BusinessMagazin

Tag: ue

  • Uniunea Europeană prelungeşte sancţiunile masive aplicate Rusiei

    “Consiliul a decis astăzi prelungirea cu şase luni, până pe 31 iulie, a măsurilor restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federaţiei Ruse. Aceste sancţiuni, introduse începând din 2014 ca reacţie la acţiunile Rusiei în sensul destabilizării situaţiei în Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ începând din februarie 2022, în contextul agresiunii neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat vineri Consiliul UE, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    În ultimul an, Uniunea Europeană a aplicat, împreună cu Statele Unite, Marea Britanie şi alţi parteneri din Grupul naţiunilor puternic industralizate (G7) sancţiuni masive împotriva Rusiei, inclusiv restricţii comerciale, financiare, în domeniul industrial şi în transporturi.

  • Ursula von der Leyen, la Davos: UE preferă remedierea problemelor, nu decuplarea de China

    Uniunea Europeană preferă să remedieze problemele privind standardele în relaţiile comerciale, în efortul de a evita decuplarea de China, a afirmat marţi, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    Ursula von der Leyen a pledat pentru investiţii în sensul stimulării inovării şi tranziţiei spre tehnologii ecologice. “Avem o industrie expusă provocărilor cauzate de pandemie, de problemele din reţelele de aprovizionare şi de şocuri ale preţurilor. Observăm tentative agresive de atragere a capacităţilor noastre industriale spre China sau spre alte zone. Avem necesitatea de a efectua tranziţia spre emisii poluante zero fără a crea noi dependenţe”, a declarat Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit stenogramei discursului, postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Ursula von der Leyen a atras atenţia că Uniunea Europeană este dependentă în proporţie de 98% de China în privinţa mineralelor rare, esenţiale pentru noile tehnologii ecologice. Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că sunt necesare acţiuni pentru aplicarea de practici corecte în comerţul internaţional şi a remarcat că Beijingul a stabilit propriile obiective în materie de tranziţie ecologică.

    “China încurajează deschis companii din Europa şi din alte zone care consumă intens energie să îşi transfere acolo producţia, integral sau parţial. Face acest lucru cu promisiunea energiei ieftine, a costurilor de muncă reduse şi a unui mediu de reglementare mai flexibil. În acelaşi timp, China oferă subvenţii masive în industrie şi restricţionează accesul companiilor UE pe piaţă. Mai avem de lucrat şi de negociat cu Administraţia Chinei, mai ales în privinţa acestei tranziţii. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe diminuarea riscurilor, mai degrabă decât pe decuplare. Acest lucru înseamnă folosirea tuturor instrumentelor pentru a gestiona practicile incorecte, inclusiv a noului Regulament privind Subvenţiile Străine. Nu vom ezita să lansăm investigaţii dacă vom considera că achiziţiile noastre ori alte pieţe sunt distorsionate de astfel de subvenţii”, a subliniat Ursula von der Leyen.

  • UE a făcut stocuri importante de gaze naturale

    Reprezentanţii UE anunţă că ţările europene au reuşit să depoziteze cantităţi importante de gaze naturale în ciuda problemelor provocate de războiul din Ucraina.

    Reprezentanţii UE au dezvăluit că s-a ajuns un nivel ridicat de stocare a gazelor naturale, în ciuda problemelor provocate legate de aprovizionarea din Rusia.

    Nivelul de stocare a gazelor naturale în UE este în prezent de aproape 84%. Cantităţile au fost mai mari în decembrie decât media rezervelor din urmă cu patru-şase ani, în ciuda încercărilor Rusiei de a bloca aprovizionarea, au declarat oficialii, potrivit Sky News.

    Anul trecut, cele 27 de ţări din Uniunea Europeană au început să îşi facă rezerve de gaze. În septembrie, nivelul rezervelor a ajuns la 82%, cu mult peste ţinta de 80% stabilită pentru luna noiembrie. De asemenea, consumul de gaze a scăzut cu 20% din august până în noiembrie, ca urmare a temperaturilor ridicate şi a creşterii preţurilor.

    „Este o poziţie destul de bună. Avem un nivel sănătos de stocare a gazelor pentru începutul acestui an, dar nu suntem în niciun caz mulţumiţi. Ştim că anul acesta va continua să fie o provocare”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Tim McPhie.

    Înainte de război, gazele din Rusia reprezentau 40% din totalul importat de Europa, iar acum s-a ajuns la doar 9%.

  • Suedia preia preşedinţia rotativă a Consiliului UE

    Suedia preia de azi preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Suedia, care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene până la 1 iulie, a identificat problemele pe care le va aborda cu prioritate în timpul mandatului său.

    Potrivit documentelor pregătite de preşedinţia suedeză, securitatea, competitivitatea, mediul şi tranziţia energetică, valorile democratice şi statul de drept vor fi principalele teme.

    “Suedia preia preşedinţia într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent. O Europă mai ecologică, mai sigură şi mai liberă reprezintă baza priorităţilor noastre”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson, conform agenţiei Anadolu.

    Ţara va acorda prioritate continuării sprijinului militar şi economic acordat Ucrainei şi consideră că procesul de aderare a Ucrainei la UE ar trebui, de asemenea, să fie sprijinit şi că trebuie luate măsuri suplimentare pentru reconstrucţia ţării.

    În ceea ce priveşte politica externă, Suedia va acorda prioritate Rusiei.

    Referindu-se la importanţa situaţiei de securitate din Balcani, a declarat că stabilitatea şi securitatea în estul Mediteranei sunt în interesul strategic al UE.

    Guvernul suedez, care a pledat pentru menţinerea legăturilor transatlantice puternice cu SUA, va încerca, de asemenea, să îşi orienteze politicile economice în contextul în care deciziile economice protecţioniste ale administraţiei americane pot afecta negativ ţările europene.

  • UE consideră „nejustificată” testarea COVID a călătorilor din China

    Italia a fost prima ţară din UE care a anunţat că vrea să-i testeze pe cei care sosesc din China şi, dacă este necesar, să-i pună în carantină.

    SUA, Japonia, Taiwan şi India au anunţat şi ele introducerea testelor obligatorii, în timp ce China se confruntă cu o creştere a numărului de persoane infectate cu COVID.

    Însă Centrul European de Prevenire şi Control ale Bolilor a anunţat că „nu se aşteaptă ca această creştere să aibă un impact” asupra UE.

    Oficialii din domeniul sănătăţii din UE au purtat joi discuţii la Bruxelles despre China.

    „Varianta BF7 omicron, care este răspândită în China, este deja prezentă în Europa şi nu a reuşit să devină dominantă. Cu toate acestea, rămânem vigilenţi şi vom fi pregătiţi să folosim frâna de urgenţă dacă este necesar”, au declarat reprezentanţii ECDC.

    Autorităţile chineze au decis să le permită oamenilor să călătorească liber începând cu 8 ianuarie, după aproape trei ani de restricţii stricte.

  • Tensiune la Bruxelles: Uniunea Europeană a îngheţat Fondurile Europene de 22 mld. de euro pentru Ungaria

    Comisia Europeană a anunţat joi că va reţine toate cele 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE pentru Ungaria până când guvernul acesteia va îndeplini condiţiile legate de independenţa sistemului judiciar, libertăţile academice, drepturile LGBTQI şi sistemul de azil, scrie Reuters.

    Instituţiile UE deciseseră deja, la 12 decembrie, să îngheţe 6,3 miliarde de euro din aceste fonduri până când guvernul lui Viktor Orban va îndeplini un set de 17 condiţii legate, de asemenea, de sistemul judiciar şi de abordarea corupţiei la nivel înalt.

    Cele 22 de miliarde de euro reprezintă suma fondurilor de coeziune ale UE pe care Ungaria urmează să o primească din bugetul pe termen lung al UE între 2021 şi 2027. Acestea sunt transferuri de la UE menite să egalizeze standardele de viaţă între cei mai bogaţi şi cei mai săraci membri ai UE, plătite în principal ca rambursări pentru banii cheltuiţi de guvernele individuale pentru obiectivele convenite.

    Cele 22 de miliarde de euro destinate Ungariei sunt alocate pentru programe precum educaţia pentru copiii defavorizaţi, modernizarea transportului feroviar, accesul la internet în bandă largă şi ajutoare pentru regiunile afectate de închiderea unor mine de cărbune.

    Decizia de a reţine întreaga sumă destinată Ungariei a fost luată deoarece joi Comisia şi Budapesta au semnat un aşa-numit acord de parteneriat, care detaliază modul în care vor fi cheltuiţi banii din bugetul UE, precum şi 11 programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune.

    Ungaria va putea obţine, fără nicio acţiune prealabilă, 1,5% din fonduri sub formă de prefinanţare, precum şi o parte din bani sub formă de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor.

    Ungaria şi UE sunt de mult timp în dezacord în ceea ce priveşte statul de drept, corupţia, tratamentul minorităţilor sexuale, educaţia şi politicile de migraţie.

    Pe lângă fondurile de coeziune, UE reţine şi subvenţiile de 5,8 miliarde de euro acordate Ungariei din fondul de redresare al UE, până când guvernul va rezolva problemele legate de independenţa instanţelor.

  • Croaţia refuză să participe la misiunea UE de instruire a militarilor ucraineni -2-

    Parlamentul de la Zagreb nu a putut întruni majoritatea de două-treimi necesară pentru aprobarea participării Croaţiei la Misiunea UE de susţinere a armatei ucrainene, informează agenţia Reuters. Pentru a fi fost aprobat, proiectul trebuia să fi primit cel puţin 100 de voturi din totalul de 151, dar a primit doar 97 de voturi favorabile.

    Preşedintele Zoran Milanovic, comandantul suprem al forţelor armate croate, se opune asistenţei militare directe oferite Ucrainei, inclusiv unui plan de instruire a 100 de militari ucraineni pe teritoriul Croaţiei. Pe fondul disputelor dintre preşedinte şi Guvern, a fost sesizat Parlamentul, care a respins proiectul. Zeci de parlamentari au lipsit de la vot. Opoziţia a argumentat că nu vrea să fie ostatică în disputele dintre preşedinte şi Guvern.

    Uniunea Europeană a înfiinţat în octombrie Misiunea de asistenţă militară pentru Ucraina (EUMAM), care se va ocupa inclusiv de instruirea militarilor ucraineni în state europene, în principal în Polonia.

    Preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovic, a respins cererea Guvernului de la Zagreb privind participarea la Misiunea UE, argumentând că naţiunea croată nu trebuie să se implice în război. Milanovic subliniază că participarea la Misiunea UE ar încălca legea fundamentală, întrucât nu există nicio bază legală de a defini Ucraina drept aliat, dat fiind că nu face parte nici din Uniunea Europeană, nici din Alianţa Nord-Atlantică.

  • Oficial UE: Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra

    Jiri Sedivy, şeful agenţiei de apărare a UE a declarat că Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra faţă de ameninţările externe.

    Statele Uniunii Europene ar trebui să cumpere arme în comun pentru a reface stocurile după ce au aprovizionat Ucraina, a declarat şeful agenţiei de apărare a blocului, avertizând că SUA ar putea să nu fie întotdeauna capabile să protejeze Europa de ameninţări.

    „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează deficienţele noastre în materie de capacităţi”, a declarat Jiri Sedivy, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare, un organism al UE care ajută guvernele blocului să îşi dezvolte capacităţile militare.

    Agenţia se află în discuţii cu firmele europene de armament pentru a stimula producţia, a spus el. De asemenea, sunt discuţii cu ţările membre pentru a se asocia şi pentru a cumpăra echipamente şi muniţie.

    „Este important ca noi, Uniunea Europeană, să fim capabili să devenim un furnizor credibil de securitate în protejarea cetăţenilor”, a declarat Sedivy pentru Reuters, îndemnând ţările să ţină cont de apelurile SUA de a investi în apărare.

    „Statele Unite vor fi inevitabil angajate în Asia-Pacific şi nu vor fi capabile să furnizeze unii dintre factorii esenţiali, cum ar fi transportul aerian strategic, avioanele de recunoaştere, rachetele ghidate cu precizie şi apărarea aeriană.”

    El a subliniat şi ameninţarea terorismului din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

    Europa a avut o abordare divizată în materie de apărare, ţările echipându-şi în mare parte armata pe cont propriu, ceea ce a generat un mozaic de arme şi echipamente incompatibile.

    Războiul din Ucraina a confruntat regiunea cu cea mai mare provocare din ultima generaţie, expunând diviziuni profunde în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor de securitate.

    Cheltuielile europene în domeniul apărării au depăşit pentru prima dată 200 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Totuşi, fără ajutorul SUA, UE ar avea dificultăţi în a se apăra singură, neavând informaţii, avioane de recunoaştere şi apărare antirachetă cu rază medie de acţiune, precum şi nave amfibii şi submarine, potrivit unui raport din 2020 al Parlamentului European.

  • Parchetul UE cere suspendarea imunităţii a două eurodeputate

    Biroul Procurorului European (EPPO) a comunicat că solicitările de suspendare a imunităţii au fost formulate pe baza unui raport primit de la Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF), privind “suspiciuni de fraudă în detrimentul bugetului UE, în legătură cu gestionarea indemnizaţiilor parlamentare”, conform site-ului Politico.eu. Investigaţia vizează în mod special fonduri alocate asistenţilor parlamentari.

    Eurodeputata Eva Kaili (Grecia), membră a Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (centru-stânga), este deja în arest preventiv în cadrul anchetei autorităţilor belgiene privind acte de corupţie. Eurodeputata Maria Spyraki este tot din Grecia, dar face parte din grupul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta).

    Noua investigaţie coincide cu cea a autorităţilor belgiene, dar nu este clar dacă există vreo legătură directă între cazuri.

    Eurodeputata Maria Spyraki a afirmat în mod clar că ea nu are nicio legătură cu investigaţia privind promovarea ilegală a intereselor Qatarului. “Eu accept bucuroasă suspendarea imunităţii pentru a arăta că nu am litigii financiare pe nici măcar un euro cu Parlamentul European. Problema se referă la indemnizaţia primită de un fost coleg străin care avea o problemă personală gravă şi a lipsit o perioadă din Parlamentul European. Eu nu am nicio legătură cu scandalul privind Qatarul, nu am nicio legătură cu alt caz”, a declarat Maria Spyraki.

    Roberta Metsola susţine că va aplica reforme “ample” pentru combaterea corupţiei în instituţiile UE

    Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat, joi, reforme “ample” pentru anul 2023, în contextul scandalului de corupţie care afectează instituţia, informează cotidianul Le Figaro. “Sunt pe cale să elaborez un pachet de reforme ample care va fi prezentat la începutul anului viitor”, a declarat Roberta Metsola la reuniunea Consiliului European, aflată în curs la Bruxelles.

    Printre măsurile care ar urma să fie aplicate se numără garanţii de protejare a activiştilor de integritate şi interzicerea grupurilor de prietenie non-oficiale cu naţiuni din afara Uniunii Europene. “Există vulnerabilităţi care trebuie remediate, spre exemplu în privinţa activităţilor foştilor membri ai Parlamentului European, în privinţa registrelor de transparenţă şi a persoanelor autorizate să intre în Parlamentul European”, a subliniat Roberta Metsola.

    Eva Kaili, unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului UE, este în detenţie preventivă sub acuzaţia de luare de mită, în cadrul anchetei care vizează presupusa favorizare a Qatarului. Eva Kaili susţine că este nevinovată. Autorităţile belgiene au efectuat, vinerea trecută, o serie de percheziţii în mai multe zone din Bruxelles, reţinând cinci suspecţi, printre care Eva Kaili şi un fost eurodeputat italian, în cadrul unei investigaţii privind acte de corupţie pentru promovarea intereselor Qatarului.

    Justiţia belgiană a lansat percheziţiile în cadrul unei anchete privind un grup infracţional infiltrat în Parlamentul European cu intenţia de influenţare a politicilor Uniunii Europene pentru promovarea intereselor Qatarului, potrivit publicaţiilor Le Soir şi Knack. Autorităţile belgiene nu au dezvăluit numele fostului eurodeputat reţinut, dar, conform cotidianului Corriere della Sera, este vorba de italianul Pier Antonio Panzeri, membru al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.

  • UE anunţă că în 2023 ar putea să apară o penurie de gaze

    Conducerea Uniunii Europene susţine că a asigurat suficiente gaze pentru această iarnă, dar susţine că UE s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze anul viitor, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările.

    „În ciuda măsurilor pe care le-am luat, s-ar putea să ne confruntăm cu un deficit de până la 30 de miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaz anul viitor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Sky News.

    Declaraţia a fost făcută luni, în cadrul unei conferinţe de presă. Ursula von der Leyen a citat date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie care urmează să fie publicate tot luni.