Tag: ulei

  • Glencore negociază preluarea producătorului de ulei Prutul Galaţi

    Compania Prutul Galaţi este con­trolată de omul de afaceri român Marian Andreev. “Primele contacte dintre cele două părţi au avut loc încă de la începutul acestui an. Glencore este interesat de silozurile pe care le are Prutul în sudul ţării. Fabrica de ulei nu reprezintă neapărat o ţintă pentru că traderul nu are interes să intre pe această piaţă, iar capacităţile de export ale unităţii sunt reduse”, explică o sursă apropiată discuţiilor.

    Mai multe pe zf.ro

  • Pentru coşul zilnic de cumpărături plătim mai mult cu 15%. Uleiul s-a scumpit cel mai tare: cu 40%

    Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creşterea preţurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creşteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită – considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial – nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.

    Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit uşor mai puţin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.

    După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puţin o dată aceste produse a crescut uşor.

    Comerţul modern câştigă în continuare teren în detrimentul celui tradiţional atrăgând în primele şase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.

    La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile şi supermarketurile au înregistrat rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

  • Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%

    Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
    preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
    nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
    chiar au scazut cu 0,34%.

    Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
    s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
    legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
    uleiul (1,04%).
    Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
    combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
    cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
    scumpirilor.

    Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
    s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
    în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
    între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
    investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

    Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
    ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
    12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.

    BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
    prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
    plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
    parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
    din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
    majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.

    “Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
    presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
    materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
    importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
    4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
    efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.

    Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
    a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
    Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
    2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
    precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%).

  • Inflatie cu colesterol: iarna asta am mancat scumpiri pe paine

    Cresterea preturilor din februarie depaseste asteptarile pietei,
    avand in vedere ca sondajul lunar facut in randul celor 70 de
    membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
    (AAFBR) dadea ca posibila o rata lunara a inflatiei de 0,5% (cu
    estimari intre 0,3% si 0,7%), in timp ce rata anuala era aproximata
    la 7,3% (cu estimari intre 6,5% si 7,5%).

    Analistii BCR noteaza si ca inflatia de baza (core 3 – fara
    preturile administrate si cele volatile) a crescut si ea de la 4,3%
    la 4,6%, astfel incat sansele BNR de a atinge tinta de inflatie de
    2-4% fixata pentru anul acesta “au scazut dramatic”. Ca atare, este
    de asteptat o apreciere suplimentara a leului fata de euro, “fie
    pentru a tempera preturile bunurilor importate, fie drept
    consecinta a reducerii excesului de lichiditate din piata
    monetara”.

    In ce priveste ING Bank, aceasta a revizuit deja estimarile
    privind inflatia in acest an, la 8,4% pentru luna iunie si apoi la
    6,2% in iulie si 5,7% la sfarsitul anului, considerand ca tinta de
    inflatie a BNR este deja compromisa pentru 2011. In aceste
    conditii, noi scaderi ale dobanzii BNR, pentru a stimula economia,
    sunt deja excluse, cel putin pana in septembrie-noiembrie,
    considera analistii ING.

    Pentru finele anului 2011, estimarea din sondajul AAFBR difuzat
    inainte de anuntul oficial privind inflatia pe februarie a plasat
    rata anuala a inflatiei la 4,5% (estimarile variaza intre 4% si
    5,2%). Asteptarile privind rata anuala a inflatiei de la finalul
    anului 2011 sunt in crestere fata de estimarile de acum o luna
    (4,3%). Pentru sfarsitul lui 2012, estimarea AAFBR privind rata
    anuala a inflatiei este de 3,5% (estimarile variaza intre 3,1% si
    5%).

  • Saptamana sperietorilor: ne paste foametea? se scumpeste uleiul? ne cumpara strainii tara?

    Remarca lui Tabara privind securitatea agricola era o inca o
    aluzie la recenta mediatizare a unui raport al Nomura, publicat in septembrie 2010 si
    realizat pe baza unor date din 2008, pe care presa l-a prezentat ca
    indicand faptul ca Romania este pe locul 12 in topul tarilor celor
    mai expuse la foamete. De fapt, topul respectiv nu era al tarilor
    ce risca sa nu mai poata asigura hrana cetatenilor, ci al
    vulnerabilitatii la fluctuatiile in pretul alimentelor, raportat la
    PIB pe cap de locuitor, la ponderea alimentelor in cheltuieli si la
    exporturile nete de astfel de produse. Era, deci, o altfel de
    interpretare a temei, foarte in voga incepand din vara trecuta, a
    amenintarii globale induse de majorarea pretului la produsele
    alimentare si la materii prime.

    Pe un asemenea fundal, a fost inevitabil sa reapara si
    “trancanitorii”, in termenii BNR: Federatia Sindicatelor din
    Industria Alimentara a estimat rapid ca uleiul s-ar putea scumpi cu
    circa 30% la primavara, intrucat stocul de materie prima pe plan
    intern s-a epuizat, iar procesatorii se vad siliti sa cumpere din
    import. Producatorii de paine, prin federatia Rompan, anuntasera
    deja din noiembrie ca in februarie ar urma o scumpire cu 15% a
    painii, intrucat lucreaza in pierdere din cauza scumpirii
    graului.

    Intr-un asemenea context, niciun analist nu se mai asteapta ca
    BNR sa reduca rata dobanzii de referinta la sedinta din 3
    februarie, desi conditiile economice au ramas la fel de proaste ca
    si lunile trecute, cu cerere slaba de consum si cu creditare la
    nivel scazut. “Cel mai probabil, inflatia anuala a scazut de la 8%
    in decembrie la 6,6% in ianuarie, insa acesta inca este un nivel
    ridicat si va persista probabil si in urmatoarele luni, pana in
    iunie”, comenteaza Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank
    Romania. “Mai mult, exista riscul unor majorari peste asteptari ale
    preturilor la alimente si ale preturilor administrate, ceea ce ar
    insemna ca inflatia la sfarsitul anului va ramane undeva la
    4-4,5%”, afirma analistul, justificand de ce nu se asteapta la o
    reducere a dobanzii de catre BNR.

  • Inflatia a ajuns la 7,88% in octombrie, trasa in sus de preturile alimentelor

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna septembrie, s-au
    consemnat la cartofi (11,9%), oua (7,1%), ulei (4,82%), legume si
    conserve de legume (4,12%), fructe proaspete (3,27%) si faina
    (2,09%). Fata de luna decembrie 2009, cele mai mari cresteri de
    preturi le-au avut cartofii (24%), conservele de legume (15,6%) si
    uleiul (16,3%).

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,29%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (2,63%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu
    decembrie 2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate
    de combustibili (11,27%), carti si presa scrisa (11,18%), respectiv
    energia electrica (8,58%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,67%,
    cresteri notabile au avut tarifele CFR (4,91%) si serviciile de
    apa, canal si salubritate (1,87%). In raport cu sfarsitul anului
    trecut, cel mai mult s-au majorat tarifele la aceleasi doua
    categorii – apa si canal (15,3%) si CFR (13,9%).

    Citricele, carnea de porc si cafeaua au fost singurele marfuri
    alimentare care s-au ieftinit usor fata de septembrie, in timp ce
    fata de decembrie 2009 a existat o singura ieftinire, la oua – cu
    14,5%.

    Intre marfurile alimentare, au scazut nesemnificativ fata de
    septembrie doar preturile la categoria “ceasuri, aparate
    audio-video si articole sportive”, iar in categoria serviciilor nu
    s-a inregistrat nicio ieftinire. Fata de sfarsitul anului trecut,
    singurele servicii al caror pret a scazut sunt transporturile
    aeriene, cu 3,8%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia
    la sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al
    BCR. “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de
    politica monetara la sedinta din 2 noiembrie, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentr acest scenariu.”

    Datele INS anuntate miercuri corespund cu estimarile Asociatiei
    Analistilor Financiar-Bancari, care prevazusera marti o inflatie
    lunara de 0,5% in octombrie, respectiv o rata anuala de 7,8%.

    BNR a modificat saptamana trecuta estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 BNR sa treaca la o tinta centrala
    stationara, de 2,5%.

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul anunta ca Ministerul Transporturilor va analiza
    pana joi propunerile sindicalistilor de echilibrare a bugetelor de
    venituri si cheltuieli, pentru a nu mai fi nevoie de
    disponibilizari la CFR, iar dezbaterea pe programul de
    restructurare amana concedierile dupa 15 septembrie. Statul
    vrea sa vanda in septembrie obligatiuni de stat si certificate de
    trezorerie in valoare de 4,6 miliarde de lei (1,09 miliarde de
    euro), la fel cat anuntase si pentru august.

    Comerciantul de incaltaminte Leonardo a obtinut de la creditori
    aprobarea planului de reorganizare judiciara si acelasi anunt a
    fost facut de Flanco saptamana trecuta: specialistii citati de
    Evenimentul Zilei remarca aceste reusite, in conditiile in care mai putin
    de 5% din companiile intrate in insolventa ating aceasta
    performanta. Cardurile valorice, emise de producatori sau
    comercianti, pot fi o solutie pentru cei care evita sa ofere un
    cadou nepotrivit.

    Cat costa scolile private? intreaba Romania
    Libera
    , dand cateva exemple din care reiese ca in medie
    costurile lunare de scolarizare ajung la nivelul unui salariu mediu
    pe economie, cele mai scumpe fiind scolile care predau integral in
    limba engleza si folosesc sistemul scolar american sau cel britanic
    Cambridge. Mai multe banci au ales in al doilea trimestru al anului
    sa majoreze scadentele maxime pe care acorda credite populatiei,
    conform BNR, iar “in cazul creditarii ipotecare exista si semnale
    privind o eventuala relaxare a termenilor de creditare”.

    Riscul valutar ii loveste pe cei cu credite in franci, noteaza Adevarul, in
    conditiile in care francul elvetian s-a scumpit de la inceputul
    anului cu peste 40 de bani, ajungand la 3,23 lei, din cauza
    apetitului investitorilor pentru monedele considerate de refugiu,
    iar restantele la imprumuturile in franci au crescut de peste noua
    ori in intervalul iunie 2009 – iunie 2010. De miercuri vin noi
    scumpiri; pretul uleiului va creste cu cel putin 15%, fiindca
    semintele de floarea soarelui se vand la pret dublu fata de anul
    trecut.

    Motorina si benzina se lupta pentru un loc fruntas in topul
    scumpirilor la nivel european, socoteste Ziarul Financiar,
    observand ca Romania se numara printre tarile cu cea mai puternica majorare a
    preturilor la carburanti la nivel european (locul 7 din 27), de la
    inceputul anului si pana acum. In ultimii cinci ani, 25 de fabrici
    detinute de cei mai mari producatori ai industriei alimentare si a
    bauturilor si-au inchis portile, aproape 3.000 de persoane fiind
    disponibilizate in urma acestor decizii de restructurare.

  • Cartelul bulgar al uleiului

    Investigatia a aratat ca producatorii de ulei au avut o serie de intalniri in 2006 si 2007 pentru a fixa preturile de achizitie ale semintelor de floarea-soarelui la 153–163 de euro/tona, respectiv 281–306 euro/tona. Intalnirile erau mascate de reuniuni regulate ale conducerii uniunii producatorilor de ulei si unt.

    Documentele adunate in timpul anchetei arata ca 70% din cresterea de preturi la ulei din perioada mai-august 2007 s-a datorat unor acorduri de stabilire a preturilor intre producatori si nu unor circumstante ale pietei. Companiile au inghetat pretul de achizitie a semintelor de floarea-soarelui, ceea ce a condus la stabilirea concertata a pretului uleiului.

    Conform informatiilor oferite de CPC, companiile implicate ar fi schimbat secrete comerciale, ceea ce le-a creat o oportunitate de a-si coordona comportamentul de piata. Vidio Videv, presedintele Uniunii producatorilor de unt si ulei de gatit, spune ca firmele amendate intentioneaza sa conteste sanctiunea impusa de autoritatea anti-monopol. Videv a declarat ca nu a fost vorba niciodata de un cartel al preturilor si ca fiecare companie are documente sa o dovedeasca.

  • Scumpiri pe toata linia din februarie

    Incepand cu data de 1 februarie, romanii ar putea plati mai mult pentru traiul zilnic. Producatorii anunta cresteri de preturi la produsele de baza-paine, lapte, ulei, carne iar autoritatile se gandesc sa majoreze pretul gazelor.

    In ceea ce priveste procentele vehiculate, acestea pot ajunge pana la 20% in cazul gazelor naturale. Exista, insa, si producatori care spun ca nu iau in calcul decat o crestere de doua-trei procente, cel putin in perioada aceasta, acest lucru depinzand si de cum va evolua cursul de schimb leu/euro sau preturile la utilitati.

    Detalii aici