BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Profesor de microbiologie:Numărul de persoane protejate nu coincide cu numărul de persoane vaccinate

    Creşterea, chiar şi în Italia, a numărului de cazuri de coronavirus depinde în principal de durata de protecţie oferită de vaccin, motiv pentru care este necesară aşa-numita a treia doză.

    De acest lucru este convins Andrea Crisanti, director al Departamentului de Medicină Moleculară de la Universitatea din Padova, care a explicat vineri, în cadrul conferinţei „Il tempo della salute”, organizat de Corriere della Sera, că „dinamica transmiterii Covid depinde de doi factori: numărul de persoane protejate şi durata protecţiei”, scrie Agenţia ANSA.

    „Numărul de persoane protejate nu coincide cu numărul de persoane vaccinate, pentru că după şase luni protecţia scade semnificativ pe partea de transmitere”, a adăugat profesorul.

    O persoană vaccinată este protejată în proporţie de 95% împotriva infecţiei şi a transmiterii bolii, dar după şase luni această protecţie scade la 40%.

    „De aceea trebuie să facem a treia doză. Dacă vrem să protejăm persoanele fragile, oncologii şi bătrânii, trebuie să vaccinăm selectiv aceste persoane, dar dacă vrem să menţinem transmisia la un nivel scăzut, trebuie să facem a treia doză pentru toată lumea”, a spus Crisanti.

    În final, întrebat cum îşi imaginează Crăciunul, Crisanti a răspuns: „Crăciunul şi Revelionul pot fi sărbătorite, dar eventual în rândul persoanelor vaccinate şi cu precauţiile necesare”.

  • Studiu: Vaccinul anti-HPV reduce rata cancerului de col uterin cu până la 87%

    Când femeile vaccinate au ajuns la vârsta de 20 de ani, cele care primiseră seria de injecţii între 12 şi 13 ani aveau o rată de cancer de col uterin cu 87% mai mică decât femeile nevaccinate care fuseseră supuse unui screening pentru această afecţiune malignă, potrivit Reuters.

    Ratele unei afecţiuni precanceroase au fost reduse cu 97% atunci când vaccinurile au fost administrate la vârstele de 12 şi 13 ani, a constatat studiul.

    Constatările „ar trebui să îi liniştească foarte mult pe cei care încă ezită cu privire la beneficiile vaccinării împotriva HPV”, au declarat cercetătorii.

    Studiul, finanţat de Cancer Research UK, a analizat datele din registrele din ianuarie 2006 până în iunie 2019 cu privire la femeile care au fost supuse unui screening pentru cancer de col uterin între 20 şi 64 de ani, inclusiv femeile care au primit vaccinul Cervarix după ce acesta a devenit disponibil în 2008.

    Pe parcursul acestei perioade de aproape 13 ani, în Anglia au fost înregistrate aproximativ 28.000 de diagnostice de cancer de col uterin şi 300.000 de diagnostice ale unei afecţiuni precanceroase numite neoplazie intraepitelială cervicală (CIN3), au arătat datele.

    „Sperăm ca aceste noi rezultate să încurajeze adoptarea vaccinării, deoarece succesul programului de vaccinare se bazează nu numai pe eficacitatea vaccinului, ci şi pe proporţia de populaţie vaccinată”, a declarat coautorul Kate Soldan, de la Agenţia britanică de securitate sanitară.

    Cervarix, dezvoltat de GSK, protejează împotriva a două tipuri de HPV care sunt responsabile pentru aproximativ 70%-80% din toate cancerele de col uterin.

    Începând din septembrie 2012, în Anglia, în locul Cervarix a fost utilizat vaccinul cvadrivalent Gardasil de la Merck, care protejează împotriva a patru tipuri de HPV legate de cancerele de col uterin şi de cap şi gât.

    De asemenea, GSK a încetat să mai vândă Cervarix în Statele Unite din cauza cererii scăzute, Gardasil dominând cea mai profitabilă piaţă din lume.

    Cancerul de col uterin este rar la femeile tinere. Pentru a evalua pe deplin impactul vaccinurilor, este necesară o monitorizare pe măsură ce femeile înaintează în vârstă.

  • Şase cazuri de miocardită la tinerii din România vaccinaţi anti-COVID

    Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, în România s-au înregistrat şase cazuri de miocardită la tineri cu vârsta cuprinsă între 17 şi 29 de ani.

    Cazurile au apărut în primele 7 zile după vaccinarea anti-COVID, fie cu prima, fie cu a doua doză a serului de la Pfizer.

    Tinerii au fost externaţi, evoluţia a fost foarte bună, a anunţat Valeriu Gheorghiţă.

    Acesta a mai spus că rata de raportare este similară cu alte ţări, fiind vorba despre un caz la 100.000 de doze administrate.

    Medicul Gheorghiţă a precizat faptul că în prezent nu există recomandări pentru monitorizarea tinerilor sau pentru realizarea de investigaţii suplimentare după vaccinare.

    Simptomele în cazul miocarditei sunt durerea toracică, palpitaţiile, starea de oboseala şi, uneori, febra.

  • Mesajul unui medic care a văzut mii de cazuri grave de COVID: Dacă aveţi încă părinţi, vaccinaţi-i

    Conf. dr. Victoria Bîrluţiu, medicul şef al Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, a avut un mesaj dur şi disperat către cei care încă nu s-au vaccinat.

    „Trăim în România, o ţară europeană, o ţară educată ce priveşte spre Europa şi se vaccinează. Dacă aveţi încă părinţi, vă rog vaccinaţi-i. Dacă vreţi copiii voştri să aibă doi părinţi, vaccinaţi-vă! Numai aşa vom putea depăşi momentele grave prin care trecem. Credeţi-mă că e nevoie ca toţi să înţelegeţi mesajul! Vaccinaţi-vă!”, spune medicul sibian.

    În judeţul Sibiu, de la debutul pandemiei şi până în prezent au fost confirmate 36.213 persoane cu COVID-19, iar 1.328 de persoane au decedat.

    De la debutul campaniei de vaccinare şi până în prezent, la nivelul judeţului Sibiu s-au administrat 309.138 doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2. Până la momentul de faţă au fost imunizate, în total, 162.660 persoane cu prima doză de vaccin, 125.677 persoane cu cea de-a doua doză şi 20.800 persoane cu cea de-a treia doză.

     

  • Italia: Părinţii se ceartă pe tema vaccinului şi doi copii ajung în instanţă

    În timp ce în Sardinia se înregistrează o cursă a vaccinării pentru copii, insula situându-se pe primul loc în Italia, au fost înregistrate două cazuri de copii care au ajuns la tribunal pentru a se vaccina, scrie agenţia ANSA.

    În primul caz, relatat în paginile cotidianului „L’Unione Sardegna”, e vorba despre un băiat de 16 ani care a fost autorizat de judecătorii primei secţii civile din Cagliari să se vaccineze.

    Disputa a apărut în familia acestuia, între părinţii separaţi: mama este în favoarea vaccinului, tatăl împotriva.

    Tribunalul din Cagliari notează că „nu există contraindicaţii specifice pentru sănătatea minorului” şi că administrarea „este încă supusă controlului medical în momentul inoculării”.

    Un caz similar s-a înregistrat în Nuoro şi a fost dezvăluit de „La Nuova Sardegna”. Părinţii unui băiat de 15 ani s-au certat din cauza imunizării, iar medicul familiei este antivaccinist şi a fost deja suspendat de la serviciu. Tatăl băiatului a fost pentru administrarea vaccinului, iar instanţa a stabilit suspendarea temporară a autorităţii mamei cpentru a permite tatălui să semneze consimţământul.

  • Mărturia unui medic: Un român a băut o ladă cu bere ca să „dea afară” vaccinul

    „Azi am vorbit cu un pacient care era foarte împotriva vaccinului. Ştia pe de rost tot punctajul: control, moarte, experiment, virusul nu există, ştiţi voi. Azi mi-a spus că s-a vaccinat fiindcă trebuia să plece într-o delegaţie în străinătate şi nu voia <să-i bage ăia beţe în nas şi să-i slăbească creierul>. Apoi mi-a spus că după vaccin s-a dus acasă şi a băut o ladă de bere ca să <dea vaccinul afară>! ? Şi că după aia s-a <simţit ameţit> din cauza <drăciei ăleia>”, scrie medicul Laura Ghibu pe Facebook.

    Medicul a încercat să-i explice persoanei respective că vaccinul nu poate fi „dat afară cu bere” şi că ameţeala depinde cu cea mai mare probabilitate de cantitatea de alcool pe care o avea în sânge: „Nu m-a crezut. Oricum l-am felicitat pentru alegere”.

    Întrebată în comentarii dacă pacientul era român, Laura Ghibu răspunde afirmativ.

    O altă persoană comentează postarea medicului spunând că are în jurul său 5 persoane „total antivacciniste, dar care s-au vaccinat fix din acelaşi motiv: să plece în străinătate”.

    “;}

  • Antivacciniştii mărşăluiesc prin centrul Bucureştiului. Manifestanţii flutură steaguri tricolore

    Un protest faţă de noile restricţii care vor intra în vigoare începând de luni are loc duminică seară, în centrul Capitalei.

    Manifestanţii, care poartă pancarte şi flutură steaguri tricolore, s-au adunat la Universitate, după care au pornit în marş spre Ministerul Sănătăţii.

    La minister au staţionat câteva minute, apoi şi-au continuat marşul spre Guvern.

    Protestul a fost anunţat de câteva zile pe reţelele sociale.

    „Este un protest declarat în prealabil. Este început la Universitate şi cu marş către Ministerul Sănătăţii. Organizatorul a declarat 100 de persoane participante. Nu sunt incidente până la momentul acesta. Nu avem o estimare cu privire la numărul de participanţi pentru că nu avem atribuţii în acest sens”, a precizat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, căpitan Alexandru Iacob.

  • Peste 300.000 de doze de vaccin Pfizer ajung luni în România

    O nouă tranşă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 304.200 doze, soseşte luni în ţară. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

    Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară. Dozele sunt distribuite după cum urmează: Centrul Regional de Depozitare Braşov – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 70.200 doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova – 40.950 doze; Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Timişoara – 17.550 doze.

    Până în acest moment, ţara noastră a recepţionat 13.677.749 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 8.924.285 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

     

  • Cercetătorii au stabilit care este cel mai bun moment al zilei pentru vaccinarea anti-COVID

    Potrivit unui studiu făcut la universităţile din Geneva şi Munchen, răspunsul imunitar în cazul vaccinării este mai important după o perioadă de repaus şi la începutul zilei, arată LCI.

    Rezultatele cercetării făcute de specialiştii de la Universitatea Geneva şi de la Universitatea Ludwigs-Maximilians din Munchen au fost publicate în revista Nature Immunology.

    Cercetătorii au stabilit că sistemul imunitar este diferit în funcţie de momentele zilei.

    „Este un răspuns imunitar mai bun dimineaţa decât după-amiaza cu de două ori mai mulţi anticorpi dimineaţa decât după-amiaza”, a explicat, pentru Europe 1, imunologul Christoph Scheiermann.

    Specialistul a subliniat faptul că sunt celule santinelă ale sistemului imunitar care dau alarma când corpul este atacat de un virus şi care sunt mai active la primele ore ale zilei.

    Ca urmare dacă sistemul reacţionează imediat în cazul unei infectări, apărarea va fi pe termen lung în cazul vaccinării.

    Variaţiile performanţelor sistemului imunitar sunt explicate prin ceasul biologic intern care este sensibil la alternanţa zi-noapte.

    „Funncţionează ca un sistem care economiseşte energie pentru a utiliza mai bine resursele în conformitate cu nevoile urgente”, a adăugat Christoph Scheiermann.

    Cercetătorii mai spun că este imposibil de stabilit când este sistemul imunitar cel mai vulnerabil. Totuşi, studiul oferă indicii privind alegerea unui moment mai bun pentru realizarea vaccinării anti-COVID, dar şi pentru efectuarea altor tratamente.

  • Unele vaccinuri protejează o viaţă întreagă. De ce nu o fac vaccinurile Covid-19?

    Vaccinurile împotriva rujeolei protejează toată viaţa, imunizările împotriva varicelei protejează timp de 10 până la 20 de ani, iar vaccinurile împotriva tetanosului durează un deceniu sau mai mult. 

    De ce este nevoie de rapelul Covid-19 la şase luni de la inocularea iniţială încearcă să explice un articol din Wall Street Journal.

    “Un vaccin cu adevărat bun face în aşa fel încât cineva să nu se infecteze chiar dacă este expus la virus”, spune Rustom Antia, profesor de biologie la Universitatea Emory, care studiază răspunsurile imunitare. “Dar nu toate vaccinurile sunt ideale”.

    Cele trei niveluri de apărare, a spus el, includ protecţia completă împotriva infecţiei şi a transmiterii; protecţia împotriva bolilor grave şi a transmiterii; sau protecţia doar împotriva cazurilor grave.

    Eficacitatea depinde de amploarea răspunsului imunitar pe care îl induce un vaccin, de rapiditatea cu care se descompun anticorpii rezultaţi, de tendinţa virusului sau a bacteriei de a suferi mutaţii şi de localizarea infecţiei.

    Pragul de protecţie este nivelul de imunitate care este suficient pentru ca persoana să nu se îmbolnăvească. Pentru fiecare virus, acesta este diferit şi chiar şi modul în care este determinat variază.

    “Practic, este vorba de niveluri de anticorpi sau de anticorpi neutralizanţi pe mililitru de sânge”, a declarat Mark Slifka, profesor la Oregon Health & Science University.

    Un prag de 0,01 unităţi internaţionale pe mililitru a fost confirmat pentru tetanos în 1942, când o pereche de cercetători germani s-au expus intenţionat la toxină pentru a testa rezultatele studiilor anterioare pe animale.

    “Unul dintre ei şi-a administrat singur două doze letale de tetanos în coapsă şi a monitorizat cât de bine a mers”, a declarat Dr. Slifka. “Colegul său a făcut trei doze letale”. Niciunul dintre ei nu s-a îmbolnăvit.

    Un prag pentru rujeolă a fost fixat în 1985, după ce un cămin universitar a fost expus la boală la scurt timp după o campanie de donare de sânge. Cercetătorii au verificat concentraţiile de anticorpi din donaţiile de sânge ale studenţilor şi au identificat 0,02 unităţi internaţionale pe mililitru ca fiind nivelul necesar pentru a preveni infecţia.

    În cazul acestor boli, amploarea răspunsului la vaccinuri, combinată cu rata de degradare a anticorpilor, produce răspunsuri imune durabile: Anticorpii împotriva rujeolei se descompun lent. Anticorpii antitetanos se descompun mai repede, dar vaccinul determină organismul să producă mult mai mult decât are nevoie, compensând declinul.

    “Suntem norocoşi cu tetanosul, difteria, rujeola şi vaccinia”, a declarat Dr. Slifka. “Am identificat care este pragul de protecţie. Urmăriţi declinul anticorpilor în timp şi, dacă ştiţi care este pragul de protecţie, puteţi calcula durabilitatea protecţiei. Cu Covid, nu ştim”.

    Din punct de vedere istoric, cele mai eficiente vaccinuri au folosit virusuri care, în esenţă, generează imunitate pe tot parcursul vieţii.

    Vaccinurile împotriva rujeolei şi a varicelei utilizează virusuri replicante.

    Vaccinurile nereplicante şi vaccinurile pe bază de proteine (cum ar fi cel pentru tetanos) nu durează la fel de mult timp, dar eficacitatea lor poate fi îmbunătăţită prin adăugarea unui adjuvant – o substanţă care sporeşte amploarea răspunsului.

    Vaccinurile împotriva tetanosului şi hepatitei A folosesc un adjuvant.

    Vaccinurile Covid-19 de la Johnson & Johnson şi AstraZeneca folosesc adenovirus nereplicat şi nu conţin un adjuvant. Vaccinurile Covid-19 cu ARN mesager Pfizer şi Moderna, care funcţionează diferit, nu conţin niciun virus.

    Complicând şi mai mult lucrurile, viruşii şi bacteriile care suferă mutaţii pentru a scăpa de răspunsul imunitar al organismului sunt mai greu de controlat.

    Rujeola, oreionul, rubeola şi varicela nu suferă aproape deloc mutaţii, dar au fost descoperite cel puţin opt variante ale SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19, potrivit British Medical Journal.

    “Aceasta face mai complicat ca vaccinul să funcţioneze”, a declarat Dr. Slifka. “Urmărim mai multe ţinte în timp. De asemenea, gripa suferă mutaţii. În cazul gripei, ne-am adaptat făcând în fiecare an un nou vaccin antigripal care să se potrivească cât mai bine cu noua tulpină de gripă”.

    Vaccinurile antigripale pot oferi protecţie timp de cel puţin şase luni.

    Lăsând la o parte complexitatea elaborării unui vaccin eficient pentru a combate un virus care îşi schimbă forma, unele speranţe s-au învârtit în jurul posibilităţii de a învinge Covid-19 prin obţinerea imunităţii de turmă, dar, potrivit Dr. Antia, modul în care coronavirusurile infectează organismul face ca acest lucru să fie o provocare.

    “Este foarte puţin probabil ca vaccinurile să ducă la o imunitate de turmă de lungă durată pentru multe infecţii respiratorii”, a declarat Dr. Antia. “Imunitatea de turmă durează doar pentru o perioadă modestă de timp. Depinde de cât de repede se schimbă virusul. Depinde de cât de repede scade imunitatea”.

    O parte a problemei este faptul că coronavirusurile se replică atât în tractul respirator superior, cât şi în cel inferior.

    “Avem o circulaţie bună în plămâni şi în corp, dar nu şi pe suprafeţele nărilor”, a spus doctorul Slifka. “Putem bloca o boală severă deoarece există anticorpi în tractul respirator inferior”.

    Dar riscul de infecţii de nivel scăzut în tractul respirator superior poate persista.

    În continuare, vaccinurile Covid-19 vor fi actualizate pentru a combate variantele virusului şi, potrivit cercetătorilor de la Imperial College London, următoarea generaţie de vaccinuri s-ar putea concentra, de asemenea, pe creşterea imunităţii la nivelul suprafeţelor umede ale nasului şi plămânilor.

    Între timp, evitarea virusului ar putea necesita o altă doză.