BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Fenomenul Lidl: Discounterul german a ajuns la afaceri de aproape 10 mld. lei după un galop de 24% anul trecut, un ritm de aproape patru ori mai rapid decât al consumului privat

    Discounterul german Lidl a obţinut în 2019 afaceri de 9,7 mld. lei după un salt de 24% comparativ cu anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor publice. Businessul aproape s-a dublat în perioada 2016-2019.

    Lanţul de magazine de discount Lidl a intrat oficial pe piaţa locală în 2011 prin preluarea reţelei Plus. Au fost cumpărate atunci circa 100 de magazine, iar apoi nemţii s-au dezvoltat de la zero. Discounterul german Lidl are în România peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiunea de la intrarea pe piaţă.

    Mai mult, compania continuă expansiunea şi în 2020 cu cel puţin 15 unităţi conform informaţiilor anunţate deja. Nemţii sunt activi pe formatul de discount caracterizat prin preţuri mici. Ei au la raft 80% mărci private.

    Discounterul german a obţinut un profit de 491 mil. lei, plus 20%. Toţi indicatorii companiei au fost pe plus anul trecut, inclusiv numărul de salariaţi, care a crescut cu 2.000, la circa 7.500 de oameni.

     

     

  • Meniul care se răsfoieşte online

    „Îmi place să învăţ lucruri noi şi să creez ceva funcţional şi util. Acum 20 de ani, când eram la liceu, încă se preda un limbaj de programare inutil şi foarte învechit, dar eu deja făceam site-uri dinamice. Pe vremurile acelea, nu existau atâtea cursuri online şi offline ca azi, am învăţat de pe mailing list-uri şi de pe forumuri”, povesteşte Szabolcs Dolcsig.
    A lucrat ca specialist în digital marketing, apoi ca grafician, designer UI (user interface) şi UX (user experience). A trecut prin firme locale şi corporaţii mari, până când a decis, după cum spune el, să facă exitul din calitatea de angajat. A început să lucreze ca freelancer, apoi să dezvolte ideea de afacere CMenu.
    „În momentul de faţă, ne dorim ca, prin tehnologia noastră, să înlocuim meniul clasic. Avem trei tipuri de pachete: Light, Light+ şi Premium. Variantele Light şi Light+ pot fi configurate în maximum trei zile şi acestea vor duce direct către un link pe site-ul clientului, unde poate fi oricând modificat meniul, poate fi disponibil în format PDF sau orice alt format”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Concret, clientul nu mai răsfoieşte un meniu clasic pe care îl primeşte atunci când îşi ocupă masa, ci, folosind un cod QR, poate accesa oferta de mâncare şi băuturi de pe propriul telefon, accesând aşadar un meniu contactless.
    „Ne-am propus să oferim o alternativă la meniurile clasice, nu dorim să înlocuim chelnerii. Avem discuţii cu restaurante, unele foarte mici, cu doar trei-patru mese, până la grupuri foarte mari din Cluj sau Bucureşti, cu peste zece restaurante în portofoliu. Am creat pachetele în aşa fel încât oricine, indiferent de mărimea businessului, să poată găsi ceea ce i se potriveşte.”
    Szabolcs Dolcsig este, momentan, din punct de vedere legal, singurul acţionar în businessul CMenu, însă nu exclude asocierea cu alţi investitori privaţi. Şi-a format o echipă solidă, devenită completă în luna februarie a acestui an. Alături îi sunt un prieten economist, care a adus cunoştinţele financiare şi de dezvoltare de strategii, dar şi un expert în vânzări şi în marketing, cu experienţă inclusiv pe piaţa internaţională. Echipa este acum formată din doi angajaţi şi trei colaboratori.
    „Din punct de vedere financiar, investiţiile din fonduri proprii se rezumă la achiziţia şi amenajarea sediului, care este o garsonieră mică, pentru a reduce cheltuielile. Cum multe startup-uri celebre din Statele Unite ale Americii şi-au început activitatea în garaje, noi am decis să fim un «startup de garsonieră»”, povesteşte antreprenorul.
    Alte investiţii au fost acoperite de o subvenţie primită din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul programului Startup Now. Banilor li s-a adăugat timp. Mult timp.
    „Planul nostru de afacere, care a fost ales câştigător în cadrul acestui program, l-am întocmit noi înşine, fără firme de consultanţă. Fără experienţă antreprenorială şi fără prieteni sau rude care să ne fi fost mentori pe acest drum, chiar a fost o provocare să înţelegem şi să învăţăm cadrul legal şi financiar al afacerilor şi să ne descurcăm în acest sistem birocratic”, spune Szabolcs Dolcsig.
    Pentru un meniu virtual CMenu, preţurile încep de la 100 de lei pe an şi pot ajunge la 1.500 de lei pe an, în funcţie de necesităţile specifice ale fiecărui client.
    Meniul contactless conceput de Szabolcs Dolcsig se potriveşte cu contextul sanitar în care întreaga lume se află astăzi, astfel că reduce considerabil riscul de a contacta coronavirusul, prin evitarea manipulării meniurilor clasice, pe care clienţii le ating unul după altul.
    „Piaţa a reacţionat pozitiv la iniţiativa noastră. În ultimele luni, tot mai mulţi oameni din HoReCa au început să folosească această tehnologie”, spune Szabolcs Dolcsig, un antreprenor care pune încă o cărămidă la noua normalitate din care ajungem să facem parte.

    Aroman’S – prăjitorie de cafea (Sebeş)
    Fondatoare: Roxana Roman
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Prezenţă: Sebeş

    Oak Toys – brand de jucării din lemn (Bucureşti)
    Fondatoare: Irina Mihai-Galeş
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 20.000 de euro
    Prezenţă: online

    Altmarkt – magazin online pentru branduri alternative şi craft
    Fondatori: Antonio Iftimescu şi Paul Ghiţă
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 500.000-1.000.000 euro
    Prezenţă: online

    Coffee Bike – cafenea mobilă pe trei roţi (Bucureşti)
    Fondator: Adrian Bîlă
    Cifra de afaceri anuală: 40.000-60.000 de euro per cafenea
    Prezenţă: naţională

    Atelier M – butic de creaţie cu obiecte vestimentare (Braşov)
    Fondatoare: Mădălina Klement
    Cifră de afaceri în 2019: 30.000 de euro
    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Cum a evoluat piaţa românească a asigurărilor în pandemie

    Asigurările, o industrie de aproape 11 miliarde de lei în 2019, a început anul 2020 cu estimări de creşteri ale volumului de prime brute subscrise asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2019, dar criza generată de pandemia de COVID-19  a adus incertitudini. Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la începutul lunii mai.

    Cu toate acestea, asigurătorii încep să vadă efectele pe care cele aproape 3 luni în care a fost instituită starea de urgenţă de către autorităţi le-au avut asuprabusiness-urilor.

    „Piaţa asigurărilor s-a adaptat rapid noului context, aplicând soluţii de telemuncă pentru angajaţi şi soluţii digitale pentru clienţi, prin intermediul cărora pot fi accesate serviciile asigurătorilor – achiziţie, plata primelor, notificarea şi constatarea daunelor şi plata despăgubirilor. A avut loc o digitalizare accelerată, care reprezintă una dintre oportunităţile acestei pandemii, dacă ar fi să privim partea pozitivă a lucrurilor”, a spus Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Asigurătorilor din România (UNSAR) şi directorul general al Generali Asigurări.

    Adaptarea la noul context în cel mai scurt timp a fost principala povocare încă dinaintea impunerii de către autorităţi a stării de urgenţă. Cu toate acestea, preşedintele UNSAR spunea la începutul lunii mai că piaţa asigurărilor ar putea avea de gestionat o scădere de două cifre la nivelul primelor brute subscrise.

    „Estimăm că piaţa asigurărilor a înregistrat o scădere importantă a subscrierilor în perioada stării de urgenţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai spus Adrian Marin, la începutul lunii iunie.

    Cu toate acestea, industria aisgurărilor nu a fost afectată pe cât se aşteptau asigurătorii. În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus recent vicepreşedintele ASF. 

    În ceea ce îi priveşte pe asigurători, Asirom, a doua cea mai mare companie de asigurări din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), a înregistrat în primele trei luni din 2020 creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele trei clase de asigurări generale, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi.
    „Primul trimestru al anului curent a fost unul relativ bun din perspectiva vânzărilor, mai cu seamă la nivelul lunilor ianuarie şi februarie. S-au înregistrat creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele 3 clase de aigurări generale din portofoliul Asirom, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi. Vânzările de poliţe de asigurări de sănătate aproape s-au dublat, în timp ce portofoliul de asigurări de viaţă a rămas relativ stabil”, a spus Cristian Ionescu, directorul general al Asirom.
    El a explicat că decretarea stării de urgenţă la mijlocul lunii martie a indus o încetinire a vânzărilor care s-a resimţit semnificativ şi în luna aprilie. De asemenea, scăderi relevante au fost în vânzarea de poliţe de călătorie, dată fiind imposibilitatea de a călători.
    Paul Swoboda, directorul general al Grawe România, susţine că din perspectiva vânzărilor nu s-a resimţit o scădere majoră, iar pentru că este o perioadă destul de nesigură, nu e momentul în care să se renunţe la un factor de siguranţă precum asigurarea.
    „Este dificil să faci previziuni pentru viitorul apropiat bazându-te pe ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni. Suntem cu toţii într-o stare de expectativă activă, ne facem planuri, urmărim cifrele, deciziile autorităţilor, şi ne adaptăm din mers situaţiei. Desigur că ne recalibrăm planurile pentru anul 2020, dar asta se întâmplă într-un ritm alert, nu ne permitem să fim altfel decât flexibili”, susţine şeful Grawe.
    El a explicat că pandemia, care afectează viaţa tuturor în această perioadă, poate totuşi să deschidă ochii spre noi oportunităţi, pe lângă care s-a trecut înainte şi care nu aveau relevanţă.
    Societăţile de asigurare au luat diferite măsuri în ultima perioadă, atât pentru a sprijini clienţii prin eventuale amânari ale plăţii primelor, cât şi prin includerea riscului de COVID-19, cu toate că pandemia era exclusă din orice poliţă de asigurare.
    „Societăţile de asigurări au făcut şi fac tot posibilul pentru a-şi ajuta clienţii aflaţi în dificultate în această perioadă, sprijinind repornirea economiei româneşti. Astfel, mai mulţi asigurători au renegociat contractele cu clienţii, au reeşalonat plata primelor şi au acordat perioade de graţie, au inclus riscul de COVID-19 în asigurările de viaţă şi de sănătate, demonstrând astfel flexibilitate şi atenţie la nevoile clienţilor. Companiile de asigurări vor continua să facă acest lucru, deoarece suntem cu toţii parte a unui mecanism şi doar împreună putem ajuta economia să îşi revină”, a mai spus Adrian Marin.
    Din punctul de vedere al adaptării la noile condiţii impuse de autorităţi, toate companiile au fost nevoite să implementeze, într-o perioadă foarte scurtă de timp, metode şi soluţii digitale care să poată susţine atât activitatea societăţii, cât şi protecţia angajaţilor şI clienţilor.
    „Adaptarea la regulile de distanţare socială a fost, pentru noi, una fără sincope, toate procesele derulându-se cu succes de la distanţă. Astfel, am înregistrat o creştere exponenţială a utilizării instrumentelor de plată electronică de către clienţi. De la declararea stării de urgenţă, plăţile realizate online prin intermediul site-ului s-au multiplicat de 4-5 ori, de la o lună la alta. De asemenea, în luna aprilie, majoritatea covărşitoare a inspecţiilor de risc pentru poliţele Casco s-au realizat online, de către clienţi, de altfel ca şi întreg procesul de daună”, a explicat şeful Asirom.
    Cristian Ionescu a mai spus că tendinţa susţinută de digitalizare a întregului proces de despăgubire a contribuit la reducerea timpilor de lichidare a dosarelor RCA şi Casco. Toate etapele, începând cu notificarea online, continuând cu auto-constatarea, transmiterea electronică a tuturor documentelor şi acceptarea pe bază de semnătură electronică şi plata direct în cont a despăgubirii, au funcţionat foarte bine. Astfel, în luna aprilie, peste 90% din dosarele de daună auto înregistrate de Asirom au fost lichidate electronic.
    Perioada stării de urgenţă impusă ca urmare a pandemiei de COVID-19 a limitat deplasările tuturor persoanelor. Astfel, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, susţine Paul Swoboda, dar nu au rezolvat problemele pe termen lung.
    „Piaţa asigurărilor RCA din România, înainte de criză, era caracterizată de o rată a daunelor nesustenabilă şi mult mai mare faţă de cea de pe alte pieţe europene. Desigur, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, dar aceasta va ajuta piaţa să aducă rata daunelor la un nivel normal doar pe termen scurt, fără a rezolva şi pe termen lung problemele existente”, a explicat directorul general al Grawe.
    În acelaşi timp, preşedintele UNSAR consideră că este posibil ca în perioada stării de urgenţă frecvenţa accidentelor auto să fi scăzut, însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre severitatea acestora.
    „Să nu uităm că un trafic ceva mai lejer a permis dezvoltarea de viteze mai mari, deci şi accidente cu o dinamică mai accentuată. Aceasta nu înseamnă însă că, brusc, după o lună şi jumătate, a dispărut presiunea daunalităţii din piaţa asigurărilor. Pe majoritatea segmentelor pieţei, daunele au continuat să se producă, iar pe unele linii au potenţial să crească, exemple fiind asigurările care acoperă riscul de şomaj sau asigurările de credite comerciale”, a explicat Adrian Marin. Preşedintele UNSAR a mai spus că vânzările pe segmentul Casco au fost influenţate de restricţiile impuse de starea de urgenţă, când a scăzut semnificativ numărul maşinilor noi înmatriculate. „Astfel, datele APIA arată că înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în aprilie 2020 cu 50% faţă de aprilie 2019, până la 4.321 unităţi. Acest lucru se va resimţi în mod direct şi în piaţa asigurărilor CASCO, dar şi pe RCA.”
    Primele trei luni din anul 2020 au adus în piaţa asigurărilor un volum al subscrierilor de 2,98 mld. lei, cu 10% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul asigurărilor generale a crescut cu 10% în primul trimestru din 2020, până la 2,35 de miliarde de lei, în timp ce asigurările de viaţă au ajuns la o valoare de 626 mil. lei, cu 9% mai mult faţă de primul trimestru din 2019, potrivit datelor preliminare ale ASF.
    Rezultatele pozitive înregistrate în piaţa asigurărilor în primul trimestru din 2020 au fost posibile pentru că starea de urgenţă a fost decretată pe 16 martie, a doua jumătate a ultimei luni din trimestru.

  • Care sunt ingredientele unei cariere de succes, în opinia Laviniei Ivas, şefa companiei Douglas. „Munca trebuie să fie şi distractivă”

    „Anul trecut, ne-am canalizat atenţia asupra dezvoltării serviciilor de frumuseţe, a extinderii portofoliului cu brandurilor inovatoare şi asupra consultanţei oferite clienţilor de o echipă Douglas experimentată, pentru a-i ajuta să îşi descopere frumuseţea individuală”, descrie Lavinia Ivas, country manager, Parfümerie Douglas, realizările sale recente.

    Ea spune că unul dintre momentele speciale ale anului trecut, din punctul său de vedere, a fost modernizarea şi redeschiderea unuia dintre magazinele din Timişoara ale companiei. „Am relocat magazinul într-o zonă atrăgătoare, alocându-i un spaţiu de circa 600 de metri pătraţi, în care branduri şi concepte noi de prezentare creează mediul perfect pentru a oferi clienţilor noştri o experienţă unică de shopping.”

    Anul acesta principalul său obiectiv este să îşi canalizeze în continuare eforturile pentru oferirea celei mai bune experienţe omni-channel clienţilor companiei, având totodată în plan continuarea expansiunii reţelei de magazine fizice în paralel cu dezvoltarea magazinului online. La nivel global, în anul fiscal 2018/2019 grupul Douglas a generat vânzări în valoare de 3,5 miliarde de euro, în timp ce EBITDA a crescut cu 40,1%, la 283 de milioane de euro. 

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este: „Fiţi creative, încercaţi să faceţi alegeri inteligente, asumaţi-vă responsabilitatea pentru ce faceţi şi învăţaţi din greşeli. Munciţi bine şi nu vă opriţi din învăţat. Şi nu uitaţi că munca trebuie să fie şi distractivă, atât pentru voi, cât şi pentru echipa voastră.”

    Profilul Laviniei Ivas a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN.

  • Alexandra Copos de Prada: „Gândeşte pentru tine şi nu-i lăsa pe alţii să îţi pună o etichetă”

    Ea este CEO & fondatoare Moonstar Ventures, preşedinte board Ana Pan, preşedinte Aspire Teachers.

    Printre realizările de anul trecut, Ana Copos de Prada aminteşte aducerea celui mai mare lanţ de grădiniţe din Canada printre clienţii Moonstar (start-up fondat în urmă cu trei ani la Londra, care ajută oamenii să se dezvolte personal şi profesional prin experienţe de învăţare de impact). Tot pe linia realizărilor de anul trecut, ea vorbeşte şi despre Aspire Academy, în cadrul căreia s-au creat două curricule pentru ciclul primar ce urmează să fie integrate în programul a 6.500 de elevi din toamnă. În ceea ce priveşte Ana Pan, rezultatele de anul trecut arată o creştere cu 12% a veniturilor şi numeroase îmbunătăţiri în zona operaţională. Referindu-se la calităţile pe care o femeie le poate aduce într-o afacere, Alexandra Copos de Prada citează un studiu realizat de Harvard Business School în 2019, în care femeile au avut un scor mai mare decât bărbaţii la 17 din 19 competenţe care diferenţiază liderii excelenţi de cei mediocri. „Din experienţa personală, am întâlnit bărbaţi lideri excelenţi, însă cred că femeile sunt mai atente la detalii, pot fi negociatoare excepţionale şi pot avea o perseverenţă de fier.” Cât despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, ea consideră că acesta este o alegere. „Pentru unii oameni viaţa personală este prioritatea principală, iar pentru alţii este businessul. Cred însă că nu poţi clădi o viaţă de succes fără o viaţă de familie de succes. Şi în acelaşi timp nu poţi clădi o viaţă de succes fără satisfacţie profesională. Trebuie să găseşti timp pentru ambele şi trebuie să negociezi cu fiecare dintre ele la anumite momente importante.”

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • Afacerea cu vacanţe lansată de două românce în vremuri de criză. Unde veţi putea călători cu ajutorul lor

    Vremea vacanţelor pare departe, atât în trecut, cât şi în viitor, în vremuri în care cea mai lungă călătorie este cea dintre patul din dormitor şi ibricul de cafea din bucătărie. Şi totuşi, pentru că nimic neplăcut nu durează o veşnicie şi nici fără vacanţe nu putem trăi la infinit, există oameni care pun la cale poveşti peste mări şi ţări pentru cei răbdători şi care stau acum cuminţi în case. Oana Pricop şi Alina Deak, de pildă, au pus pe picioare Free Spirit în 2008, la începutul unei alte crize, şi de atunci au tot ţesut poveşti de-a lungul şi de-a latul lumii.

    „Am pornit de la pasiunea pentru călătorii, de la dorinţa de a avea un business într-un domeniu dinamic. Primii ani au fost extrem de grei, mai ales că am demarat businessul în 2008, în prag de criză, şi nici foarte multă experienţă în domeniu nu aveam. Am muncit foarte mult, am schimbat strategia de dezvoltare foarte des, în funcţie de contextul economic, de dinamica pieţei şi, mai ales, am învăţat că trebuie să renunţăm la visele de la început şi să ne adaptăm”, povesteşte Alina Deak, una dintre fondatoarele agenţiei de turism Free Spirit.
    Încă de la început, ea şi Oana Pricop l-au avut alături pe Luca Cătălin, colegul care a dezvoltat departamentul de evenimente al firmei. Fiecare a venit cu propriul lui bagaj de cunoştinţe în business: Oana a terminat un master în marketing şi negocieri în afaceri, iar Alina a absolvit jurnalismul. Ambele au la activ zeci de ţări vizitate.
    Au dezvoltat împreună mai multe proiecte în domeniul turismului, printre care Transilvania Train sau Japan by Myself, cu o echipă de tineri care vorbesc japoneză, au călătorit în Japonia şi sunt promotori ai culturii nipone.
    „Constanţa în toată această perioadă a fost dată de divizia de vacanţe exotice şi de Business Travel. Acest departament reprezintă peste 30% din businessul Free Spirit şi ne mândrim cu un portofoliu de clienţi importanţi din industria de retail, case de avocatură şi IMM-uri. Unii dintre ei sunt alături de noi încă din primii ani de activitate.”
    Cele două antreprenoare au investit 10.000 de euro până când Free Spirit a devenit ceea ce şi-au dorit – o colecţie de călătorii pornite din agenţia pe care au deschis-o în Bucureşti. Banii au venit însă la pachet cu multe ore de muncă, documentare, experienţe. În 2019, cifra de afaceri a agenţiei a fost de peste 4 milioane de lei, iar profitul – de 55.000 de lei. Echipa numără
    15 angajaţi.
    „Mai avem în faţă încă doi ani de dezvoltare şi expansiune a liniilor de business curente, care au ca finalitate şi intrarea pe noi pieţe din Europa. Vom merge mai departe cu Transilvania Train, concentrarea principală fiind să atragem cât mai mulţi turişti din afara ţării în proiect. Iar proiectul de călătorii By myself dorim să-l extindem şi pe alte destinaţii în afară de cele care ne-au consacrat – Japonia, Bali şi Asia de Sud-Est”, mai spune Alina Deak.
    Cine sunt clienţii? Sky is the limit. De la oameni pasionaţi de muzică, ce aleg să-şi urmeze artistul preferat la concerte prin Europa, la grupuri mici, care optează pentru circuite personalizate în destinaţii exotice, chiar şi cu o durată de trei săptămâni. Free Spirit are chiar şi o divizie de seniori, care coordonează programe de grup interne şi externe, destinate, evident, seniorilor. Pasionaţii de vacanţe exotice aleg destinaţii din locuri ca Republica Dominicană, Maldive sau Mexic.
    „Sunt oameni cu un nivel financiar peste medie şi timp limitat. Acestea sunt motivele pentru care caută un consultant de turism experimentat, care să le ofere mai mult decât o rezervare de bilet de avion şi un hotel, care să le pună la dispoziţie întreaga experienţă acumulată şi o listă de tips & tricks”, mai spune Alina Deak.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Lignum – producţie de tocătoare şi platouri din lemn (Oradea)
    Fondator: Daniel Jolţa
    Investiţie iniţială: 37.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: târguri, evenimente

    Reedact – platformă care concepe
    CV-uri (Bucureşti)
    Fondator: Cristian Maria
    Investiţie iniţială: 6.000-7.000 de euro
    Prezenţă: online

    Mugur de ZOF – firmă de design şi organizare de evenimente (Bacău)
    Fondatoare: Iulia Iacob
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţional

    BroClean – servicii de curăţenie şi dezinfecţie (Bucureşti)
    Fondatori: Dragoş Ciucur şi Marius Dumitrescu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019 (patru luni de funcţionare): 20.000 de lei (peste 4.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti

    Unii cu Duba – servicii de mutare (Bucureşti)
    Fondator: Paul Stencoane:
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Compania românească de închirieri de maşini Autonom a ajuns în 2019 la cele mai bune rezultate din istoria companiei. Ce spun fondatorii afacerii despre turbulenţele din 2020

    Autonom Services SA, cea mai extinsă reţea de mobilitate din România, a înregistrat venituri consolidate de aproximativ 339 milioane de lei, o creştere cu 35% faţă de 2018, EBITDA de 132 milioane lei (+ 57%) şi un profit net de 17,5 milioane lei (+ 7%). Tot anul trecut, compania a atras 20 de milioane de euro de la Bursa de Valori Bucureşti printr-o emisiune de obligaţiuni corporative, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.


    Rezultatele consolidate ale Autonom Services includ performanţa a două linii de afaceri majore – leasing operaţional şi închiriere pe termen scurt (rent-a-car), precum şi a altor servicii suplimentare oferite de Autonom. Creşterile semnificative ale rezultatelor întregului business al Autonom demonstrează potenţialul pieţei serviciilor de mobilitate din România şi din Europa Centrală şi de Est, care este momentan în curs de dezvoltare şi nu a atins încă maturitatea deplină.
    „Business-ul a înregistrat o creştere susţinută, culminând cu anul 2019 care a fost cel mai bun din istoria Autonom. Am reuşit să majorăm cota de piaţă fără să sacrificăm profitabilitatea pe termen lung şi să atragem clienţi şi servicii noi, dezvoltate organic şi prin parteneriate. 2020 ne va arăta dacă modelul nostru de afaceri bazat pe sustenabilitate, adaptabilitate şi flexibilitate va fi suficient de agil pentru a trece peste toate provocările aduse de această criză sanitară.” a declarat Dan Ştefan, coacţionar al grupului Autonom Internaţional, din care face parte Autonom Services.
    Linia de leasing operaţional, care a deservit 1.461 de clienţi în 2019 şi a operat o flotă de 7.118 de autovehicule, a înregistrat venituri consolidate de 159 milioane de lei; a rezultat astfel o creştere spectaculoasă – 48% faţă de rezultatul generat în 2018. Linia de afaceri, care ajută companiile să optimizeze costurile operaţionale prin externalizarea flotelor auto, a beneficiat de un interes crescut atât din partea companiilor cu flote mari, cât şi din partea companiilor antreprenoriale care operează doar câteva vehicule.
    Tot în 2019, compania a finalizat cu succes integrarea în grup a BT Operational Leasing şi a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel, Autonom a încheiat anul trecut cu o imagine reînnoită, o structură de afaceri mai uşor de înţeles, o echipa mai puternică şi cu o relaţie solidă cu clienţii şi partenerii săi.
    Divizia de rent-a-car, care oferă o gamă variată de servicii de închiriere auto pe termen scurt şi mediu, de la minimum o zi şi până 12 luni, a crescut cu 14% faţă de anul 2018 şi a atins astfel venituri consolidate de aproximativ 66 milioane lei în 2019. Pe tot parcursul anului trecut, Autonom Rent-a-Car a operat o flotă de 2.034 de vehicule prin intermediul căreia a deservit clienţi în 44 de agenţii din 31 de oraşe din România. Peste 85% din cifra de afaceri rent-a-car a fost generată de persoane juridice, în timp ce gradul mediu de ocupare al flotei a fost de  80%.
    Ca linie de venituri suplimentare, Autonom comercializează în fiecare an – prin intermediul Autonom AutoRulate – maşini ajunse la sfârşitul perioadei de amortizare. În cursul anului 2019, compania a vândut 2.215 de vehicule din flota sa, pentru o sumă totală de 93,5 milioane de lei. 33% din autoturisme au fost vândute către persoane fizice.
    Reprezentanţii companiei declară că serviciile contractate pe termen lung, precum cele de leasing operaţional, contribuie cel mai mult la veniturile generate la nivel de grup. Acest lucru este cu atât mai important în contextul pandemiei de coronavirus, în care piaţa închirierilor auto este afectată de reducerea călătoriilor turistice şi a celor de afaceri, cu scăderi dramatice în toată lumea. Această restricţionare a călătoriilor va continua să aibă impact asupra liniei de închiriere pe termen scurt cât timp riscul răspândirii virusului este încă prezent. Cu toate acestea, Autonom continuă să îşi adapteze serviciile la dinamica actuala a pieţei.
    „Din fericire, aceasta nu este prima criză pentru Autonom. Am trecut foarte bine prin criza financiară din 2008-2011, la începutul căreia ne-am schimbat rapid modelul de business; mai mult, am crescut atunci cu peste 50% în fiecare an. De altfel, suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul Autonom – considerăm că suntem într-o poziţie foarte bună pentru a continua dezvoltarea accelerată, chiar şi în 2020” declarat Marius Ştefan, coacţionar şi fondator al grupului Autonom International.
    Mai mult, oficialii companiei spun că vor continua să investească până la 80% din bugetul propus, chiar şi în contextul unei crize economice majore, pentru a întări business-ul şi a-i asigura astfel stabilitatea.

     

  • Pandemia, văzută prin mai multe lentile

    Miniseria este cel de-al treilea spin-off al documentarelor Explained, care au avut premiera pe 23 mai 2018 (de atunci au mai apărut un sezon, în toamna anului trecut, precum şi alte două spin-offuri). Episoadele au o durată care variază între 14 şi 26 de minute şi analizează de obicei câte un subiect diferit – chiar şi cel mai uşor de plictisit public este uşor de „agăţat” datorită duratei scurte, dar şi a modului de prezentare a informaţiilor. De asemenea, fiecare episod este povestit de un narator diferit.
    În noiembrie anul trecut, Netflix a lansat un episod al docuseriei Explained în care erau detaliate eforturile făcute de specialişti pentru a preveni răspândirea unei pandemii globale. Până la mijlocul lunii martie, în timp ce echipa care realizează Explained era în căutare de idei pentru cel-al treilea sezon, Netflix a venit către producători cu solicitarea de a analiza în documentar ce se întâmplă cu coronavirusul, potrivit presei internaţionale. Astfel s-a născut această miniserie, al cărei prim episod a fost lansat recent, iar alte două sunt planificate pentru vara aceasta.  Potrivit presei internaţionale, producătorul Vox Media plănuia să aloce 10 săptămâni pentru realizarea fiecăruia dintre episoadele noului sezon. Dar au decis să producă primul episod în două săptămâni şi jumătate, iar toată echipa a lucrat în regim remote.
    Episodul pune în context istoric, alături de alte pandemii globale, pandemia de COVID-19. De asemenea, include avertizările  experţilor, printre care ale preşedintelui alianţei din domeniul cercetării în sănătate EcoHealth Alliance, Peter Daszak, ale jurnalistului Maryn McKenna, dar şi pe cele ale lui Bill Gates, care are un rol activ în lupta împotriva epidemiei în prezent.
    În episod sunt analizate şi câteva dintre posibilele motive pentru care s-a ajuns aici – defrişările, de pildă, care au adus mai aproape de oameni animalele sălbatice, cât şi pieţele de animale vii sau chiar şi fermele unde se cresc animale în condiţii improprii.
    Finalul oferă speranţa că  vom învinge acest virus, la fel cum s-a întâmplat cu celelalte boli cu care s-a luptat omenirea.
    Dincolo de subiectul abordat si de modul în care a fost realizat documentarul, unul dintre lucrurile interesante la acest episod este că multe dintre interviuri au fost făcute înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre declaraţiile celor citaţi anticipează momentul prin care trecem acum – motiv pentru care nu putem să nu ne întrebăm – de ce nu a construit nimeni o strategie? Jurnalistul citat în material oferă chiar răspunsul încă din primul episod al acestui sezon: „Este nevoie de curaj ca liderii politici să îşi asume alocarea de mai mulţi bani pentru sănătate înainte de izbucnirea unei situaţii de criză”. Iar Bill Gates întreabă şi el retoric: „Dacă se cheltuie atât de mulţi bani în scopul pregătirii pentru un război, de ce nu se alocă la fel de multe fonduri şi în scopul luptei împotriva unei pandemii?”.

    Coronavirus, explained
    Distribuţie: Netflix
    Narator: J. K. Simmons  
    Data lansării: 26 aprilie
    Durată: 26 minute
    Producător: Vox Media

  • Allianz-Ţiriac Asigurări a încheiat anul trecut cu prime brute subscrise de 1,37 mld. lei şi un profit operaţional de 134 mil. lei

    Allianz-Ţiriac Asigurări a închis anul 2019, cel de al 25-lea an de existenţă, cu prime brute subscrise de 1,37 miliarde de lei, în creştere cu 3,6% faţă de 2018 şi cu un profit operaţional de aproximativ 134 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Printre realizările anului care a trecut se numără, potrivit lor, paşii făcuţi în direcţia shimbării structurii portofoliului. Astfel, vânzările de asigurări de viaţă şi sănătate au depăşit vânzările de asigurări RCA şi au devenit a doua cea mai importantă linie de business, după segmentul Casco.

    „Am celebrat primii 25 de ani de existenţă ai Allianz-Ţiriac prin continuarea creşterii responsabile, solide şi profitabile, prin investiţii în simplificarea produselor şi îmbunătăţirea serviciilor în beneficiul clienţilor, angajaţilor şi partenerilor noştri. Acest lucru ne-a permis să întoarcem în economia românească în 2019 peste 1,1 miliarde de lei. Ii asigur pe clienţii şi partenerii noştri că indiferent de situaţie Allianz-Ţiriac rămâne o ancoră care le va da forţa şi încrederea să meargă mai departe.

    În aceste momente dificile sănătatea clienţilor, partenerilor, angajaţilor şi colaboratorilor noştri este prioritatea zero şi am luat toate măsurile pentru ca ea sa fie protejată. Tocmai din această raţiune, Allianz-Ţiriac îşi desfăşoară activitatea exclusiv online în această perioadă, toate serviciile noastre fiind complet operaţionale. Le mulţumesc colegilor şi partenerilor pentru mobilizarea exemplară şi pentru toate eforturile pe care le depun permanent”, a spus Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac.

    Asigurările de viaţă, sănătate, locuinţă şi cele agricole au înregistrat cele mai mari ritmuri de creştere în 2019. Asigurările de viaţă au crescut cu peste 13% anul trecut în portofoliul Allianz-Ţiriac, dublu faţă de ritmul de creştere al pieţei, în timp ce asigurările de sănătate s-au majorat cu peste 20%.

    Allianz-Ţiriac a ajuns la peste 212.000 de clienţi cu asigurări de viaţă şi sănătate în portofoliu la finalul anului trecut.

    „Numărul clienţilor care au încheiat o asigurare de viaţă la Allianz-Ţiriac a crescut in 2019 cu 41%, faţă de 2018. Această dinamică ne bucură şi ne dă încredere că tot mai mulţi români îşi vor asigura ceea ce au mai de preţ: viaţa şi familia. Momentele dificile prin care trecem ne fac să reflectăm mai mult la ceea ce contează cu adevărat în vieţile noastre. Asigurările de viaţă şi sănătate reprezintă cel mai eficient mod prin care îi putem proteja pe clienţii nostri şi pe cei dragi lor în cazul unor evenimente neprevăzute. Prin asigurarea de viaţă, clienţii noştri ştiu că orice s-ar întâmpla îşi pot menţine standardele de viaţă, pot pune deoparte banii necesari pentru educaţia dorită pentru copiii lor şi pot avea o viaţă frumoasă şi linistită şi la vârsta pensionării”, a declarat Adriana Matache, director general adjunct al Allianz-Ţiriac.

    Creşteri peste media pieţei au fost consemnate şi la nivelul asigurărilor agricole care au înregistrat un salt de aproximativ 80%, în timp ce vânzările pe segmentul asigurărilor de locuinţă s-au majorat cu peste 12% anul trecut faţă de 2018.

    Valoarea totală a despăgubirilor plătite clienţilor şi terţilor a însumat aproximativ 784 milioane de lei în 2019. Allianz-Ţiriac a plătit astfel, în medie, despăgubiri de 3,1 milioane de lei pentru fiecare zi lucrătoare a anului trecut, în creştere cu 11% faţă de 2018.

    În baza poliţelor pentru locuinţe au fost plătite despăgubiri mai mari cu 42% în 2019, în principal ca urmare a incendiilor şi fenomenelor meteo severe. Creşteri similare ale daunalităţii au fost înregistrate pe segmentul asigurărilor de răspundere generală şi asigurări de sănătate.

    Cu toate acestea, despăgubirile plătite în baza asigurărilor auto au însumat aproape 70% din totalul despăgubirilor plătite de Allianz-Ţiriac anul trecut.

    Pe lângă despăgubirile plătite clienţilor şi terţilor păgubiţi, Allianz-Ţiriac a contribuit în economie şi cu peste 385 milioane de lei, reprezentând cheltuieli cu salarii, comisioane, taxe, impozite şi contribuţii, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.