BusinessMagazin

Tag: vacanta

  • Domnilor miniştri, unde vă faceţi vacanţa? În timp ce grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, noi pierdem sezon după sezon îngropaţi în hârtii şi dezbateri

    Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiştilor de pe litoral a venit la pachet cu evidenţierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câţi dintre politicieni au ieşit să apere turismul românesc? Câţi au recomandat românilor să îşi facă vacanţa şi în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeţi în vacanţă?

    În timp ce noi nu avem o strategie de promovare şi ne chinuim să ne ţinem proprii turişti în ţară, grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, cu diverse strategii care reuşesc să atragă turiştii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duş rece, din care e posibil să înveţe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.

    Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunţe eliminarea completă a restricţiilor pentru turiştii români, cât şi rezolvarea problemelor legate de accesul în ţară cu propriile maşini. O astfel de strategie are un mesaj puternic şi nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiţie în cazul lor. Turcii şi bulgarii îşi promovează destinaţiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.

    În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile  din Munţii Sureanu, domnul preşedinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să îşi facă vacanţele în ţară. Cu atât mai puţin, autorităţile din România nu au avut vizite în afara ţării pentru a atrage turiştii străini.

    În primele şase luni, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârşitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din aceşti bani ar rămâne în ţară, la pensiuni, meşteşugari, mici magazine, castele, peşteri sau puncte gastronomice? Turismul şi agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar şi a zonelor rurale prin crearea unor comunităţi înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.

    Dezbaterile din spaţiul public compară România cu alte ţări, însă abordarea e una greşită având în vedere specificul fiecărei destinaţii. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism şi petrecerea timpului liber. Mulţi se întrec în dezbateri pe reţelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România şi cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendinţa de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinşi în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei şi cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare. 

    Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele şi are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiţionale, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale, vizite la castele, peşteri şi saline, city-break-uri şi multe altele. România are, dar trebuie să afle şi alţii. Câţi politicieni recomandă vacanţele în România?

    Pentru deplasarea şi promovarea ţării în alte pieţe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetăţenilor, costul e zero. De ce nu ies preşedintele, premierul, miniştrii, politicienii  să recomande ca pe lângă vacanţa din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să îşi petreacă şi câteva zile în România, în Maramureş, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în faţă pentru turismul românesc.

    Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult aşteptată de către toţi operatorii şi anume – cadrul legislativ pentru înfiinţarea OMD-urilor, adică Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, care ar trebui să funcţioneze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea şi promovarea destinaţiilor din ţară. După mai bine de un deceniu de aşteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.

    Turismul românesc nu are nevoie de “merge şi aşa”, pe această regulă a tot mers şi vedem cum nu doar că nu atrage turişti străini, dar îşi pierde din proprii turişti.

    Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinaţiilor din România. Pe de o parte, autorităţile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociaţii reprezentantive şi de cele mai multe ori nu reuşesc să se înţeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în faţa autorităţilor. Dacă operatorii din turism nu se înţeleg între ei, având aceleaşi scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autorităţile?

    În sezonul din această vară, au fost scoase în faţă diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorităţi la operatori şi invers. În afară de acuze, nu au existat soluţii.

    Pandemia a fost doar o situaţie de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieşi iar din ţară, se văd foarte bine preferinţele turiştilor români.

    Turismul românesc se bazează în proporţie de 75% pe turiştii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie şi la “alungarea” turiştilor români, care îşi fac vacanţele în afara ţării, de multe ori motivele invocate fiind preţurile prea mari din România şi serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?

     

  • 37% dintre români au mai puţini bani de vacanţă decât anul trecut – sondaj

    Peste 37% dintre români şi-au redus bugetele pentru vacanţă anul acesta, în timp ce mai mult de un sfert nu vor pleca deloc în concediu şi nu au alocat nici un ban în acest sens.

    În ceea ce priveşte sumele alocate, circa 38,5% au bugetul pentru concedii sub 3 000 lei pentru întreaga familie, iar din aceştia, aproape 11% vor să plece în vacanţă cu mai puţin de 1 000 de lei.

    Circa 37,5% dintre români şi-au redus bugetul pentru concedii în acest an, 27% dintre respondenţi declară că sumele sunt similare cu anul trecut, în timp ce doar 20% au în vara aceasta mai mulţi bani dedicaţi vacanţelor.

    Ponderea celor care sunt mai generoşi cu bugetele de vacanţă şi alocă peste 3 000 de lei este de 35%, iar dintre aceştia 21,1% plănuiesc să cheltuiască până în 6 000 de lei în vacanţă, 8,1% – între 6 000 şi 10 000 de lei şi doar 5,8% au un buget mai mare de 10 000 de lei pentru concediu.

    Dintre cei care au planuri să plece în vacanţă, peste 49% aleg ca destinaţie România, cu o preferinţă mai ridicată pentru litoral (26,2%), iar circa 20% preferă destinaţiile din străinătate. Diferenţa – de circa 25% dintre respondenţi spun că îşi vor face concediul acasă.

    75,05% dintre respondenţi declară că au strâns din timp banii pentru concediu (îl vor plăti din economii), 16,5% dintre ei folosesc tichetele de vacanţă şi primele de la angajator pentru plata unui sejur. La polul opus, 3,52% au în vedere creditele de la bănci pentru plata vacanţei, iar 5% – împrumuturile de la prieteni.

    Pentru a reduce costurile, 82,24% dintre respondenţi îşi fac singuri rezervările şi doar 17,76% apelează la o agenţie de voiaj. 74,84% dintre respondenţi îşi planifică vacanţa din timp şi doar 25,16% se bazează pe oferte de ultimă oră.

    Circa 38% dintre respondenţi se bazează pe cash în vacanţe – opţiune care a înregistrat cele mai multe răspunsuri, dar utilizarea cardurilor vine puternic din spate: 20,4% vor folosi atât numerar, cât şi carduri şi peste 18% se bazează exclusiv pe carduri de debit şi credit.

    Sondajul CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro a fost realizat online în luna iunie, pe un eşantion de 1.390 de respondenţi din toată ţara.

  • ​Creşte cererea pentru destinaţiile exotice. Eturia: Înregistrăm o creştere de 35% a solicitărilor pentru mai multe destinaţii, în top se află Republica Dominicană, Mauritius şi Kenya

    Agenţia de turism Eturia înregistrează o creştere de 35% a cererii pentru vacanţe comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, conform unui comunicat de presă al agenţiei. În topul preferinţelor turiştilor se află destinaţiile exotice precum Republica Dominicană, Mauritius şi Kenya.

    “Anii de pandemie au accelerat, cu siguranţă, cererile primite în acest sezon estival. Faţă de 2021, Eturia înregistrează o creştere a solicitărilor cu 35%, pentru mai multe destinaţii, în contextul în care ridicarea restricţiilor le permite călătorilor să exploreze tot mai multe locuri de pe glob. Astfel, în topul destinaţiilor vedetă, în această vară, enumerăm: Republica Dominicană, Mauritius, Kenya, Islanda, Madeira şi Grecia – insula Creta, către ultimele două operăm chartere directe”, spune Ana Maria Gherasim, director de vânzări Eturia.

    Mai mult, agenţia de turism a lansat pachetele pentru toamnă, iar turiştii au început deja să îşi rezeve vacanţele către Japonia, India, Malaezia, Maldive, Thailanda, Argentina şi Brazilia.

    “Analizând profilul turistului nostru am observat că nevoia de relaxare este cea care dictează în procesul de selecţie, urmată de  dorinţa de explorare care poate fi satisfăcută achiziţionând vacanţe de tip circuit”, mai spune Ana Maria Gherasim.

    Agenţia de turism Eturia a închis anul 2021 cu afaceri de 78 mil. lei, în creştere faţă de anul anterior, când veniturile companiei au fost de doar 21 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Eturia a fost înfiinţată în anul 2007 şi are acum trei sedii, în Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. Compania este specializată în vacanţe în destinaţii exotice, precum Maldive, Caraibe, Mexic, Kenya sau Tanzania.​​​

  • Un nou tip de turism câştigă tot mai mult teren. Ce este „turismul regenerativ” şi ce înseamna acesta pentru locurile pe care le vizitezi

    Dacă turiştii strică atunci când vin în număr prea mare într-un loc, atunci tot ei pot să şi repare. Ideea nu e nouă, ea apărând în urmă cu câteva zeci de ani şi adresându-se celor care doresc să contribuie la regenerarea unor zone din natură. În ultima vreme însă, „turismul regenerativ” pare să devină tot mai popular, cei care caută o vacanţă activă ajungând să dea o mână de ajutor în probleme de conservare a mediului în diverse locuri, ba chiar şi la refacerea unor zone afectate de dezastre ca inundaţiile sau incendiile, conform Smithsonian Magazine.

    În Statele Unite ale Americii, cel puţin, există mai multe companii care le găsesc de lucru turiştilor. Printre acestea se numără First Nature Tours, care duce doritorii în zona Blue River din statul Oregon, unde aceştia pot ajuta la refăcutul potecilor prin pădure afectate de circulaţia intensă de după un incendiu care a distrus traseul principal de drumeţie şi mountain biking care merge de-a lungul fluviului McKenzie, la construitul unor refugii de întreţinere pentru biciclete şi la reîmpădurire. Global Family Travels pune turiştii la lucru vreme de trei zile într-o zonă de pe râul Dungeness din statul Washington, unde trebuie să refacă habitatul somonului. Aceştia trebuie să elimine blocajele de pe râu care împiedică somonii să avanseze, precum şi să refacă vegetaţia din zona malurilor, printre altele.

    Mai la sud, cei care vor să fie puşi la treabă în vacanţă se pot îndrepta spre reciful de corali din Florida, de care se ocupă Coral Restoration Foundation. Ajunşi acolo, fac o excursie subacvatică în care li se prezintă o zonă în care oamenii de ştiinţă cresc corali, după care sunt duşi să ajute la curăţat mărgeanul de alge şi ataşarea coralilor aduşi de la crescătorie.

     

  • Au început vacanţele de coşmar? După pandemie, operatorii aerieni se confruntă cu întârzieri zilnice şi cu anulări. Răspunsul Wizz Air: „Vrem să le oferim scuzele noastre clienţilor ale căror planuri de călătorie au fost afectate, deoarece înţelegem cât de dezamăgiţi sunt”

    Dacă v-aţi propus să vă petreceţi vacanţa de vară peste hotare (şi pare că aşa este, dacă ne uităm la cât au cheltuit românii deja în străinătate în prima parte a anului – 1,9 mld. euro, un record), înarmaţi-vă cu răbdare. Sechelele lăsate de pandemie asupra operatorilor de zbor, precum şi asupra aeroporturilor lumii, abia încep să îşi facă simţite efectele asupra pasagerilor. Cozile uriaşe din aeroporturi au devenit o constantă, iar întârzierile, frecvente, odată cu intensificarea călătoriilor în perioada de vară. La solicitarea Business MAGAZIN, operatorul aerian low-cost Wizz Air a oferit câteva explicaţii referitoare la întârzierile frecvente de la nivelul întregii industrii. 

    Redăm integral răspunsul Wizz Air referitoare la numeroasele întârzieri ale companiei:

     „Regretăm faptul că atât de mulţi dintre pasagerii noştri sunt afectaţi de întârzierile actuale şi, în unele cazuri, de anulări. În industria călătoriilor, Wizz Air şi celelalte companii aeriene fac tot posibilul pentru a sprijini cât mai mulţi pasageri să ajungă la destinaţie la timp şi cu o întârziere cât mai redusă. Cu toate acestea, printre alte probleme care cauzează instabilitate operaţională în întreaga industrie a călătoriilor, există o lipsă larg răspândită de personal, în special în rândul controlorilor de trafic aerian, la nivel de operaţiuni la sol şi de gestiune a bagajelor, la securitate şi, în general, în aeroporturi”, explică reprezentanţii Wizz Air în solicitarea Business MAGAZIN. „Înţelegem că fiecare anulare este regretabilă, însă marea majoritate a zborurilor noastre operează conform planificărilor, peste 100.000 de pasageri ajungând la destinaţie în fiecare zi. Vrem să le oferim din nou scuzele noastre clienţilor ale căror planuri de călătorie au fost afectate, deoarece înţelegem cât de dezamăgiţi sunt, mai ales când atât de mulţi oameni doresc şi merită să călătorească din nou în lume. Încercăm să facem tot ce putem pentru a le oferi un set de opţiuni pentru ca aceştia să poată călători, inclusiv zboruri alternative cu Wizz Air, o rambursare integrală sau 120% sub formă de credit de companie (ne propunem să procesăm ambele variante în termen de o săptămână).”

    Însă nu doar cu întârzieri se confruntă pasagerii care călătoresc în perioada aceasta. 

    Recent, Wizz Air a anulat unul dintre zborurile sale – în zbor (un zbor spre Lisabona, 21 iunie). După ce aeronava companiei a decolat cu o întârziere de două ore din aeroport, aceasta s-a întors în Bucureşti, survolând anterior spaţiul aerian românesc. Pasagerii acestei aeronave au spus că în interiorul acesteia s-a declanşat o alarmă, care a sunat circa 10 minute, iar explicaţiile oferite de personalul navigant au fost că unul dintre senzorii meteo ai aeronavei se defectase.  Reprezentanţii Wizz Air au oferit un răspuns şi referitor la această situaţie: „Zborul Wizz Air W6 3197 de la Bucureşti la Lisabona din 21 iunie a revenit pe aeroportul din Bucureşti după decolare, ca urmare a unei verificări neprevăzute, şi a fost anulat. Pasagerii afectaţi au fost informaţi despre opţiunile disponibile şi pot opta pentru programarea unui zbor alternativ, în funcţie de disponibilitate, rambursarea totală a sumei achitate pentru bilet sau rambursarea în proporţie de 120% sub formă de credit pentru rezervări viitoare. Wizz Air îşi cere scuze pentru orice inconveniente create, dar siguranţa pasagerilor, echipajului şi aeronavelor rămâne prioritatea noastră numărul unu”.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis recent de reprezentanţii Vola.ro, în ciuda tuturor avertismentelor industriei din ultimul an, in prima luna a sezonului turistic de vara industria s-a confruntat cu un numar urias de zboruri anulate sau cu un program de zbor modificat semnificativ. Conform datelor lunii iunie analizate de Vola.ro, aproximativ 28% din zboruri au fost afectate de o modificare sau anulare. Practic 1 din 3 zboruri din luna iunie sunt afectate de o anulare sau modificare a orarului de zbor.  Daca in luna mai aproximativ 10% dintre zboruri aveau notificari de schimbare de orar de zbor sau anulare, in luna iunie, prima luna de sezon turistic de vara, procentul acesta a urcat la 30%. Din toate notificarile primite in iunie, 31% sunt pentru zboruri care au plecarea sau returul in iunie. Prin urmare se confirma informatia ca se fac foarte multe modificari/anulari in timp foarte scurt pana la zbor.

     

  • Ce rost/sens are să pui bani deoparte acum, cât eşti tânăr? Ce să faci cu ei la pensie, când eşti bătrân, pentru că atunci nu prea poţi să mai faci nimic!

    Tema educaţiei financiare la români şi economisirea revine constant în discuţiile curente, de bârfă corporatistă, pozitivă. La un moment dat, una dintre Ioanele din redacţie se/ne întreba ce rost are să pui bani deoparte când eşti tânăr, când ai putea să faci multe lucruri acum? Ce să faci cu ei când ieşi la pensie, la bătrâneţe, pentru că atunci nu prea poţi să mai faci mare lucru? Asta dacă mai apuci pensia, cum le place corporatiştilor să spună.

    Mi-am amintit de întrebarea ei retorică când am văzut săptămâna trecută un sondaj realizat de CEC Bank cu ajutorul platformei FinZoom.ro. Conform sondajului, 66,5% dintre români au declarat că nu au niciun fel de economii. Dintre cei care au reuşit să pună bani deoparte, cei mai mulţi – 77,6%, au economii de-o viaţă sub 10.000 de euro. La polul opus, economii de peste 20.000 de euro reuşesc să aibă doar 9,8% dintre respondenţi. 52% dintre cei chestionaţi afirmă că nu reuşesc să pună bani deoparte, 21,8% economisesc sub 300 de lei/lună, 13,6% economisesc între 300 şi 600 de lei, 5,8% economisesc între 600 şi 1.000 de lei şi doar 6% reuşesc să economisească lunar peste 1.000 de lei.

    Cash-ul este metoda preferată de ţinere a economiilor – 49,7%. Concluzia Ioanei este că mai bine îţi trăieşti clipa când eşti tânăr, pentru că mai încolo nu se ştie. Parcă pentru această concluzie s-au făcut city breakurile, magazinele de haine de tip fast-forward, noile modele de maşini pe care să le schimbi odată la 5 ani, cluburile de vineri şi sâmbătă seara, ieşirile de weekend cu fetele şi băieţii la un prosecco şi îngheţată şi nu în ultimul rând creditele de consum şi de vacanţă. Dacă nu ai bani disponibili la un moment dat dar vrei să pleci într-o scurtă vacanţă, creditul te aşteaptă, la fel ca şi cardul de credit. În privinţa achiziţiei unui apartament, aici lucrurile se schimbă puţin, pentru că încă avem în mintea noastră dorinţa de a deţine o proprietate. Cu banii economisiţi de părinţi se constituie avansul, iar restul se plăteşte din salariul de corporatist. Şi mai rămân şi bani pentru consum. 

    Ultimele două generaţii gândesc puţin altfel decât părinţii şi bunicii lor. Pentru aceştia, un serviciu stabil, o familie, copii, o casă şi o vacanţă de două săptămâni la mare era ceva sfânt. Pentru noile generaţii, în afară de casă (dar şi aici această idee este pusă la îndoială), aproape nimic nu mai este valabil. Într-un fel sau altul, noua generaţie se uită la părinţii lor şi în mintea lor îşi spun că nu ar vrea să aibă viaţa/soarta lor. În anii ’90 şi chiar la începutul anilor 2000, salariile şi economiile lor au fost spulberate de inflaţie şi de creşterea cursului valutar leu/dolar/euro. Au strâns din dinţi şi din curea pentru a pune ceva deoparte, pentru a avea un cont de economii şi mai degrabă pentru zile negre, de criză, decât pentru distracţie, pentru a trăi clipa. Salariile au fost cele care au fost şi fiecare a tras de fiecare leu atât cât a putut. Mulţi au plecat la muncă în afară, lăsând în spate o familie cu speranţa că vor strânge şi ceva bani, ca urmaşii să nu aibă aceeaşi soartă.

    Noile generaţii au salarii mai mari decât părinţii lor şi mult mai mari decât pensiile bunicilor, dar şi o dorinţă de a cheltui mai mare, pentru a face faţă ritmului vieţii şi anturajului în care îşi petrec viaţa. Până la urmă nu este ceva rău, chiar deloc, pentru că poţi să faci lucruri, poţi să vezi lucruri pe care la pensie nu ai mai putea să le faci, nu mai ai energie şi nici determinare. Atunci, băile termale sunt nişte tovarăşi mai buni decât cluburile sau plajele exotice. Nu ştiu dacă sondajul realizat de CEC Bank se adresează corporatiştilor, dar ştiu sigur că se pun mai puţini bani deoparte de către aceştia. Fiecare îşi face socoteala astfel încât să se bucure de city-breakuri sau de vacanţe mai interesante. Este adevărat că Mamaia, şi acum Neptun-Olimp, au devenit mai scumpe decât foarte multe destinaţii din afară. Hainele stau mai bine pe tine la 20-30-40 de ani decât la 60-70 de ani. Nu trebuie să călătoreşti cu geanta plină de medicamente şi nu oboseşti atât de repede acum.

    Când eşti tânăr, problema cazării nu este atât de importantă, iar stingerea la ora 10 seara pentru odihnă nu este în topul listei de priorităţi. Dacă pentru părinţii şi bunicii noştri a lăsa copiilor, a da copiilor ceva, asta însemnând o anumită sumă de bani, era o prioritate, pentru noile generaţii această idee începe să se disipe, să nu mai fie atât de importantă. Ţi-am plătit şcoala, nu mai am bani şi pentru casa ta. Aşa că trebuie să te duci la muncă – pare să fie ideea care a încolţit în mintea noii generaţii. Băncile ar vrea să aibă din partea românilor o economisire constantă şi sigură, dar în acelaşi timp ar vrea să dea şi credite de consum şi de vacanţă, ca să nu mai vorbesc de creditele ipotecare. În aceste condiţii, creditele trebuie să le iei când eşti tânăr şi economisirea să fie la pensie, mai ales că speranţa de viaţă este mai mare.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat luni când va fi luată vacanţa şcolară în luna februarie a anului viitor

    Potrivit ministrului Educaţiei, a fost stabilită poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întregul sistem de învăţământ.

    Astfel, sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână a lunii.

    De asemenea, în 10 judeţe, vacanţa va fi în a treia săptămână. Este vorba de judeţele: Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova.

    Totodată, în Bucureşti şi în judeţul Suceava, vacanţa va fi în a doua săptămână a lunii februarie.

  • Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu anunţă schimbări uriaşe în educaţie

    Se renunţă la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după şedinţa Comitetului pentru Dialog Social în care este prezentat conţinutul noului Regulament de funcţionare şi organizare a instituţiilor de învăţământ din preuniversitar (ROFUIP).

    ”Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial, iar modificare esenţială care a fost deja agreată este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar. Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocat săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un an întreg şcolar vor fi necesare minimum cinci note. Profesorul are totală autonomie în evaluarea ritmică pe parcursul întregului an şcolar”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Mâine, aceste modificări vor îmbrăca forma unui ordin de ministru şi vor  fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial, a mai spus ministrul. În plus, a fost stabilită şi poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ.

    ”Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt 10 judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a treia săptămână a lunii februarie: Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Sunt Bucureştiul şi Suceava care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie”, a detaliat Cîmpeanu.

     

  • O călătorie într-una dintre destinaţiile de concediu preferate ale românilor. Ce activităţi mai puţin clasice poţi face aici, pe care cei mai mulţi dintre români nu ştiu că le pot face

    O vacanţă într-un singur loc, unde turiştii să primească la picioare tot ce au nevoie în materie de răsfăţuri culinare, bahice sau aromatice – poate fi deseori o descriere des întâlniTĂ pentru tot ce înseamnă turismul pe litoralul turcesc. Antalya poate fi însă destinaţia potrivită şi pentru aventurierii care nu fac din relaxare scopul suprem al unei vacanţe, ci din contră, sunt în căutarea adrenalinei la tot pasul.

    În regiunea Antalya se află oraşul cu acelaşi nume, unde centrul vechi este format din străduţe înguste şi pavate, care m-au făcut să îmi doresc să mă pierd în ele. Centrul Antalyei, numit Kaleiçi, este o carte de istorie, unde file din vremea romană, alături de pagini din civilizaţia otomană şi elemente ale lumii moderne formează un peisaj de neratat. Poarta împăratului Adrian, construită în anul 130 î.Hr. în onoarea lui Adrian care a vizitat Antalya, şi Turnul cu Ceas, construit în anul 1244 şi singurul care a rezistat până în zilele noastre dintre cele circa 80 de asfel de turnuri, reprezintă două dintre cele mai importante obiective turistice ale centrului vechi din Antalya.

    Partea istorică a oraşului se împleteşte armonios cu magazinele micilor comercianţi care le oferă turiştilor de la delicii turceşti şi suveniruri, până la la covoare, bijuterii şi obiecte realizate din piele. Însă obiectivele turistice cu notă istorică se întind pe toată suprafaţa regiunii. Demre, Myra şi Kekova sunt doar câteva exemple. Demre este o localitate pe malul Mării Mediterane, iar cel mai important obiectiv este mormântul Sfântului Nicolae. Totodată, Demre este oraşul antic Myra, casa Sfântului Nicolae din Myra, acolo unde turiştii pot vizita situri arheologice, fiind renumit pentru mormintele săpate în stâncă. Un alt obiectiv turistic din zonă este insula Kekova, unde se află ruinele străvechii Apollonia, din secolul V î.Hr., parţial aflate în apă, fiind numit oraşul scufundat de pe insula Kekova.

    Partea mai puţin cunoscută a Antalyei este însă cea care le oferă turiştilor adrenalină, unde pot opta pentru o serie de activităţi precum rafting, buggy cross, truck safari sau tiroliană peste râu. Turiştii ajung în Antalya de cele mai multe ori prin intermediul unei agenţii de turism, care vinde sejururi de cel puţin şapte zile unde cazarea, masa şi transportul sunt incluse, însă le oferă celor care îşi doresc şi posibilitatea de a face anumite activităţi precum cele menţionate, contra cost. Preţul unei zile dedicate activităţilor de acest tip se învârte în jurul sumei de 70 de euro, în care este inclus transportul de la hotel până la locul de plecare pe traseu, plus o masă, iar de toate acestea se va ocupa însăşi agenţia de turism. Buggy cross, truck safari şi rafting se fac, de obicei, în aceeaşi zi, fiind toate activităţile în aceeaşi zonă, iar distanţele dintre acestea sunt scurte.

    Din zona Belek şi până la locul primei activităţi, anume buggy cross, în zona Manavgat, se ajunge în circa o oră, poate chiar o oră şi jumătate. După drumul parcurs cu maşina, turiştii merg cu un camion timp de 15-20 de minute, pe poteci înguste, însă drumul neasfaltat nici nu reprezintă o problemă pentru că peisajul fură privirea oricărui călător. Ajunşi la locul de pornire în prima cursă, ne-am urcat, doi câte doi, în buggy-uri, de unde am început prima activitate. Pe drumuri şerpuite, pline de praf, dorinţa de a duce la capăt pedala de acceleraţie parcă primează, însă niciun turist nu este lăsat să meargă singur pe traseu, astfel că atât în faţă, cât şi în spatele buggy-urilor se află alte vehicule conduse de către organizatori, siguranţa fiind cel mai important lucru. Cu toate acestea, adrenalina tot se instalează încet încet, iar după un drum prin pădure şi un luminiş, cursa cu buggy-urile se încheie printr-o trecere uşoară în apa de mică adâncime a unui rău. În funcţie de perioada anului, apa poate să fie mai rece sau mai caldă, însă nici disconfortul unei ape reci de râu nu te face să îţi doreşti să închei cursa.

    Cu toate că la drum porneşte un şofer, pe parcurs, copilotul îi poate lua locul, ceea ce este şi recomandat, însă nici pe locul din dreapta nu există mai puţine dezavantaje, pentru că drumul este presărat cu peisaje deloc de neglijat. Un râu de culoarea Mării Mediterane şi munţii înalţi şi stâncoşi, alături de o vegetaţie bogată, sunt principalele imagini pe care le urmăreşti de-a lungul cursei, care durează în jur de 45 de minute. După un „duş” rece în apa râului, cursa cu buggy-urile se încheie şi începe truck safariul, din acelaşi loc de start în care a pornit cursa iniţială. Truck safariul urmăreşte acelaşi drum, însă experienţa este diferită. Într-un astfel de camion, special amenajat pentru tipul acesta de curse, se vor putea aşeza mai mulţi turişti, circa 10-12. Faţă de buggy-cross, camionul este condus de cineva din echipa organizatoare, care, având experienţă, va putea să meargă cu o viteză mai mare, astfel, cursa se va simţi diferit faţă de prima.

    Urmând acelaşi drum, sfârşitul cursei se încheie la râu, după circa 30 de minute, unde turiştii au parte iar de un „duş”. După cele două curse, încă încărcaţi de adrenalină, am ajuns la tiroliană – aceasta însăşi o aventură, mai ales că în unele locuri traversează râul. Experienţa nu se încheie însă aici, aşa că ne-am întors la locul în care ne-a lăsat maşina cu care am venit de la hotel, de unde am pornit către startul cursei de rafting. Distanţele între activităţi sunt de doar câţiva kilometri, toate aflându-se în aceeaşi zonă şi anume Manavgat, care are atât munţi, cât şi un râu potrivit pentru rafting. La locul de pornire în ultima cursă, anume rafting, turiştii se vor echipa cu vâsle, costume de neopren, căşti şi veste de salvare.

    După un scurt instructaj, ne-am urcat într-o barcă de circa opt persoane şi am pornit încet pe râul Beşkonak. În funcţie de perioada anului, râul poate să fie mai liniştit, astfel că incidente precum căderea din barcă să nu se întâmple însă, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, în barcă, turiştii sunt însoţiţi de personal specializat. Plimbarea cu barca pe râu e presărată cu momente mai liniştite, dar şi cu zone în care apa este învolburată, aşa cum am văzut în multe filme de aventură. Mai mult, pe parcursul acestei curse, turiştii se vor întâlni cu alte bărci, iar obiceiul este să incluzi în expediţie şi o „bătaie” cu apă. 

    Pe drumul parcurs de barcă, în jur de 30 – 45 de minute, pe malurile acestuia se pot zări turişti care şi-au instalat corturi, diverse terase, dar şi persoane care traversează râul cu tiroliana. Peisajul nu este de neglijat, împletindu-se perfect cu experienţa cursei de rafting. După câţiva kilometri parcurşi pe râu, barca ajunge la linia de sosire, unde ne-am dezechipat de costumele ude, iar acela este momentul şi când oboseala ia locul adrenalinei. Experienţele şi imaginile vor rămâne însă, înlocuindu-le pe cele legate de complexurile all-inclusive cu care am asociat mai mereu Antalya.

    Pe drumuri şerpuite, pline de praf, dorinţa de a duce la capăt pedala de acceleraţie parcă primează, însă niciun turist nu este lăsat să meargă singur pe traseu, astfel că atât în faţă, cât şi în spatele buggy-urilor se află alte vehicule conduse de către organizatori. 70 de euro preţul unei zile dedicate activităţilor pline de adrenalină pe care le poţi face în Antalya

  • Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de pe Valea Prahovei unde preţurile la cazare foarte mici

    Pentru iubitorii de natură care s-au săturat de aglomeraţia din staţiunile de pe Valea Prahovei există câteva opţiuni mai puţin populare, dar  care încep să atragă din ce în ce mai mulţi turişti, în contextul în care românii caută să se relaxeze  în vacanţe în ţară în vremuri de pandemie.

    Pornind din nordul Braşovului, spre Sfântu Gheorghe (Covasna), există o serie de localităţi numai bune de vizitat într-un weekend. Aici se află diverse facilităţi de cazare aflate în mijlocul naturii care oferă multiple metode de petrecere a timpului în aer liber. Majoritatea localităţilor de aici sunt vechi aşezări săseşti, aşa că să nu vă miraţi dacă găsiţi aici şi denumirile în limba germană a acestora şi curăţenia specifică satelor bavareze.
     

    Sânpetru: la doar 10 minute de Braşov, se află satul săsesc Sânpetru (în dialect săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg). Aici pot fi pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervaţia naturală „Dealul Lempeş” şi se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Şilimon. Curenţii ascendenţi ce se formează în jurul dealului Lempeş oferă condiţii prielnice acestui sport, potrivit informaţiilor găsite la o primă căutare online.

    Hărman: În dialectul săsesc Huntschprich, în germană Honigberg, numele localităţii înseamnă „Muntele mierii“, iar o plimbare dinspre Braşov spre aceasta cu maşina la apus oferă argumentul incontestabil că acesta este cel mai potrivit nume. Dincolo de privelişte şi de culorile numai bune pentru poze, aici se află şi o bisercă fortificată impresionantă.

    Bod: Mai demult Bota (în germană Brenndorf), există încă din perioada neolitică. În 1241, satul a fost ars de tătari, după ce mai înainte avusese de suferit din pricina năvălirilor cumane. Din această cauză, saşii i-au zis „Brenndorf” („Satul ars”). În 1889 a luat fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odatã cu ea înfiinţându-se şi Colonia Bod, o aşezare de mai multe blocuri în jurul fabricii în care îşi aveau locuinţele lucrătorii de la fabrică.

    La 10 km distanţă de Braşov, între localităţile Hărman şi Bod, la poalele dealului Lempeş, se află Bălţile Cişmaşu, unde se află un centru de agrement unde se pot practica echitaţia şi pescuitul.

    Unde vă puteţi caza? Potrivit booking.com, chiar în Sînpetru se află un hotel de trei stele (dotat cu piscină şi teren de tenis), iar în Hărman există o pensiune recent construită la standarde de design ridicate.

    La câteva minute de oraşul Sfântu Gheorghe există de asemenea un hotel nou construit în mijlocul naturii, cu spa şi o deschidere spre o pădure de foioase (care include şi trasee amenajate pentru turiştii cazaţi la acest hotel).  

    Majoritatea facilităţilor de cazare au recenzii pozitive şi punctaje de peste 9-9,5 pe platforma booking, iar tarifele de cazare pentru două persoane pornesc de la aprox. 120 de lei pe noapte în cazul pensiunilor şi ajung la 390 de lei pe noapte pentru două persoane în cazul unei facilităţi de lux.