Mai mulţi medici ai Spitalului Judeţean Suceava trebuie să plătească, din propriile buzunare, tratamentul şi investigaţiile medicale pe care le-au prestat pacienţilor, sumele imputate variind între 2.000 şi 4.000 de lei, pentru fiecare fişa de tratament pe care medicii au completat-o incorect.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Alina Ion, denunţător în dosarul mafiei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a pus la dispoziţia agenţiei de presă MEDIAFAX mai multe fotografii care arată starea critică a unor pacienţi aflaţi în fază terminală, imobilizaţi, care aveau nevoie urgentă de îngrijire la domiciliu şi care nu au putut beneficia de tratament.
Este vorba de pacienţi aflaţi în evidenţa unei firme de servicii medicale, al cărei director este Alina Ion, dosarul lor fiind apoi depus la CASMB pentru decontare. Oamenii sufereau de afecţiuni oncologice si neurologice şi au ajuns în stare foarte gravă, imobilizaţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Acest ofiţer ar trebui să apere Pământul de contaminarea extraterestră şi să se asigure că planeta noastră va evita contaminarea lumilor străine pe care încearcă să le exploreze. Remuneraţia? Un salariu de şase cifre, între 124.406 dolari şi 187.000 dolari pe an, plus alte beneficii. În timp ce multe agenţii spaţiale angajează ofiţeri de protecţie planetară, contractele sunt, deseori, part-time. De fapt, în lume există doar două astfel de roluri cu normă întreagă: una la NASA şi cealaltă la Agenţia Spaţială Europeană. Acest post este momentan al lui Catharine Conley, singurul ofiţer de protecţie planetară al NASA din 2014. „Acest nou loc de muncă este rezultatul relocării poziţiei pe care o deţin în prezent, o autoritate tehnică independentă din cadrul NASA”, a declarat Conley recent. Nu a spus, însă, dacă intenţionează să-şi depună din nou candidatura pentru această funcţie, care poate fi deţinută timp de cel puţin trei ani, dar poate fi prelungită până la cinci ani.
Candidatul trebuie să aibă cel puţin un an de experienţă ca angajat pe o poziţie înaltă în guvernului civil şi să aibă „cunoştinţe avansate” de protecţie planetară. Dacă nu aveţi o „experienţă demonstrată de planificare, executare sau supraveghere a programelor spaţiale de importanţă naţională”, este posibil să vă pierdeţi timpul aplicând. De asemenea, trebuie să aibă un grad avansat de cunoştinţe în fizică, inginerie şi matematică. NASA acceptă cererile la USAJobs.gov de la 13 iulie până la 14 august.
Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.
”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.
Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.
”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.
”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.
De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.
”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.
Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.
Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.
Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România. Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.
Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală
În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei un profit de aproape 70 de milioane de lei.
Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe
În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12 milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450 angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.
„Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.
Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.
Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România. Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.
Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală
În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei un profit de aproape 70 de milioane de lei.
Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe
În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12 milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450 angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.
„Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.
Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.
Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.
“Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.
Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.
Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.
De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.
Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold.
Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.
Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.
Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.
Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.
“Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.
Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.
Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.
De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.
Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold.
Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.
Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.
Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.
Firme cu afaceri de miliarde de euro aşteaptă clarificări de la Ministerul Finanţelor şi de la Ministerul Cercetării privind modificarea legislaţiei fiscale de încurajare a activităţii de cercetare-dezvoltare: deducerea suplimentară de 50% la calculul profitului impozabil, scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv activitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de impozit pentru venitul salarial obţinut de angajaţii implicaţi în activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Oficialii din ministere admit că există probleme în accesarea acestor facilităţi şi că încearcă să dea norme de aplicare a legii cât mai clare, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.
„La măsura privind scutirea impozitului pe profit, lucrurile au devenit complicate în momentul în care a trebuit să definim ce înseamnă exact cercetare, dezvoltare şi inovare, ce activităţi intră aici şi, mai nou, există constrângeri ale UE legate de ajutorul de stat. Astfel, am întârziat puţin cu realizarea normelor din cauza acestei prevederi legislative, însă sperăm ca până la finalul trimestrului trei al anului să avem această schemă de ajutor de stat, să avem un cadru legislativ cât mai bine definit, ca să nu existe probleme atunci când vin inspectorii fiscali în control şi să se reconsidere, de exemplu, unele activitităţi”, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.
Amethyst, primul lanţ de clinici de radioterapie oncologică care s-a extins în Europa pornind din România, a înregistrat venituri facturate de 2,4 milioane de euro în primele trei luni ale anului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Business-ul este afectat de o scădere a fluxului de numerar de 1,5 milioane de euro reprezentând rambursări întârziate de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) ale costurilor cu tratamentele.
În ciuda acestei situaţii, cele două clinici Amethyst operaţionale în România, una în Otopeni şi una în Cluj Napoca, au continuat să asigure tratamente oncologice cu radioterapie pentru diverse forme de cancer, îmbunătăţind condiţia medicală a mii de români.
Cele două clinici sunt rezultatul unei investiţii în valoare de 18 milioane de euro, din care echipamentele speciale au costat peste 10 milioane de euro, şi asigură 161 de locuri de muncă, dintre care 92 sunt ocupate de medici şi asistente cu înaltă specializare în radioterapie şi oncologie, care asigură tratamente pentru peste 350 de pacienţi lunar – dintre care 200 sunt pacienţi noi de la lună la lună.
„Folosim o tehnologie mai nouă chiar şi decât iPhone, dacă pot face o astfel de comparaţie, care ne permite să avem o acurateţe milimetrică în tratarea tumorilor şi efecte colaterale minime. Procedurile şi tehnologiile pe care le folosim sunt dublate de serviciile adiacente care au ca obiectiv păstrarea deminităţii pentru pacienţii care intră în clinica noastră, cum ar fi consiliere psihologică şi nutriţională şi un mediu ambiental plăcut şi confortabil. Sperăm că într-o bună zi sistemul asigurărilor de sănătate va admite că oamenii care şi-au plătit toată viaţa la asigurările de sănătate trebuie să beneficieze de condiţii decente în timpul tratamentelor”, a declarat Barbara Werchowiecka-Rusinek, CEO Amethyst Group.
Pentru 2017, conducerea clinicilor Amethyst se aşteaptă la rezultate mai bune pe fondul îmbunătăţirii continue a parteneriatelor cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, ceea ce le-ar permite acţionarilor să reia programul de extindere în România.
Cu şase clinici în România, Polonia, Franţa şi Germania, Amethyst caută să se extindă în întreaga Europă – inclusiv în ţara noastră. Clinicile Amethyst sunt operate de către Amethyst Radiotherapy LTD.