BusinessMagazin

Tag: TVA

  • Decizie neaşteptată a Guvernului Cîţu luată pe 30 decembrie: Creşterea plafonului pentru TVA-ul de 5% de la 95.000 la 140.000 de euro se amână un an. Mii de români pot pierde banii de avans

    Guvernul amână cu un an creşterea pragului pentru TVA-ul de 5% de la circa 93.000 de euro în prezent, la 140.000 de euro. Decizia a fost adoptată prin Ordonanţă de Urgenţă în noaptea zilei de 30 decembrie, cu câteva ore înainte de a intra în 2021.

    Decizia Guvernului nu a fost anunţată înainte.

    Guvernul discuta de majorarea pragului la 140.000 de euro încă din octombrie când a fost adoptat proiectul de lege în Camera Deputaţilor.

    Din data de 20 octombrie dezvoltatorii imobiliari au investit sute de mii de euro în reconfigurarea proiectelor rezidenţiale, pentru a se adapta noilor condiţii de piaţă – având în vedere şi cererea tot mai mare pentru locuinţe mai spaţioase.

    Mai mult, din octombrie şi până la finalul lunii decembrie mulţi clienţi au semnat contracte şi au plătit un avans în baza acestei legi, iar acum se trezesc cu locuinţe scumpite cu aproape 20.000 de euro. În cazul în care nu pot acoperi diferenţa, sunt şanse mari ca aceştia să piardă banii daţi drept avans, iar dezvoltatorii să rămână cu apartamentele nevândute.

    Măsura adoptată de Guvern loveşte puternic în singurul sector al pieţei imobiliare care nu a avut de suferit din cauza crizei provocate de pandemie – cel rezidenţial.

    Acum cel mai probabil de la 1 ianuarie 2022 va intra în vigoare pragul de 140.000 de euro pentru TVA-ul de 5%, dacă nu va fi emisă o nouă ordonanţă de urgenţă care să amâne din nou.

    Guvernul consideră că această măsură ar fi adus un impact de 200 mil. lei în veniturile din TVA, în condiţiile în care din apartamentele contractate ar fi încasat 5% TVA, iar dacă vânzările vor fi anulate nu vor mai încasa nimic. Mai mult, statul ar fi încasat 5% din 140.000 de euro, nu din 93.000 de euro.

    Clienţii au evitat până acum achiziţia de apartamente de 100.000-140.000 de euro din cauza TVA-ului mare raportat la cele sub 93.000 de euro. Pentru a nu intra sub incidenţa TVA-ului de 19% aceştia au renunţat la achiziţia locurilor de parcare, preferând să blocheze străzile de acces sau chiar cumpărau la “gri” apartamentele, în condiţiile în care legea prevede ca acestea să fie “locuibile” nu finalizate complet. Alţii chiar cumpărau în familie două apartamente alăturate pentru a le uni şi implicit pentru a le cumpăra cu TVA de 5%.

  • Calendarul obligaţiilor fiscale pentru luna decembrie 2020: Care sunt obligaţiile fiscale pe care le au firmele în ultima lună a acestui an

    Mai jos vă prezentăm calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2020, care în această lună, unele dintre ele – cele care trebuiesc depuse de obicei până pe data de 25 a lunii, se vor depunde până în data de 21 decembrie 2020, conform documentului de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
     
    Această decalare a programului de depunere se datorează faptului că 25 şi 26 decembrie sunt zile nelucrătoare.
     
    Data de 21 decembrie este cea mai aglomerată zi a lunii ca urmare a faptului că este ziua pentru depunerea formularelor 100/112/224/300/301/307/311.
     
    În această lună, formularul 097 (Norificarea pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare) şi formularul 390 VIES ( Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă) se depun în data de 28 decembrie.
     

    Agenda fiscală a lunii decembrie 2020, aşa cum este publicată de ANAF, poate fi consultată gratuit pe site-ul instituţiei.

  • PSD acuză PNL că pregăteşte majorarea TVA

    TVA este cea mai uşor de colectat, astfel că PNL ar pregăti majorarea acestei taxe, care ar puteam fi aplicată rapid şi cu efect imediat, îi acuză social-democraţii pe liberali, spunând că acesta este motivul pentru care legea bugetului de stat nu a fost încă supusă dezbaterii şi adoptării.

    „Conform economiştilor uneia dintre cele mai mari bănci din România, pentru a acoperi găurile din buget, Guvernul ar merge mai degrabă pe #majorareaTVA, pentru că măsura s-ar putea aplica rapid şi ar avea un efect imediat, întrucât TVA e cel mai uşor de colectat”, spun social-democraţii, pe Facebook.

    Potrivit legii, cel mai târziu la 15 octombrie Legea bugetului de stat pe anul viitor trebuie supusă dezbaterii şi adoptării Parlamentului.

    PSD acuză că PNL amână proiectul legii bugetului până după alegeri pentru a nu se vedea ce se întâmplă dacă PNL ar rămâne la guvernare.

    „Majorarea TVA s-ar vedea însă în proiectul de #Buget. De aceea PNL nu respectă Legea nr. 500/2002 şi nu prezintă bugetul pe anul următor înainte de #alegeri! Pentru ca românii să nu vadă ce îi aşteaptă dacă PNL rămâne la guvernare”, mai scriu social-democraţii.

  • Ce se întâmplă cu taxele în pandemie?

    Dacă ar fi să se mărească unele cote de impozitare, ceea ce sperăm să nu se întâmple, în primul rând TVA-ul este cel mai uşor de modificat. Au mai fost discuţii în ultimul timp şi despre cotele de impozit pe venit. Speranţa noastră este că raţiunea va prevala şi nu vom avea creşteri de fiscalitate în perioada următoare”, a declarat Dan Bădin, partener impozitare directă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment organizat de compania de consultanţă şi audit.

    Consultanţii Deloitte sunt de părere că cea mai bună modalitate de a aduce bani în plus la bugetul de stat este o colectare mai bună. România rămâne în continuare campioana Europei la deficitul de încasare de TVA (diferenţa între cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a încasat efectiv).

    „În primul rând cea mai importantă pârghie pe care o are statul este să colecteze mai mulţi bani la buget de la plătitorii de impozite din România. Avem cel mai scăzut grad de încasare a TVA – principala taxă a bugetului de stat. Principala resursă a statului o reprezintă colectarea impozitelor şi taxelor într-un mod cât mai corect şi complet”, a mai spus Dan Bădin.

    Criza generată de pandemia de COVID-19 a adus digitalizarea forţată şi a statului. În condiţiile în care guvernul nu ar trece la măsuri de creştere sau introducere de noi taxe, consultanţii Deloitte se aşteaptă la accentuarea digitalizării autorităţilor fiscale şi la intensificarea controalelor fiscale, în special în zonele cu risc ridicat de evaziune.

    „Este de aşteptat, aşadar, ca nivelul de colectare a veniturilor de la finalul lui 2020 să fie sub cel de anul trecut, în timp ce cheltuielile vor fi mult mai mari. Mai mult, decalajul de încasare la TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, de aproximativ 33% în 2018, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. În aceste condiţii, estimăm o înteţire a controalelor fiscale în perioada următoare pe zona de TVA, în special în anumite arii în care autorităţile fiscale deja se dovedesc mai active decât în trecut”, a spus Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

    Alegerile parlamentare din iarnă aduc o toamnă liniştită din punctul de vedere al fiscalităţii pentru mediul de business. După alegeri, mediul de afaceri din România aşteaptă de la noul organ legislativ şi de la noul guvern predictibilitate, stabilitate fiscală şi coerenţă legislativă, crede Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii, din secţiunea legal a  Deloitte.

    „O aşteptare a mediului de business, dacă e să ne raportăm la ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni, este coerenţa legislativă. Aceste luni au arătat aproape un concurs legislativ între guvern şi parlament, cu acte normative care au avut acelaşi obiect, votate în paralel, iar acest lucru creează incertitudine.”

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un material informativ cu privire la aspectele tratamentului fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei un material informativ denumti “Aspecte privind tratamentul fiscal al TVA în cazul importurilor de bunuri în România”, conform celor mai recente informaţii.

    Materialul are ca scop informarea privind tratamentul de TVA în cazul importurilor de bunuri în România. Acesta a fost publicat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov Serviciul Asistenţă pentru Contribuabili la începutul acestei săptămâni.

    Ce reprezintă importul de bunuri?

    intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în înţelesul art. 29* din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

    Se consideră că se află în liberă  circulaţie într-un stat membru produsele care provin  din  ţări terţe,  pentru  care au fost îndeplinite  formalităţile de import  şi pentru care au  fost percepute în statul  membru  respectiv  taxele  vamale  şi  taxele  cu  efect  echivalent  exigibile  şi  care  nu  au beneficiat de o restituire totală sau parţială a acestor taxe şi impuneri.

    Intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.

    Cine este importatorul?

    Importatorul este persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă şi care în cazul importurilor taxabile este obligată la plata taxei.

    Unde se consideră a fi locul taxării cu TVA a importului de bunuri?

    Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul european.

    Când intervin faptul generator şi exigibilitatea TVA pentru importul de bunuri?

    Dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin la data la care intervin faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe
    europene.

    Dacă  bunurile  nu  sunt  supuse  taxelor  europene  de  mai  sus,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. Dacă  bunurile  sunt  plasate  într-un  regim  vamal  special,  faptul  generator  şi exigibilitatea TVA intervin la data la care acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

    Care este baza de impozitare a TVA pentru importul de bunuri şi ce cuprinde aceasta?

    Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, la care  se  adaugă  orice  taxe,  impozite,  comisioane  şi  alte  taxe  datorate  în  afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia TVA care urmează a fi percepută.

    Baza de impozitare cuprinde:

    –  cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de  destinaţie  din  Uniunea  Europeană,  în  cazul  în  care  locul  respectiv  este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.

    Cum se stabileşte cursul de schimb valutar la importul de bunuri?

    Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor europene care reglementează calculul valorii în vamă.

    Care este cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri?

    Cota de TVA aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun.

    SCUTIRI DE TVA  LEGATE DE IMPORTUL DE BUNURI

    Scutiri de TVA pentru importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA, printre altele:

    –     importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită de taxă în interiorul ţării;

    –     importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de Directiva   2009/132/CE  a  Consiliului  din     19  octombrie    2009  şi  Directiva 2006/79/CE  a  Consiliului  din  5 octombrie 2006;     (a  se  vedea  Ordinul  MFP 105/2016)

    –  importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

    – importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine membre  NATO,  pentru  uzul  acestora  sau  al  personalului  civil  însoţitor  ori  pentru aprovizionarea  popotelor  sau  cantinelor,  în  cazul  în  care  aceste  forţe  iau  parte  la  efortul comun de apărare;

    – reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

    – importul de aur efectuat de Banca Naţională a României;

    – importul de aur de investiţii,

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru

    terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Scutiri de TVA pentru prestările de servicii legate de importul de bunuri

    Sunt scutite de TVA :

    – prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

    – prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia.

    Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri

    Sunt scutite de TVA:

    –    importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

    Alte scutiri de TVA la import pentru:

    –     importurile  de  măşti  de  protecţie  individuale  şi  ventilatoare  medicale  pentru terapie  intensivă,  efectuate  de  către  instituţiile  publice  responsabile,  pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020   pe  baza  declaraţiei  pe  propria  răspundere  a  instituţiei beneficiare,  semnată  de  reprezentantul  legal  al  acesteia,  care  se  depune  la organul vamal competent la momentul importului

    (Ordonanţa de urgenţă 99/2020 privind unele măsuri fiscale, modificarea unor acte normative şi prorogarea unor termene)

    –     mărfurile importate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului  2020 pentru  a  fi  puse  în  liberă  circulaţie  de  către  sau  în  numele  unor organizaţii  de  stat,  inclusiv  organisme  de  stat  organisme  publice  şi  alte organisme  de  drept  public  sau  de  către  sau  în  numele  unor  organizaţii  cu caracter  caritabil  sau  filantropic  autorizate  de  ANAF  prin  unităţile  sale subordonate         să         beneficieze        de         o         astfel         de                               scutire.

    (Ordinul MFP 1926/2020 pentru punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2020/491 a Comisiei din 3 aprilie 2020 privind scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA la importuri, acordate pentru mărfurile necesare pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 în cursul anului 2020)

    PLATA TVA  AFERENTĂ  IMPORTULUI  DE  BUNURI

    Persoana obligată la plata TVA pentru importul de bunuri este importatorul.

    TVA  pentru  importuri  de  bunuri,  cu  excepţia  importurilor  scutite  de  taxă,  se plăteşte la  organul  vamal  în  conformitate  cu  reglementările  în  vigoare  privind plata drepturilor de import.

    NU se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate normal în scopuri de TVA, conform art. 316, care au obţinut certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite de Ordinul MFP 4121/2015.

    Aceste persoane evidenţiază TVA aferentă bunurilor importate în  decontul de TVA (formular 300) atât ca taxă  colectată, cât şi ca taxă deductibilă (rândurile 7 şi 22), în limitele şi în condiţiile stabilite la articolele 297 – 301 din Codul fiscal.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • Mazars: România pierde 6,5 miliarde de euro din necolectarea TVA. Reforma şi digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 a guvernului

    România se plasează în continuare pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, bugetul de stat continuând să piardă peste 6,5 miliarde de euro din sumele care ar trebui colectate, iar în aceste condiţii reforma şi digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 a Guvernului, sunt de părere avocaţii Mazars.

    „În continuare sunt necesare eforturi punctuale împotriva fraudei şi evaziunii în domeniul TVA, iar pandemia de COVID-19 poate îngreuna şi mai mult această luptă. Comisia Europeană recomandă administraţiilor fiscale simplificarea procedurilor şi îmbunătăţirea cooperării transfortaliere, într-un context în care previziunile pentru anul 2020 indică o inversare a tendinţei de reducere a deficitului de încasare TVA. Efectele pandemiei care se vor resimţi în întreaga economie vor avea impact şi asupra colectării TVA, studiul arătând că în anul 2020 ne putem aştepta la o creştere a VAT gap cu aproape 13,7%.”, a menţionat Alexandru Stanciu, Tax Manager, Mazars România.

    La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat ultimul raport privind deficitul de încasare a TVA înregistrat de statele membre în anul 2018, care arată pierderi de 140 miliarde euro,cu aproape un miliard de euro mai puţin faţă de anul 2017.

    Cifrele publicate indică o îmbunătăţire de colectare şi în cazul României, care a înregistrat un deficit de încasare de 33,8%, cel mai scăzut din ultimii ani. Totuşi, rezultatele plasează România din nou pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării TVA la nivelul UE.

    „Nu există „reţeta salvatoare” împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, însă experienţa altor ţări în care deficitul TVA a scăzut semnficativ arată că o modernizare a administraţiei fiscale bazată pe digitalizare este una din cele mai bune practici. Accesul autorităţilor fiscale în timp real la tranzacţiile derulate de operatorii economici, controlul electronic de tipul e-audit sau dosarul standard de audit fiscal (SAF-T) sunt metode de conformare fiscală testate, care sunt benefice atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţi, controlul fiscal derulându-se mult mai eficient astfel. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar vecinii noştri din Ungaria care în anul 2018 au avut cea mai mare scădere a VAT gap înregistrată în UE, cu 5,1%, după ce au implementat raportarea în timp real a tranzacţiilor business to business.”, a menţionat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

    Conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF, a cărei implementare a început să prindă contur în acest an poate fi, de asemenea, o altă soluţie digitală ce ar mai putea contrabalansa din creşterea deficitului TVA generată de contextul pandemiei.

    „Implementarea tehnologiei este esenţială şi cu avantaje clare, mai ales atunci când vorbim de interacţiunea ANAF-contribuabil prin intermediul platformelor electronice, iar raportarea complet digitală a TVA este iminentă. Aşteptăm cu interes şi iniţiativa Ministerului de Finanţe cu privire la implementarea SAF-T, propusă întâi în sistem pilot pentru marii contribuabili – o măsura prin care Polonia a reuşit să scadă VAT gap-ul de la 24% în 2015 la 9,9% în 2018.”, a menţionat Miruna Cîrstea, Tax Senior Consultant, Mazars România.

    La nivelul Uniunii Europene, reforma vastă prin introducerea sistemului TVA definitiv, care ar urma să aibă loc în anul 2025 rămâne o prioritate, statele membre nemaiputând să îşi permită pierderi de miliarde de euro, ca urmare a fraudei TVA şi a inconsecvenţei sistemului actual.

    Potrivit Mazars, va fi interesant de urmărit şi de evaluat impactul pachetului de remedii rapide („VAT quick fixes”), introdus începând cu data 1 ianuarie 2020, ca o soluţie premergătoare, precum şi pachetul nou de măsuri privind comerţul electronic a cărei implementare a fost momentan propusă pentru amânare până la data de 1 iulie 2021.

  • Comisia Europează a prelungit perioada de scutire de taxe vamale şi de TVA pentru importurile de echipamente medicale din ţări din afara UE

    Comisia Europeană a prelungit, recent, perioada de scutirea de la plata taxelor vamale şi a TVA-ului pentru importurile de dispozitive medicale şi de echipamente de protecţie din ţări terţe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenţii medicali şi pacienţii au atât de multă nevoie, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Această măsură include măştile şi echipamentele de protecţie, precum şi kiturile de testare, ventilatoarele şi alte echipamente medicale. 

    Astfel, în data de 23 iulie 2020, Comisia Europeană a decis să prelungească scutirea temporară de taxe vamale şi TVA la importul de dispozitive medicale şi echipamente de protecţie din ţări terţe pentru a ajuta la lupta împotriva coronavirusului.

    La data de 11 iunie 2020, Comisia a invitat la consultări xtoate statele membre, precum şi Regatul Unit, cu privire la necesitatea prelungirii şi au procedat la solicitarea acesteia. Scutirea se va aplica neîntrerupt până la data de 31 octombrie 2020.

    Legislaţia actuală a UE dispune de instrumente excepţionale în sprijinul victimelor catastrofelor, care pot fi utilizate pentru a face faţă crizei sanitare fără precedent cauzate de coronavirus.

    Scutirea de taxe vamale şi TVA la import se aplică pentru următoarele categorii:

    • organizaţii de stat (organe de stat, organisme publice şi alte organisme guvernate de drept public, inclusiv spitale, organizaţii guvernamentale, comune / oraşe, guverne regionale etc.);
    • organizaţii caritabile sau filantropice aprobate de autorităţile competente ale statelor membre.

     

  • Cum trec ţările lumii prin criza provocată de COVID-19. Una dintre cele mai bogate din lume taie beneficiile bugetarilor şi creşte TVA-ul

    Arabia Saudită a decis să tripleze TVA-ul şi să suspende anumite beneficii pentru angajaţii de la stat, întrucât Regatul Saudit se confruntă cu o situaţie financiară precară, generată de piaţa petrolului, unde preţurile şi cererea s-au prăbuşit, conform unui anunţ oficial citat de Reuters.

    Reducerile istorice de producţie stabilite de Arabia Saudită şi de ceilalţi producători ai lumii nu au sprijinit prea mult o revenire a preţurilor, întrucât colapsul preţurilor a dus la un război al cotei de piaţă între arabi şi ruşi.

    Cel mai mare exportator de petrol din lume a fost afectat şi de restricţiile impuse pentru a opri răspândirea virusului – care ar putea întârzia planurile de reformă economică ale Prinţului Coroanei Mohammed bin Salman.

    „Bonificaţia primită de angajaţii statului va fi suspendată începând cu data de 1 iunie, iar TVA-ul va creşte la 15% de la 5% începând cu data de 1 iulie. Aceste măsuri sunt dureroase dar necesare pentru a menţine stabilitate financiară şi economică pe termen mediu şi lung şi pentru a combate criza fără precedent, fiind cât mai puţin afectaţi”, a anunţat Mohammed al-Jadaan, ministrul Finanţelor, într-o declaraţie citată de agenţia de presă a statului.

    Măsurile de austeritate vin după ce Arabia Saudită a raportat un deficit bugetar de 9 miliarde dolari pentru primul trimestru din 2020.

  • Contzilla: Când poate fi anulată calitatea de plătitoare de TVA a unei firme

    Calitatea unei firme de a fi plătitoare de TVA în Romania poate înceta în mai multe situaƫii, respectiv la cererea firmei respective, dacă în cursul anului calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de scutire de 300.000 lei (al cifrei de afaceri) sau din oficiu, de către instituţiile fiscal, potrivit unei analize a COntzilla.ro, firmă de consul­tanţă fiscală.

    Astfel, cazurile în care calitatea unei firme de a fi plătitoare de TVA poate înceta sunt:

    1. La cererea firmei respective

    Dacă în cursul anului calendaristic precedent firma nu a depăşit plafonul de scutire de 300.000 lei (al cifrei de afaceri), poate opta pentru aplicarea regimului special de scutire TVA, cu condiƫia ca la data solicitării să nu fi depăşit plafonul de scutire pentru anul în curs.

    Pentru aceasta va depune o solicitare la organul fiscal iar anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale competente au obligaƫia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost depusă solicitarea.

    Tot la cerere, entitatea poate solicita anularea codului de TVA pentru aplicarea regimul special de scutire pentru agricultori.

    1. Din oficiu

    Există anumite situaƫii în care organele fiscale pot să anuleze din oficiu înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA:

    • dacă persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA
    • dacă respectiva persoană este declarată inactivă conform prevederilor Codului de procedură fiscală, de la data declarării ca inactivă;
    • dacă asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal (atragerea răspunderii solidare cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent, emisă în condiţiile Codului de procedură fiscală, rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească definitivă, în situaţia în care decizia organului fiscal a fost atacată în justiţie). Prin excepţie, în cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990 (legea societatilor comerciale) se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:

    1. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din OG nr. 39/2015, descrise mai sus.

    2. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul altor societăţi decât cele menţionate la pct. 1, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din OG nr. 39/2015;

    • dacă nu a depus niciun decont de taxă pentru 6 luni consecutive, în cazul persoanei care are perioada fiscală luna calendaristică şi pentru două trimestre calendaristice consecutive, în cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul calendaristic;
    • dacă în deconturile de taxă depuse pentru 6 luni consecutive, respectiv două trimestre calendaristice consecutive nu s-au evidenţiat achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări de servicii realizate în cursul acestor perioade de raportare;
    • dacă societatea cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii societatilor comerciale, supusă înmatriculării la registrul comerţului, prezintă risc fiscal ridicat.

     

  • O nouă categorie de servicii va avea cotă de TVA de 5%

    Propunerea legislativă, nr. B580/2019, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 17 decembrie 2019, propune scăderea cotei de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2020.

    Mai exact, la alineatul 3 al art. 291 din Codul Fiscal se introduce o nouă literă i), cu următorul cuprins: “incepând cu data de 1 ianuarie 2020, livrările de lemn de foc pentru necesarul de lemn către persoanele fizice, pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare in domeniul ajutorului de stat şi consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, conform prevederilor art. 59 aliniatul (52) şi aliniatul (53) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, indiferent de forma de proprietate de unde provine. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri.”

    “Modificarea propusă de diminuare a cotei de TVA pentru achiziţia de lemn de foc de către persoanele fizice va avea urmare directă reducerea nivelului de cheltuieli gospodăreşti şi susţinerea creşterii nivelului de trai. În plus, măsura propusă va avea ca efect reducerea cantităţii de lemn tăiat ilegal la nivel naţional”, conform expunerii de motive.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.