEO-ul AstraZeneca, Pascal Soriot.

    Anterior, compania farmaceutică a declarat că va reduce numărul de doze pe care intenţionează să le livreze în T1/2021, de la 80 de milioane la 31 de milioane de doze, reprezentând o scădere de circa 60%.

    În plus, producătorul de medicamente a trebuit să îşi apare vaccinul împotriva rapoartelor conform cărora nivelul de eficienţă al serului nu ar fi la fel de mare pentru vârstnici. Ziarele germane Bild şi Handelsblatt au scris săptămâna trecută că vaccinul creat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford ar avea o eficienţă cu 8-10% mai slabă pentru oamenii trecuţi de 65 de ani. Publicaţiile au citat mai multe surse din interiorul guvernului de la Berlin.

    Însă ieri, ministerul sănătăţii din Germania a declarat că nu poate confirma rapoartele ziarelor. „În plus, studiile sunt evaluate în prezent de Agenţia Europeană a Medicamentelor şi se ştia încă din toamnă că au participat mai puţine persoane vârstnice în cadrul testelor clinice efectuate de AstraZeneca”, spune ministerul, adăugând că statisticile au fost modificate intenţionat.

    „Rapoartele sunt complet incorecte. În noiembrie, am publicat o serie de date în The Lancet care demonstrează că adulţii au prezentat un răspuns imun puternic în urma vaccinării. 100% dintre persoanele vârstnice au generat anticorpii necesari după administrarea celei de-a doua doze,” a declarat grupul anglo-suedez.

    Acum, compania lucrează în regim „24/7 pentru a elimina dificultăţile din procesele de producţie a vaccinului”, spune Pascal Soriot, subliniind faptul că Uniunea Europeană a semnat prea târziu contractele, ceea ce a limitat perioada de soluţionare a problemelor.

    „Cu Marea Britanie am avut o perioadă mai lungă cu aproximativ trei luni pentru repara erorile”, a adăugat Soriot.

    UE, cu o populaţie de 450 de milioane de cetăţeni, a rămas în urma unor ţări precum Regatul Unit şi Israel în ceea ce priveşte rata de imunizare. Până acum au fost înregistrate de-a lungul Uniunii peste 400.000 de decese provocate de virusul SARS-CoV-2.

     

  • Vaccinul inegalităţii: Peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023

    Programele de vaccinare COVID-19 din China şi India se vor întinde până la sfârşitul anului 2022, din cauza dimensiunii ridicate a populaţiei lor, iar peste 85 de ţări sărace nu vor avea acces larg la vaccinuri înainte de 2023, a arătat miercuri un studiu.

    În timp ce dezvoltarea rapidă a vaccinurilor a ridicat speranţa unui sfârşit al pandemiei de un an, îngrijorările cu privire la distribuţia inegală s-au ridicat, de asemenea, din cauza problemelor de producţie şi a marilor acorduri bilaterale între ţările bogate şi producători.

    Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat marţi că Statele Unite îşi propun să asigure încă 200 de milioane de doze de vaccinuri COVID-19 de la Pfizer şi partenerul său BioNTech şi Moderna Inc până în vară.
    Comisia Europeană elaborează o propunere de restricţionare a exporturilor de vaccin COVID-19 pe fondul întârzierilor în livrarea vaccinului AstraZeneca şi a altor probleme de aprovizionare, relatează Reuters.

    “Majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare nu vor avea acces la scară largă la vaccinuri înainte de 2023”, a declarat Agathe Demarais, directorul Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare a Grupului Economist, în studiul său.

    „Unele dintre aceste ţări – în special cele mai sărace, cu un profil demografic tânăr – ar putea pierde motivaţia de a distribui vaccinuri, mai ales dacă boala s-a răspândit pe scară largă sau dacă costurile asociate se dovedesc prea mari.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Camera Internaţională de Comerţ avertizează: Naţionalismul provocat de vaccinurile anti-COVID ar putea costa economia mondială circa 9.000 de miliarde de dolari

    Nivelul de naţionalism creat de vaccinurile anti-COVID-19 reprezintă o problemă morală ce ar putea avea consecinţe imense asupra economiei. Un nou raport al Camerei Internaţionale de Comerţ (ICC) spune că distribuirea inegală a vaccinurilor ar putea costa economia globală circa 9.000 de miliarde de dolari, ţările bogate urmând să suporte circa 50% din total, notează France24.

    John Denton, secretarul general al ICC, spune că distribuirea egală a vaccinurilor nu reprezintă un act de caritate; „este bun-simţ din punct de vedere economic”.

    Raportul ICC spune că economia mondială este conectată şi interdependentă , iar – în cazul în care nivelul de cooperare va rămâne la nivelul de acum – costul total ar putea ajunge la 9.200 de miliarde de dolari. De asemenea, dacă ţările bogate ar investi 27,2 miliarde de dolari pentru distribuirea egală a dozelor, profitul ar fi ajunge la 166% din suma investită.

    ICC a estimat costurile înainte de descoperirea celorlalte tulpini ale coronavirusului, care se transmit tot mai repede şi reprezintă o nouă provocare pentru autorităţile sanitare.

    „Dacă vrei să atingi un impact de durată, trebuie să te asiguri că lanţurile de distribuţie funcţionează în mod eficient în ţările subdezvoltate, care în prezent nu pot face rost de vaccinuri”, a adăugat John Denton.

    Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că recuperarea economiilor avansate ar putea fi erodată semnificativ dacă acestea nu vor ajuta statele în curs de dezvoltare.