BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Urmările cutremurului din Turcia: tsunami în Cipru, zboruri oprite pe mai multe aeroporturi

    Valuri tsunami de mici dimensiuni s-au produs în Marea Mediterană, în apropiere de Cipru, în urma cutremurului devastator din Turcia. De asemenea, două aeroporturi din Turcia au fost închise. Bilanţul victimelor a crescut până la 568 de victime.

    Zborurile de pe două aeroporturi din Turcia au fost suspendate în urma cutremurului uriaş de luni. Aeroportul Hatay din sud-estul ţării a fost închis din cauza pagubelor provocate de dezastru, potrivit Sky News.

    Zborurile civile de pe aeroportul Gaziantep, în sud, au fost, de asemenea, suspendate. Şi operaţiunile din portul Ceyhan au fost suspendate, potrivit agenţiei de transport maritim Tribeca.

    „Mici tsunami-uri” au fost înregistrate în largul coastei Famagusta, dar nu au fost provocate pagube, potrivit directorului departamentului geologic al Ciprului, Christodoulos Hadjigeorgiou.

    De asemenea, o alertă de tsunami emisă în Italia în urma cutremurului a fost retrasă. Departamentul de Protecţie Civilă din Italia emisese o declaraţie în această dimineaţă în care recomanda populaţiei să se îndepărteze de zonele de coastă din sud. Trenurile din Sicilia, Calabria şi Apulia au fost oprite ca măsură de precauţie, dar au fost reluate acum.

    În paralel, bilanţul victimelor din Turcia şi Siria urcă din nou vertiginos ajungând la 568 de morţi

    Faptul că seismul a avut loc la primele ore ale dimineţii, în timp ce oamenii dormeau, a provocat mai multe victime decât dacă ar fi avut loc în timpul zilei.

  • Washington Examiner: Turcia şi Ungaria trebuie să fie suspendate din NATO

    O analiză făcută la rece de Tom Rogan, analist american de securitate naţională şi editor online, pentru o publicaţie  cu opinii conservatoare. 

    “Pentru a fi credibilă, o alianţă militară defensivă necesită încrederea reciprocă şi cooperarea membrilor săi.

    Căci în cazul în care un membru este atacat, alţi membri trebuie să-i ofere un sprijin decisiv. Oricare ar fi alte interese pe care le-ar avea cu Statele Unite şi aliaţii săi din NATO, acum este evident că Turcia şi Ungaria nu pot îndeplini această aşteptare. Ambele naţiuni ar trebui să fie suspendate din alianţă”. 

    Aşa îşi începe analiza Tom Rogan, scriitor de securitate naţională şi editor online, pentru o publicaţie americană cu opinii conservatoare, Washington Examiner. 

    Mai mult, acţiunea de suspendare ar putea induce ea însăşi schimbări semnificative în politica turcă şi maghiară dacă opoziţia ar ajunge la putere. 

    Cea mai imediată cauză a suspendării Turciei este obstrucţionarea Finlandei şi Suediei în efortul lor de a adera la NATO din cauza ameninţării ruse la securitatea lor.

    Turcia a suspendat marţi discuţiile aferente, ca răspuns la protestele suedeze, văzând arderea unui Coran drept un act ofensator.

    Cea mai imediată cauză a suspendării Ungariei este închinarea primului ministru Viktor Orban în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping.

    Dar Ungaria a ratificat încă aderarea Finlandei şi a Suediei, transmite autorul. 

    Suspendarea nu este un pas care ar trebui luat cu uşurinţă. Prin poziţia sa la punctul de intrare în Marea Neagră şi prin apropierea sa de rezervele de petrol din Orientul Mijlociu, Turcia a fost mult timp un aliat cheie al NATO.

    Ca şi în cazul Ungariei, Turcia speră că într-o zi va restabili încrederea NATO.

    Dar totuşi,  ambele naţiuni îşi încalcă obligaţiile.

    Conform articolului 2 al tratatului, un membru se angajează să „contribuie la dezvoltarea în continuare a relaţiilor internaţionale paşnice şi prietenoase prin întărirea instituţiilor lor libere”.
    Nici Orban, nici Erdogan nu „îşi consolidează instituţiile libere”. Dimpotrivă, ambii lideri şi-au extins controlul asupra mass-mediei de stat.

    Ambele au reprimat vocile minorităţilor disidente, politicienii şi activiştii şi organizaţiile neguvernamentale. Erdogan a aruncat în închisoare sute de jurnalişti, unii pur şi simplu pentru că spune că l-au insultat, acuză Rogan. 

    Autorul analizei nu a menţionat, dar Orban are tendinţe iredentiste de a reclădi UNGARIA MARE, prin alipirea Transilvaniei, mai ales a Ţinutului Secuiesc (teritorii recunoscute la nivel internaţional că aparţin României) de Ungaria. 

    Conform articolului 3, un membru se angajează să „menţină şi să-şi dezvolte capacitatea individuală şi colectivă de a rezista atacurilor armate”.

    Rogan scrie că Erdogan a distrus acest angajament prin achiziţionarea sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, care este conceput special pentru a distruge forţele aeriene NATO. Făcând acest lucru, Erdogan a slăbit credibilitatea NATO şi şi-a pus în pericol echipajele aeriene.

    Orban a distrus acest angajament prin subminarea sancţiunilor europene impuse Rusiei. Acele sancţiuni susţin securitatea NATO prin impunerea de costuri pentru agresiunea lui Putin în Ucraina. Ungaria s-a împotrivit ajutorării Ucrainei şi izolării economice a Rusiei. 

    Autorul mai susţine că, potrivit articolului 8, un membru „nu se angajează într-un conflict”.

    Turcia a încălcat acest angajament cu achiziţia de S-400 menţionată mai sus şi cu cererea lui Erdogan ca Suedia să renunţe la legile privind libertatea de exprimare, prin extrădarea unor oameni persecutaţi de regimul turc. 

    La fel de remarcate sunt ameninţările lui Erdogan la adresa colegului membru NATO,  Grecia.

    Turcia este implicată în războaiele sale de cucerire în Siria şi acordă sprijin militar Azerbaidjanului împotriva Armeniei.

    Ungaria a încălcat acest angajament prin subminarea sancţiunilor europene împotriva lui Putin şi a alinierii cu China şi Rusia. 

    “O alianţă nu are valoare decât dacă membrii săi păstrează încrederea comună. Sub Orban şi Erdogan, Ungaria şi Turcia nu mai pot avea credibilitate în cadrul NATO.

    Până când  se vor schimba”, concluzionează analistul, “aceste două state trebuiesc urgent suspendate din alianţa nord-atlantică”.

     

  • Wizz Air anunţă lansarea primelor sale zboruri către una dintre destinaţiile preferate ale românilor. Vezi unde poţi zbura cu doar 119 lei

    Compania Wizz Air a anunţat joi lansarea primelor sale zboruri din România spre Turcia. Acestea vor lega Bucureştiul, Iaşul şi Cluj-Napoca de Istanbul şi Antalya.

    Potrivit unui comunicat al companiei, pasagerii români care zboară din Iaşi vor avea ocazia să viziteze Istanbulul, cel mai mare oraş al Turciei. Zborurile vor începe din 4 aprilie şi vor avea o frecvenţă de trei ori pe săptămână.

    De asemenea, pasagerii din Bucureşti şi Cluj-Napoca pot zbura către Antalya, un important resort în regiunea Mării Mediterane. Din Cluj-Napoca, zborurile vor începe în 18 mai, de două ori pe săptămână, iar din Bucureşti începând cu 19 mai de trei ori pe săptămână.

    Preţurile pornesc de la 119 lei şi sunt disponibile deja pe site-ul companiei.

  • 2023 va fi “anul energiei” pentru Turcia, marcat de megaproiecte

    Turcia are multiple proiecte majore în domeniul energiei programate pentru 2023, de la livrarea primelor gaze din vasta sa rezervă de la Marea Neagră, la lansarea producţiei de energie la prima sa centrală nucleară, potrivit Daily Sabah.

    Proiectele se încadrează în eforturile accelerate ale Turciei de a scăpa de dependenţa externă şi de diminuare a efectelor crizei energetice mondiale. Ankara caută căi de a se aproviziona cu gaze şi de a-şi diversifica sursele de energie cu regenerabile şi proiecte nucleare.

    Ţara dispune în prezent de şapte gazoducte internaţionale, patru centrale GNL şi două facilităţi subterane de depozitare a gazelor naturale.

    În încercarea de a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a face faţă scumpirii dramatice a energiei, Turcia şi-a crescut capacitatea primei facilităţi subterane de depozitare a gazelor. Facilitatea este aşteptată să acopere 25% din necesarul zilnic de gaze al Turciei în timpul zilelor de iarnă. Se lucrează de asemenea la creşterea capacităţii celei de-a doua unităţi de depozitare a ţării.

    Între timp, în ceea ce va marca cea de-a 100a aniversare a creării Republicii Turcia, ţara intenţionează să înceapă livrările de gaze din câmpul gazeifer Sakarya până la finalul primului trimestru. Volumul total al gazelor descoperite gradual de Turcia în câmpurile offshore din 2020 se ridică acum la 710 miliarde de metri cubi.

    Noul an va aduce o altă realizare majoră, Ankara intenţionând să înceapă operarea primului reactor al primei sale centrale nucleare, de la Akkuyu, până la mijlocul anului 2023.

    Celelalte trei reactoare ar urma să devină funcţionale până la finalul anului 2026, capacitatea totală instalată a acestora ridicându-se la 4.800 MW. Odată finalizată, centrala este aşteptată să producă până la 10% din necesarul intern de electricitate. Ţara are planuri pentru cel puţin alte două centrale nucleare mari.

    Turcia intră în noul an cu discoperirea unor rezerve de 150 milioane de barili de petrol în Muntele Gabar. Rezervele sunt evaluate la 12 miliarde $. Turcia a anunţat de asemenea descoperirea de rezerve petroliere de 1 miliard de dolari în câmpul Cukurova din provincia Adana.

    Consumul de petrol din Turcia se ridică la aproximativ 950.000 de barili pe zi, în timp ce producţia se situează la aproximativ 65.000 de barili. Cu descoperirea, ţara intenţionează să producă 100.000 de barili de ţiţei zilnic în 2023.

    Între timp, prima centrală mareomotrică a Turciei, şi cea mai mare din lume, va fi creată în Ordu. Proiectul ar urma să aibă o capacitate instalată de 77 MW.

    În plus, cel puţin 1.000 MW de capacitate de energie eoliană şi solară este aşteptată a fi adăugată portofoliului de energie regenerabilă al ţării în 2023.

     

     

  • Care este ţara europeană se transformă dintr-un stat dependent de importurile de energie în jucător care face regulile pentru piaţa europeană

    În urmă cu doar câţiva ani, mai multe state europene se visau centre ale distribuţiei de energie pentru Europa, jucătorii care fac regulile jocului. Germania a mizat pe o revoluţie a energiei verzi care nu a mai venit şi pe gazele importate ieftin de la Rusia.

    Ungaria s-a poziţionat pentru a primi gaze din toate punctele cardinale şi îşi măreşte capacitatea de producţie de energie nucleară, cu ajutorul Moscovei.Polonia îşi aduce singură gaze naturale tocmai din Norvegia şi a pus primele pietre pentru temelia propriei industrii atomice.

    Dar toate aceste ţări sunt depăşite, chiar rapid, de Turcia, care dintr-o economie dependentă aproape în totalitate de energia din import s-a orientat pentru a deveni una dintre cele mai importante ţări pentru tranzitul energiei către Uniunea Europeană.

    Iar din 2023 va deveni şi producător de gaze. Turcia a descoperit primele sale rezerve mari de gaze naturale din Marea Neagră în 2020 şi deja la primăvară le-ar putea pompa direct în economie. Proiectul iniţial nu a suferit nicio amânare, ci, din contră, a fost accelerat.

    Foarte recent, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat majorarea cu o treime a estimărilor privind rezervele de gaze din Marea Neagră pe care Turcia le-ar putea exploata. Cine a făcut anunţul arată şi importanţa proiectului  deoarece importurile de energie au o contribuţie majoră la deficitul bugetar şi la inflaţia astronomică din Turcia.

    De asemenea, după cum a observat Bloomberg, trebuie ţinut cont şi de faprul că 2023 este un an electoral pentru turci. Gazele din Marea Neagră se vor adăuga celor pe care această ţară le primeşte direct de la Rusia, din Azerbaidjan şi de mai departe. Mai puţin ştiut este faptul că Turcia este şi mare importator de gaze naturale lichefiate (GNL), primind combustibil inclusiv din SUA.

    Prin urmare, cu aceste porţi deschise şi cu producţie proprie de gaze şi poate şi de energie nucleară în 2023 (o centrală cu reactoare ruseşti), Turcia chiar are şanse reale de a deveni jucătorul care stabileşte regulile pentru piaţa energiei din Europa.

    Guvernul bulgar şi-a trimis deja emisari la Istanbul pentru a discuta un posibil acord pe termen lung cu Turcia pentru accesarea terminalelor de GNL turceşti şi aducerea gazelor până la graniţele bulgăreşti.

    Cu impulsul de optimism dat de descoperirile de gaze din Marea Neagră, acesta ar putea fi doar primul episod în aventura energetică a Turciei. Ankara îşi îndreaptă atenţia asupra Mării Mediterane. 

    În ultimii ani a tatonat apele şi la propriu şi la figurat cu nave de prospecţiuni, uneori însoţite de escortă militară, sau cu acţiuni de intimidare a companiilor străine în perimetre din zone disputate cu vecinii Cipru şi Grecia. Cele două ţări membre ale UE au sprijinul unora din colegele comunitare.

    Când Cipru a anunţat recent că a descoperit cu ajutorul companiei italiene Eni rezerve mari de gaze naturale în ape recunoscute de comunitatea internaţională ca fiind ale sale, Turcia n-a întârziat să-şi anunţe pretenţiile.Vrea să fie inclusă în orice proiect de gaze din regiune.

    Mai nou, guvernul de la Ankara negociază cu SUA construirea de reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici, noul trend în Europa de Est.

  • Turcia îşi creşte masiv estimarea privind rezervele de gaze din Marea Neagră

    Turcia şi-a majorat estimarea privitoare la rezervele de gaze din Marea Neagră cu aproape o treime, relatează Bloomberg.

    Turcia anticipează acum că câmpurile sale offshore deţin aproximativ 710 miliarde de metri cubi de gaze. Ţara face eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de importuri. 

  • „Sultanul” Erdogan încearcă să ţină economia Turciei sub control şi creşte salariul minim cu 55%. Inflaţia record însă este de 84,4% şi mănâncă toate câştigurile angajaţilor turci

    Ajutorul pentru muncitori vine în timp ce preşedintele se pregăteşte pentru un scrutin de alegeri complicate anul viitor, scrie Financial Times.

    Preşedintele Turciei a majorat drastic salariul minim al ţării pentru a reduce costul vieţii pentru lucrătorii care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

    Creşterea are loc înaintea alegerilor de anul viitor, în care preşedintele, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu cea mai grea bătălie de până acum pentru a păstra puterea.

    Salariul minim al Turciei ar urma să fie de 8.500 de lire turceşti, sau 455 de dolari pe lună, în 2023, a spus Erdogan într-o declaraţie televizată, joi. Cifra este dublă faţă de rata de la începutul anului 2022 şi cu 55% mai mare decât creşterea din iulie. El a semnalat, de asemenea, că o altă creştere ar putea fi pregătită în următoarele luni.

    „Dacă vedem o situaţie neaşteptată, nu vom ezita să facem o ajustare intermediară, aşa cum am făcut anul trecut. Ca guvern care a crescut veniturile şi bunăstarea lucrătorilor noştri, nu vom permite ca drepturile nimănui să fie pierdute. Suntem aici pentru naţiunea noastră”, a spus Erdogan.

    Inflaţia din Turcia a crescut, atingând 84,4% în noiembrie, după ce Erdoğan a ordonat băncii sale centrale să reducă costurile împrumuturilor şi să stimuleze economia cu credit ieftin după două decenii la putere. Erdogan susţine o viziune neortodoxă conform căreia ratele mari ale dobânzilor alimentează inflaţia.

    Cu toate acestea, reducerea ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere a subminat lira, care şi-a pierdut aproximativ jumătate din valoare de când banca centrală a început să reducă ratele în septembrie anul trecut.

    Erdogan a spus că eforturile sale de a extinde economia de 800 de miliarde de dolari au dat rezultate. „Am obţinut cele mai tangibile rezultate ale eforturilor noastre de creştere prin investiţii, locuri de muncă, producţie şi exporturi”, a spus el.

    Pe măsură ce creşterea preţurilor a făcut chiar şi bunurile de bază, cum ar fi alimentele şi combustibilul, să se scumpească, dezaprobarea faţă de guvern a crescut, sondajele de opinie arătând sprijinul pentru partidul de guvernământ la minime istorice.

    Creşterea salariilor, împreună cu creşterea cheltuielilor fiscale, ar putea ajuta la îmbunătăţirea şanselor electorale ale partidului de guvernământ, spun analiştii. Guvernul şi-a revizuit în septembrie deficitul bugetar de la sfârşitul anului la 461,2 miliarde de lire turceşti, sau aproximativ 3% din produsul intern brut, după ce a demonstrat un buget aproximativ echilibrat în primele trei trimestre ale anului 2022.

    Alegerile prezidenţiale şi parlamentare urmează să aibă loc în iunie, deşi analiştii politici au spus că Erdoğan le-ar putea amâna cu o lună sau două pentru a valorifica măsurile de stimulare înainte ca impactul acestora să scadă în faţa inflaţiei persistente.

    „Guvernul consideră că această creştere a salariilor este o îmbunătăţire serioasă şi este dispus să meargă chiar şi mai departe” înainte de alegeri, a declarat Ceyhun Elgin, profesor de economie la Universitatea Boğaziçi din Istanbul.

    „Cu toate acestea, în acest mediu inflaţionist ridicat, efectul pozitiv pentru lucrători se va disipa, din păcate, în trei sau patru luni. De asemenea, va afecta industria turcă, care se bazează pe forţă de muncă ieftină, în special pe exportatori”, a spus el.

    Guvernatorul băncii centrale a Turciei prognozează o inflaţie de 65% la sfârşitul anului, în timp ce majoritatea economiştilor spun că aceasta cifră va fi depăşită.

    La ultima sa întâlnire de politică monetară de joi, banca centrală a lăsat ratele neschimbate la 9%, aşa cum era de aşteptat. Reducerile ratelor dobânzilor la sfârşitul anului 2021 şi din nou în această toamnă au redus benchmark-ul cu 10 puncte procentuale cumulate, iar Turcia oferă acum investitorilor cele mai scăzute rate reale ale dobânzii din lume, atunci când sunt ajustate pentru inflaţie, de -75%.

  • Bătălie în sectorul EV din Europa: ieftin made in Turcia vs. scump şi german made in Ungaria

    ♦ „Togg (primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei) va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“ ♦ BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025.

    Primul brand de maşină electrică autohtonă al Turciei va avea un preţ competitiv comparativ cu rivalele sale şi chiar şi cu maşinile cu motoare cu ardere internă, a anunţat CEO-ul acesteia, potrivit Daily Sabah.

    Acesta va intra în circulaţie în primele luni ale anului viitor.

    Togg şi-a lansat producţia în masă luna trecută, iar vânzările primului său model, SUV-ul de pe segmentul C, urmează să înceapă la sfârşitul primului trimestru al anului viitor. Acesta va fi primul SUV electric produs în Europa continentală de un constructor nontradiţional.

    „Togg va avea un preţ care va concura cu cel al autovehiculelor din clasa sa. Toate precomenzile vor începe să fie preluate din februarie 2023“, a declarat Gürcan Karakaş.

    Potrivit acestuia, Togg este un proiect ce implică investiţii de 3,5 mi­liarde de euro în decurs de 15 ani. Brandul ţinteşte o producţie de 1 milion de autovehicule pe cinci segmente până în 2030.

    Între timp, constructorul auto german BMW a anunţat că va adăuga o linie de asamblare de baterii fabricii sale de autovehicule electrice aflate în construcţie în Debreţin, Ungaria, investiţiile acestuia în proiect urmând să atingă 800 miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), scrie Daily News Hungary.

    BMW urmează să-şi producă modelele Neue Klasse în Debreţin începând cu 2025. Construcţia noii uzine va crea 500 de locuri de muncă pe lângă cele 1.000 anunţate anterior, guvernul maghiar susţinând investiţia cu un grant de 13,5 miliarde de forinţi.

    Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Péter Szijjártó a salutat vestea că BMW îşi va construi prima platformă completă pentru modele electrice în fabrica din estul Ungariei şi chiar va produce baterii pentru acestea acolo.

    Tot în Ungaria, SUV-ul compact EQB a fost lansat la fabrica Mercedes-Benz din Kecskemet în 2021, acesta fiind primul vehicul pur electric din Ungaria.

    Mercedes anunţa la sfârşitul anului 2020 că va investi 50 miliarde de forinţi pentru a adăuga autovehicule electrice liniilor de producţie deţinute în Ungaria.

    De asemenea, în acest an, divizia ungară a constructorului auto german Audi anunţa că va investi 120 miliarde de forinţi (320,2 milioane de dolari) pentru accelerarea producţiei de motoare electrice la fabrica deţinută în vestul Ungariei.

    Noile motoare vor intra în producţie din 2025, adăugând 500 de locuri de muncă în cadrul uzinei, despre care Audi susţine că este cea mai mare unitate de producţie de motoare din lume.

     

  • Unde-i criza? Românii cumpără pachete cu zbor charter pentru Turcia, Grecia şi Spania pentru 2023. Rezervările early-booking dispăruseră odată cu izbucnirea pandemiei

    Românii încep deja să îşi cumpere vacanţele pentru sezonul de vară de anul viitor, ceea ce înseamnă că se poate observa o revenire  a rezervă­rilor de tip early-booking, efectuate cu câteva luni înainte de începerea sejurului.

    Reprezentanţii agenţiei de tu­rism Eximtur spun că deja observă solicitări din partea turiştilor pentru pachetele pentru Turcia, Grecia şi Spania, destinaţii de vară. „Au în­ceput solicitările pentru pachetele cu zbor charter inclus care au reduceri de tip early-booking pentru Turcia, Grecia şi Spania. Avem, de ase­menea, solicitări pentru revelion în Egipt, destinaţii exotice precum Kenya, Maldive, Oman, Thailanda, vacanţe la schi şi alte sporturi de iarnă în Austria, Bulgaria, Italia şi Serbia şi pentru vacanţe de tip city-break în capitale europene“, spun re­prezentanţii agenţiei. Cele mai multe vacanţe vândute de Eximtur în acest sezon de vară au fost cele în Turcia, ţară care a reprezetat 33% din vo­lu­mul total de vânzări a agenţiei, ur­ma­tă de Grecia (20%) şi Egipt (11%).

    Una dintre suprizele acestui sezon în preferinţele turiştilor a fost Cipru, care a avut o creştere a cererii.

    Mare parte din activitatea Eximtur se concentrează pe călătoriile în scopuri de business. Cele mai cerute destinaţii de către companii au fost anul acesta Portugalia, Spania, Irlanda, Marea Britanie, USA, Olanda, Danemarca, Germania, Italia şi Austria.

    „Ne confruntăm cu un număr crescut de cereri din partea clienţilor firme, atât pentru bilete de avion, cât şi pentru organizare de evenimente în ţară şi în străinătate. De remarcat ar fi faptul că multe dintre aceste evenimente erau programate încă din 2020 şi au fost amânate din cauza pandemiei. De asemenea, pe fondul extinderii activităţilor în regim de telemuncă şi hibrid, apare nevoia angajaţilor de a se întâlni şi a socializa în cadrul întâlnirilor organizate de firmă, nevoia organizării de sesiuni de training, formare profesională continuă şi dezbateri pe proiecte, nevoi care potenţează călătoriile cu scop de afaceri”, mai spun reprezentanţii agenţiei de turism.

    Până la sfârşitul acestui an, Eximtur estimează un număr total de 150.000 de turişti care au călătorit prin intermediul agenţiei, iar volumul de vânzări este aşteptat la 39 mil. euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior.

  • Încearcă Rusia să negocieze? Ministrul rus al Apărării a discutat cu omologii din SUA, Franţa, Marea Britanie şi Turcia

    Moscova nu a oferit detalii despre conversaţia cu şeful Pentagonului. Cei doi au mai avut o convorbire telefonică vineri. În cadrul celorlate convorbiri de astăzi, Şoigu a afirmat că situaţia din Ucraina se înrăutăţeşte, a relatat Ministerul rus al Apărării.

    “Au discutat despre situaţia din Ucraina, care se deteriorează rapid”, a declarat ministerul rus al apărării despre convorbirea lui Şoigu cu ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu. “Aceasta tinde spre o nouă escaladare necontrolată”.

    Şoigu a vorbit separat cu ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, şi cu ministrul britanic Ben Wallace.

    Nu a existat niciun indiciu din partea Rusiei că aceste conversaţii ar fi produs vreun rezultat pozitiv. Ele au arătat, totuşi, că Rusia şi membrii alianţei NATO conduse de SUA menţin în mod activ canalele de comunicare într-un moment de creştere a îngrijorării internaţionale cu privire la o posibilă escaladare nucleară, informează Reuters.

    În contextul în care Rusia se confruntă cu înfrângeri succesive în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat că va recurge la arme nucleare dacă va fi necesar pentru a-şi apăra “integritatea teritorială”. Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că lumea este mai aproape de “Armageddon” decât oricând de la Criza rachetelor din Cuba din 1962.

    NATO a lansat săptămâna trecută exerciţiul său anual de descurajare nucleară şi a declarat că se aşteaptă ca Rusia să organizeze în scurt timp exerciţii pentru a testa gradul de pregătire al propriilor forţe nucleare.

    Un diplomat rus de rang înalt a fost citat după convorbirea Shoigu-Austin de vinerea trecută, spunând că “neînţelegerile trebuie clarificate pentru a nu exista accidente”.

    Ministrul francez Lecornu a declarat după convorbirea de duminică că a reafirmat dorinţa Franţei pentru o rezolvare paşnică a războiului din Ucraina şi că Parisul a refuzat să se lase atras în orice formă de escaladare.

    Marea Britanie a declarat că Wallace a “respins” afirmaţiile lui Şoigu potrivit cărora ţările occidentale ar fi facilitat un plan al Kievului de escaladare a conflictului.

    Ministerul lui Şoigu a declarat că acesta le-a transmis omologilor săi francezi, turci şi britanici îngrijorarea Moscovei că Ucraina ar putea detona o “bombă murdară” – un dispozitiv prevăzut cu material radioactiv. Rusia nu a furnizat nicio dovadă care să susţină o astfel de afirmaţie.

    Afirmaţiile anterioare ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar putea recurge la utilizarea unor arme interzise, cum ar fi armele biologice, au stârnit îngrijorări în Occident că Moscova s-ar putea pregăti să organizeze atacuri “sub steag fals” şi să dea vina pe Kiev.