BusinessMagazin

Tag: tutun

  • Analiză: profit record, în condiţii de piaţă de coşmar

    Legi noi, cu date de aplicare neclare, taxe de tot soiul, interdicţii, controverse şi accize sunt subiectele care menţin în tensiune companiile producătoare de ţigări. Deşi cadrul legislativ în care baleiază industria tutunului este un coşmar, afacerile celor trei mari producători – BAT, JTI şi Philip Morris – înfloresc. Anul trecut, vânzările lor cumulate au ajuns la aproape 3,1 miliarde de euro, iar profitabilitatea a ajuns la un nivel record, de peste 160 de milioane de euro. Piaţa tutunului reprezintă 2% din PIB, iar în termeni de venituri bugetare reprezintă 12,5%.

    Anul trecut, valoarea vânzărilor de ţigări a crescut mai cu seamă graţie reducerii pieţei negre şi asta pentru că s-au înăsprit controalele la graniţa cu Serbia, principala poartă de intrare în România a produselor ilegale, potrivit celui mai recent raport al Euromonitor.

    Toate categoriile de produse de tutun au înregistrat plusuri ale cifrelor de vânzări în 2015, deopotrivă ţigări clasice sau de foi, produsele pentru vaping. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier: în 2015, companiile din domeniu au virat la buget circa 3 miliarde de euro, sumă reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    Ţigările tradiţionale domină piaţa locală, cu o pondere de 99% din vânzări, iar cele mai consistente cote le revin celor trei multinaţionale: British American Tobacco (BAT), urmat de Japan Tobacco International (JTI) şi Philip Morris International (PMI). Cele mai mari vânzări se realizează în schimb prin intermediul jucătorilor mici, cum sunt magazinele de cartier, buticurile şi chioşcurile de ziare. Fiecare dintre cei trei jucători mari are minimum două entităţi juridice în România – una pentru producţie şi alta pentru comerţ; BAT are şi un centru de servicii. În total, entităţile de producţie şi de trading au terminat anul trecut cu afaceri de aproape 3,2 mld. euro şi peste 3.000 de salariaţi.

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014, potrivit datelor companiei. În opinia Gemmei Webb, CEO al BAT România, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători aleg ţigările noastre.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti. Cele mai importante branduri pentru companie sunt sunt Kent (24,6% cotă de piaţă la nivel naţional) şi Pall Mall (17%).

    JTI, al doilea jucător de pe piaţă, are în portofoliu branduri precum Sobranie, Camel sau Winston şi a avut anul trecut afaceri de 866 de milioane de euro în 2015, cu profit de 25,6 milioane; rezultatele au fost şi în cazul lor, în creştere faţă de 2014 (777 milioane de euro şi profit de 19,5 mil de euro). Philip Morris, care produce şi comercializează Marlboro, L&M sau Parliament, a avut anul trecut afaceri de 533 de milioane de euro şi un profit de 14,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2014 (511 milioane de euro şi profit de 5,4 milioane de euro), potrivit datelor Ministerului Finanţelor. JTI şi Philip Morris nu au dezvăluit cota de piaţă a produselor din portofoliu în România, dar JTI a precizat că „deţine peste un sfert din piaţă“, iar reprezentanţii Philip Morris au spus că producătorul de tutun „este liderul pieţei de tutun, cu produse vândute în peste 180 de ţări şi 6 branduri în top 15 cele mai vândute din lume“. Evident, Philip Morris se referă la poziţia sa la nivel global. Pentru JTI anul 2016 „stă sub semnul directivei tutunului“ în materie de profitabilitate şi vânzări, punctează Gilda Lazăr, director corporate affairs al JTI Romania, Moldova & Bulgaria.

    Gemma Webb vede 2016 ca o continuare a plusurilor din 2015, iar reprezentanţii Philip Morris spun că se concentrează pe promovarea produselor de nouă generaţie: „Mare parte din investiţiile noastre merg spre deschiderea, creşterea şi consolidarea segmentului produselor din tutun încălzit“. 2016 este şi anul când legea care interzice fumatul în spaţiile închise a intrat în vigoare, iar Euromonitor apreciază că măsura va avea un impact negativ asupra vânzărilor. Până acum însă, cifrele contrazic previziunile, dat fiind că piaţa tutunului are cel mai grozav an pe plan local în ce priveşte valoarea vânzărilor.

    Această modificare legislativă va influenţa evoluţia pieţei, însă este prematur să venim cu o estimare în acest moment, ţinând cont şi de faptul că la puţin timp după adoptarea acestei legi au fost deschise şi terasele în aer liber“, spun reprezentanţii Philip Morris. Gilda Lazăr este de părere că un răspuns la întrebarea care sunt efectele interzicerii fumatului în spaţii închise ar fi mai potrivit să răspundă jucătorii din HoReCa, însă a precizat că „estimăm că incidenţa fumatului nu va scădea. Afectat va fi mai degrabă sectorul HoReCa, în special în perioada iernii. Şi, evident, consumatorii, obligaţi să iasă afară pe orice fel de vreme“. 

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Cei născuţi după 1 ianuarie 2017 nu ar mai putea cumpăra ţigări niciodată

    Un deputat vrea să interzică vânzarea ţigărilor persoanelor născute după 1 ianuarie 2017. Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Horia Cristian şi care prevede că persoanele născute după 1 ianuarie 2017 să nu poată cumpăra tutun niciodată, nici după ce vor împlini 18 ani.

    „Fumatul şi consumul de tutun sub orice formă reprezintă un risc clar şi indiscutabil asupra sănătăţii umane. Fumatul determină îmbolnăvire, suferinţă şi moarte şi având costuri care depăşesc orice profit generat de industria de tutun. Nu există niciun aspect al vieţii umane care să fie îmbunătăţit de sau prin consumul de tutun, cu excepţia profitului companiilor producătoare de tutun. Fumatul nu este un drept al omului recunoscut explicit de societatea umană modernă”, se arată în expunerea de motive a proietului.

    Proiectul urmează să intre mai întâi în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.

  • Gemma Webb, BAT: “Vom colabora cu Guvernul României pentru a evita posibile penalităţi din partea Uniunii Europene”

    Gemma Webb, General Manager, BAT România, a declarat astăzi că România poate evita posibilele penalităţi venite din partea Uniunii Europene provocate de întârzierea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene a Tutunului, dacă va fi stabilit un calendar de implementare clar şi transparent, care să ofere continuitate şi stabilitate pieţei legale de tutun.

    În urma unor informaţii conform cărora Curtea Europeană de Justiţie a deschis procedura de infringement împotriva României, Gemma Webb, General Manager, British American Tobacco România, a declarat:

    “BAT România şi-a exprimat în mod constant disponibilitatea de a colabora atât cu Parlamentul, cât şi cu Guvernul României, pentru a asigura o transpunere cât mai rapidă a legislaţiei europene în domeniul tutunului, astfel încât să fie evitate posibile sancţiuni, iar produsele de contrabandă să nu beneficieze de un cadru propice extinderii.

    BAT România subliniază că îşi va putea adapta procesele de producţie în termen de 3 luni de la adoptarea noii legislaţii, ceea ce va putea asigura constanţa încasărilor la bugetul de stat, precum şi o continuitate legislativă care nu va permite traficului ilicit să preia cererea existentă. Conform unor studii de piaţă, în unele zone din România, una din două ţigări consumate provine de pe piaţa neagră.”

  • Secretul cifrelor record de la BAT

    „Nu am observat niciun impact asupra afacerilor noastre din acest punct de vedere. Cu o asemenea vreme nu există un impact major“, spune Gemma Webb despre efectele legii care interzice fumatul în spaţiile închise, ce a intrat în vigoare de la 17 martie. „A fost implementată legea, toată lumea a respectat-o, oamenii s-au obişnuit cu ea. Fumătorii se adaptează“, continuă Webb, care din când în când mai fumează Kent glo iFUSE, o ţigară electronică, lansată anul acesta de companie. Şefa BAT România continuă să povestească şi despre alte experienţe din alte ţări în legătură cu interzicerea fumatului în spaţii închise, cum ar fi Irlanda sau Marea Britanie.

    Adaugă că România nu este diferită, punctând faptul că nu se aşteaptă ca vânzările să scadă în urma implementării legii, nici chiar în lunile mai friguroase ce vor urma. „Consumatorul se adaptează. Noi nici nu vedem neapărat un impact şi datorită faptului că obţinem o cotă de piaţă din ce în ce mai mare şi este greu de identificat impactul.“

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014. În opinia Gemmei Webb, anul acesta va continua aceeaşi tendinţă, cu plusuri la capitolul vânzărilor şi profitabilităţii. „Am avut un an foarte bun în 2015 şi ne aşteptăm ca tendinţa să continue şi în 2016 deoarece în România jumătate dintre fumători fumează ţigările noastre, iar acest trend este în creştere.“ Potrivit datelor companiei, BAT are o cotă de piaţă de 54,5% la nivel naţional şi ajunge la 61% în Bucureşti.

    Cele mai populare branduri ale companiei sunt Kent (24,6%), Pall Mall (17%) şi Dunhill (6,7%). „Cota de piaţă creşte de la lună la lună şi de aceea afacerile noastre arată atât de bine“, continuă Webb. Evoluţia companiei pe plan local, cu recorduri înregistrate an după an în ce priveşte vânzările sau profitabilitatea sau cota de piaţă, ori poate chiar mai multe dintre acestea la un loc, este un veritabil studiu de caz pentru filialele grupului.

    Aşadar afacerile companiei britanice sunt bune în România, iar ţara noastră reprezintă un punct important în ecosistemul producătorului de tutun. „România este una dintre cele mai bune pieţe pentru noi. Investim cam 200 de milioane de euro în fiecare an. Activitatea a început cu trei oameni, într-un apartament, în urmă cu 22 de ani, şi azi avem 2.000 de angajaţi şi jumătate din piaţă“, spune Webb. În opinia executivului irlandez, succesul companiei se datorează faptului că „am pus consumatorul pe primul loc. De exemplu, am dezvoltat brandul Kent în linie cu consumatorul şi gusturile acestuia“. Compania britanică are pe plan local o fabrică la Ploieşti, un centru de servicii (call center), unde lucrează în jur de 700 de oameni şi deservesc activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească.

    Pentru a susţine această creştere compania a introdus două noi produse pe piaţa locală, ţigaretele de tip slim sub umbrela Dunhill şi produsul hibrid glo iFUSE în portofoliul Kent; ţigareta a fost introdusă pe piaţă treptat încă din noiembrie 2015, apoi în aprilie a fost pusă şi pe rafturile din retail. „Este o alternativă la ţigările tradiţionale şi este mult mai puţin dăunătoare pentru că foloseşte mecanismul electronic pentru a vaporiza lichidul care trece prin tutun“, spune Gemma Webb. Produsul este prezent doar în România deocamdată, iar planurile vizează lansarea şi pe alte pieţe în viitorul apropiat, dar şefa filialei locale a BAT nu indică date exacte sau pieţe concrete. Despre alegerea ţării noastre pentru lansarea acestui produs spune că decizia a fost luată în principal pe baza faptului că „unu din patru fumători din România fumează Kent“.

    Este prea devreme pentru a dezvălui date legate de vânzare, dar Webb afirmă că evoluţia de până acum a produsului este în linie cu aşteptările. Adaugă şi că se aşteaptă ca impactul să se regăsească şi în profit, devreme ce, crede ea, astfel de produse vor reprezenta viitorul pieţei de tutun, chiar dacă ţigările tradiţionale nu vor dispărea: „Este dificil de prevăzut câţi dintre fumători vor apela şi la ţigări electronice sau vor trece cu totul la aceste produse.“ BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline la nivel mondial, se va tripla până în 2020, ajungând la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    Faţă de legea care interzice fumatul în spaţiile închise, de mai mare importanţă pentru BAT şi ceilalţi producători de tutun din România (Philip Morris şi Japan Tobacco International) este amânarea implementării directivei privind produsele din tutun (2014/40/UE) care a intrat în vigoare în alte state încă din 19 mai 2014 şi ar fi trebuit aplicată şi la noi în ţară din 20 mai 2016, dar a fost amânată. Această nouă reglementare interzice vânzarea de ţigarete cu arome şi a celor mentolate, obligând producătorii să trimită rapoarte detaliate cu privire la ingredientele folosite în produsele din tutun.

  • Războiul Civil american l-a determinat să reorienteze către alt domeniu. În 25 de ani compania sa deţinea 45% din piaţa din SUA

    James Buchanan Duke s-a născut pe 23 decembrie 1856 la ferma părinţilor săi în Durham, Carolina de Nord, şi a avut patru fraţi. În timpul Războiului Civil american, în care a luptat şi tatăl său, soldaţii au distrus o mare parte din cei 300 de acri de fermă ai familiei Duke, care a fost nevoită să se reorienteze spre cultura de tutun şi agricultura de subzistenţă. Pentru că un procent foarte mare din cultura de tutun a fost distrusă în timpul războiului, cererea a crescut foarte mult în perioada ulterioară. Simţind potenţialul acestei afaceri, tatăl lui Duke a vândut ferma familiei în 1874 şi a înfiinţat o fabrică de tutun în centrul oraşului Durham. James a intrat în afacerea familiei, „Duke şi Fiii“, abia după finalizarea unor stagii de afaceri la o şcoală din New York, unde a căutat diverse modalităţi creative de a rotunji veniturile companiei.

    Aşadar, James Duke a căutat, propus şi dezvoltat diverse tehnici de marketing şi de producţie care au propulsat afacerea familiei sale spre un succes neaşteptat. Una dintre ideile sale a fost să cumpere o maşinărie, numită Bonsack, cu care erau rulate ţigaretele; efectul imediat a fost creşterea producţiei. Înainte de a cumpăra utilajul, ţigările erau rulate manual, un impediment major pentru producţia de masă. După ce producţia a crescut exponenţial, Duke şi-a canalizat toate eforturile pentru a capta atenţia publicului.

    În 1884 s-a mutat la New York şi a deschis un birou pentru a studia operaţiunile de vânzare în magazinele cu amănuntul şi şi-a planificat strategia pe baza observaţiilor sale. De pildă, a hotărât să ofere mostre gratuite de ţigări noilor imigranţi, în speranţa că vor reveni în calitate de clienţi. De asemenea, s-a promovat pe diverse panouri, afişe, ziare şi reviste şi a folosind brandul Duke pentru a sponsoriza diverse evenimente sportive şi alte evenimente.

    Toate aceste tactici, obişnuite în prezent, erau inovative în urmă cu un secol şi jumătate. Tehnicile de marketing agresiv, fără precedent la acea vreme, au dat roade: până în 1889 compania sa producea 45% din totalul ţigaretelor vândute în SUA, iar încercările lui Duke de a câştiga cea mai mare parte a pieţei tutunului a culminat, în acel an, într-o fuziune cu alţi patru mari producători de tutun. Astfel s-a născut American Tobacco, care controla 90% din totalul vânzărilor de tutun din SUA.

    În calitate de preşedinte al companiei, James Duke a devenit lider dominant în industria tutunului; a închis fabrici mai puţin eficiente şi a scos de pe piaţă mărcile de ţigări mai puţin populare. De asemenea, a subcotat preţurile concurenţei şi a angajat mulţi oameni pe salarii mici. Mai mult, a semnat un contract cu compania Bonsack, pentru a restricţiona vânzările maşinăriilor de rulare automată către alte companii concurente.

    Până în 1898, Tobacco Company a eliminat aproape toată concurenţa şi începând cu 1910 s-a extins pe piaţa internaţională. Guvernul Statelor Unite a urmărit, însă, practicile comerciale ale Tobacco Company mai mulţi ani şi compania s-a confruntat cu procese întemeiate pe încălcări ale reglementărilor antitrust. După mai multe divergenţe cu legea, Curtea Supremă a stabilit că afacerile Tobacco Company deţin acorduri ilegale secrete şi promoţii publice false, iar pentru a încuraja concurenţa a decis ca gigantul tutunului să fie spart în patru firme mai mici: American Tobacco Company, Liggett & Myers, P. Lorillard şi R.J. Reynolds. Duke a rămas preşedinte al Tobacco Company, care reprezenta 40% din dimensiunea sa anterioară.

    Aşa că şi-a întreptat atenţia şi către afaceri din alte domenii: a investit masiv în centrale hidroelectrice şi a fondat, în 1905, Southern Power System. Până în 1927, a construit unsprezece fabrici. În acelaşi timp, a investit în fabrici de textile producătoare de bumbac şi lână, care primesc energia furnizată de către centralele hidroelectrice pe care le dezvoltase. Sistemul de alimentare a devenit, în cele din urmă, cunoscut sub numele de Duke Power Company.

    James Duke este cunoscut, de asemenea, ca un filantrop generos. În 1924, cu un an înainte să moară, a pus bazele Fundaţiei Duke, cu un buget de 40 de milioane de dolari, o mare parte din această sumă fiind îndreptată către Trinity College din Carolina de Sud, numită ceva timp mai târziu Duke University. Fundaţia s-a implicat şi în sprijinirea unor instituţii de învăţământ, organizaţii de îngrijire a sănătăţii şi case de copii sau biserici.
     

  • Războiul Civil american l-a determinat să reorienteze către alt domeniu. În 25 de ani compania sa deţinea 45% din piaţa din SUA

    James Buchanan Duke s-a născut pe 23 decembrie 1856 la ferma părinţilor săi în Durham, Carolina de Nord, şi a avut patru fraţi. În timpul Războiului Civil american, în care a luptat şi tatăl său, soldaţii au distrus o mare parte din cei 300 de acri de fermă ai familiei Duke, care a fost nevoită să se reorienteze spre cultura de tutun şi agricultura de subzistenţă. Pentru că un procent foarte mare din cultura de tutun a fost distrusă în timpul războiului, cererea a crescut foarte mult în perioada ulterioară. Simţind potenţialul acestei afaceri, tatăl lui Duke a vândut ferma familiei în 1874 şi a înfiinţat o fabrică de tutun în centrul oraşului Durham. James a intrat în afacerea familiei, „Duke şi Fiii“, abia după finalizarea unor stagii de afaceri la o şcoală din New York, unde a căutat diverse modalităţi creative de a rotunji veniturile companiei.

    Aşadar, James Duke a căutat, propus şi dezvoltat diverse tehnici de marketing şi de producţie care au propulsat afacerea familiei sale spre un succes neaşteptat. Una dintre ideile sale a fost să cumpere o maşinărie, numită Bonsack, cu care erau rulate ţigaretele; efectul imediat a fost creşterea producţiei. Înainte de a cumpăra utilajul, ţigările erau rulate manual, un impediment major pentru producţia de masă. După ce producţia a crescut exponenţial, Duke şi-a canalizat toate eforturile pentru a capta atenţia publicului.

    În 1884 s-a mutat la New York şi a deschis un birou pentru a studia operaţiunile de vânzare în magazinele cu amănuntul şi şi-a planificat strategia pe baza observaţiilor sale. De pildă, a hotărât să ofere mostre gratuite de ţigări noilor imigranţi, în speranţa că vor reveni în calitate de clienţi. De asemenea, s-a promovat pe diverse panouri, afişe, ziare şi reviste şi a folosind brandul Duke pentru a sponsoriza diverse evenimente sportive şi alte evenimente.

    Toate aceste tactici, obişnuite în prezent, erau inovative în urmă cu un secol şi jumătate. Tehnicile de marketing agresiv, fără precedent la acea vreme, au dat roade: până în 1889 compania sa producea 45% din totalul ţigaretelor vândute în SUA, iar încercările lui Duke de a câştiga cea mai mare parte a pieţei tutunului a culminat, în acel an, într-o fuziune cu alţi patru mari producători de tutun. Astfel s-a născut American Tobacco, care controla 90% din totalul vânzărilor de tutun din SUA.

    În calitate de preşedinte al companiei, James Duke a devenit lider dominant în industria tutunului; a închis fabrici mai puţin eficiente şi a scos de pe piaţă mărcile de ţigări mai puţin populare. De asemenea, a subcotat preţurile concurenţei şi a angajat mulţi oameni pe salarii mici. Mai mult, a semnat un contract cu compania Bonsack, pentru a restricţiona vânzările maşinăriilor de rulare automată către alte companii concurente.

    Până în 1898, Tobacco Company a eliminat aproape toată concurenţa şi începând cu 1910 s-a extins pe piaţa internaţională. Guvernul Statelor Unite a urmărit, însă, practicile comerciale ale Tobacco Company mai mulţi ani şi compania s-a confruntat cu procese întemeiate pe încălcări ale reglementărilor antitrust. După mai multe divergenţe cu legea, Curtea Supremă a stabilit că afacerile Tobacco Company deţin acorduri ilegale secrete şi promoţii publice false, iar pentru a încuraja concurenţa a decis ca gigantul tutunului să fie spart în patru firme mai mici: American Tobacco Company, Liggett & Myers, P. Lorillard şi R.J. Reynolds. Duke a rămas preşedinte al Tobacco Company, care reprezenta 40% din dimensiunea sa anterioară.

    Aşa că şi-a întreptat atenţia şi către afaceri din alte domenii: a investit masiv în centrale hidroelectrice şi a fondat, în 1905, Southern Power System. Până în 1927, a construit unsprezece fabrici. În acelaşi timp, a investit în fabrici de textile producătoare de bumbac şi lână, care primesc energia furnizată de către centralele hidroelectrice pe care le dezvoltase. Sistemul de alimentare a devenit, în cele din urmă, cunoscut sub numele de Duke Power Company.

    James Duke este cunoscut, de asemenea, ca un filantrop generos. În 1924, cu un an înainte să moară, a pus bazele Fundaţiei Duke, cu un buget de 40 de milioane de dolari, o mare parte din această sumă fiind îndreptată către Trinity College din Carolina de Sud, numită ceva timp mai târziu Duke University. Fundaţia s-a implicat şi în sprijinirea unor instituţii de învăţământ, organizaţii de îngrijire a sănătăţii şi case de copii sau biserici.
     

  • Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.200.000.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Alexandra Andresen, 19 ani, a devenit cea mai tânără miliardară din lume cu o avere estimată la 1.2 miliarde de dolari, scrie Daily Mail. Tânăra din Norvegia a moştenit averea de la tatăl său Johan F. Andresen.

    Alexandra împreună cu sora ei Katharina, 20 de ani, au apărut pentru prima dată în catalogul Forbes cu cei mai tineri miliardari din lume. Surorile se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia.

    Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings.

    “Simt că am o mare responsabilitate. Pe de o parte simt că nu am făcut nimic să merit acestă avere, pe de altă parte vreau să dezvolt compania şi să devină şi mai bună. Găsirea unui mod de a da ceva înapoi (n.r comunităţii, oamenilor) este dificilp. Faptul că familia mea are resurse financiare mi-a oferit multe oportunităţi de dezvoltare, dar banii nu sunt suficienţi pentru a reuşi”, se arată într-un interviu pe pagina companiei Ferd Holdings.

    Al treilea cel mai tânăr miliardar este Gustav Magnar Witzoe, 22, tot norvegian. “Averile celor trei sunt moştenite, dar este uimitor faptul că cei mai tineri miliardari din lume sunt norvegieni”, a declarat Kerry Dolan, editor Forbes, pentru The Telegraph.

    Cel mai bogat om de pe planetă, potrivit Forbes, este în continuare Bill Gates cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortego, fondator Zara, şi de omul de afaceri Warren Buffet. 

  • Aroganţă dusă la extrem: a cheltuit 500.000 de dolari pe o petrecere la care a venit însoţit de femei ţinute în lesă – GALERIE FOTO

    Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.
     

     

  • British American Tobacco lansează în România, în premieră mondială, un produs hibrid: glo iFUSE

    Kent glo iFUSE oferă fumătorilor adulţi o alternativă pentru ţigările tradiţionale. Este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar având beneficiul riscurilor reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiinf eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

    Dispozitivul glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt deja disponibile pe piaţă prin intermediul platformei online şi, începând cu zilele următoare, la punctele de vânzare din magazine şi din locaţiile Horeca aflate în Bucureşti.

    Odată cu lansarea acestui produs, British American Tobacco (BAT) va poziţiona România în avangarda pieţei mondiale a produselor de nouă generaţie. BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    “Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume unde va fi lansat revoluţionarul produs glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”, a declarat Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii trei ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

    glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, oferind gust şi aromă de tutun. Capsulele KENT Neopods sunt disponibile în două variante: Tobacco şi Refreshing. Capsulele KENT Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

    BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015. România a fost aleasă pentru că este o piaţă importantă pentru BAT şi este, de asemenea, o piaţă importantă pentru Kent care deţine 26% cotă de piaţă.

    Începând cu jumătatea lunii aprilie, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods vor fi disponibile pentru vânzare în 650 magazine din Bucureşti. Dispozitivul glo iFUSE este disponibil la un preţ de 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

    Kent este cea mai importantă marcă de ţigări din România. BAT este una dintre cele mai mari şi importante companii prezente în România, contribuţiile sale la bugetul statului fiind de 7 miliarde de lei în anul 2015. British American Tobacco este liderul detaşat pe piaţa produselor din tutun din România, conform comunicatului transmis redacţiei. Compania produce şi comercializează mărci precum Kent, Dunhill, Vogue, Pall Mall şi Lucky Strike. În România, BAT este prezentă încă din 1996 şi este reprezentată de trei divizii: Trading, Operational şi Shared Services. Cele 3 entităţi comerciale din România au în prezent 1686 de angajaţi şi au creat alte câteva mii de locuri de muncă indirecte. Cota de piaţă a companiei este de 54%, iar Kent – cel mai important brand din portofoliu, deţine o cotă de 26% din piaţa produselor din tutun din România.

    Strategia BAT pentru produse de nouă generaţie:

    La conferinţa dedicată investitorilor din septembrie 2015, compania şi-a declarat public dorinţa de a deveni lider de piaţă pentru produsele de nouă generaţie până în 2020. Compania previzionează că piaţa globală de NGP se va tripla până în 2020, de la 2,8 miliarde de lire sterline, în 2015, până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.