Tag: tranzactii

  • De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate

    Un înotător cu branhii şi degete membranate a câştigat campionatul mondial la nataţie. Performanţa sa nu uimeşte pe nimeni, concurentul doar are atâtea avataje faţă de ceilalţi. A fost însă o competiţie cinstită, în spiritul jocului? În SUA, răspunsul ar putea fi pozitiv.

     

    Şi jocul la Bursă sau pe oricare alte pieţe financiare este o competiţie. Câştigă cel norocos, cel inspirat sau cel care ştie înaintea celorlalţi ce se va întâmpla în economie sau cu o companie. Însă aceste tipuri de informaţii nu sunt la îndemâna celor mulţi şi de aceea regulile jocului tind să descurajeze abuzurile. În SUA, unde funcţionează cele mai mari burse de acţiuni din lume, regulile sunt altele.

    Chiar un vicepreşedinte al Rezervei Federale americane este criticat că şi-a scos banii dintr-un fond de obligaţiuni pe care cândva l-a şi consiliat şi i-a reinvestit în acţiuni chiar înainte ca şeful său să facă un anunţ important despre strategia băncii centrale a SUA, ale cărei decizii mişcă orice piaţă financiară a lumii, în lupta cu criza provocată de pandemie. Vestea a fost adusă de Bloomberg după ce alţi doi oficiali ai Fed – banca centrală americană – au anunţat că se pensionează după ce au ajuns în centrul atenţiei cu pariuri la limita moralităţii. Dar aceştia sunt peştii care sar singuri la suprafaţă şi-i vede toată lumea. Există în adâncuri alţii mai mici, mai mulţi şi mai lacomi. Un studiu nou arată că tranzacţionarea pe baza informaţiilor din interior – insider trading – este o practică larg răspândită pe pieţele din SUA. Prin urmare, nu este de mirare că cei mai mulţi americani cred că Bursa lor de acţiuni este manipulată, scrie Bloomberg, care le dă dreptate şi a scanat în adâncime această  problemă.

    Business MAGAZIN. Ce înseamnă manipularea burselor în ziua de astăzi. De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate? 

  • De ce cred americanii că bursele lor sunt manipulate

    Un înotător cu branhii şi degete membranate a câştigat campionatul mondial la nataţie. Performanţa sa nu uimeşte pe nimeni, concurentul doar are atâtea avataje faţă de ceilalţi. A fost însă o competiţie cinstită, în spiritul jocului? În SUA, răspunsul ar putea fi pozitiv.

     

    Şi jocul la Bursă sau pe oricare alte pieţe financiare este o competiţie. Câştigă cel norocos, cel inspirat sau cel care ştie înaintea celorlalţi ce se va întâmpla în economie sau cu o companie. Însă aceste tipuri de informaţii nu sunt la îndemâna celor mulţi şi de aceea regulile jocului tind să descurajeze abuzurile. În SUA, unde funcţionează cele mai mari burse de acţiuni din lume, regulile sunt altele.

    Chiar un vicepreşedinte al Rezervei Federale americane este criticat că şi-a scos banii dintr-un fond de obligaţiuni pe care cândva l-a şi consiliat şi i-a reinvestit în acţiuni chiar înainte ca şeful său să facă un anunţ important despre strategia băncii centrale a SUA, ale cărei decizii mişcă orice piaţă financiară a lumii, în lupta cu criza provocată de pandemie. Vestea a fost adusă de Bloomberg după ce alţi doi oficiali ai Fed – banca centrală americană – au anunţat că se pensionează după ce au ajuns în centrul atenţiei cu pariuri la limita moralităţii. Dar aceştia sunt peştii care sar singuri la suprafaţă şi-i vede toată lumea. Există în adâncuri alţii mai mici, mai mulţi şi mai lacomi. Un studiu nou arată că tranzacţionarea pe baza informaţiilor din interior – insider trading – este o practică larg răspândită pe pieţele din SUA. Prin urmare, nu este de mirare că cei mai mulţi americani cred că Bursa lor de acţiuni este manipulată, scrie Bloomberg, care le dă dreptate şi a scanat în adâncime această  problemă.

    Jimmy Filler a făcut o avere considerabilă cumpărând şi vânzând fier vechi în Birmingham, Alabama. Acum, când se apropie de 80 de ani şi s-a retras în mare parte din afaceri, colecţionează maşini de epocă şi deţine o vilă uriaşă în zona deluroasă din afara oraşului. Urbei i-a donat 1 milion de dolari pentru a ajuta la construirea unei facilităţi de antrenament pentru echipa de fotbal a Universităţii Alabama. Această generozitate a făcut ca Filler să fie un nume mare în oraşul său natal – însă este şi mai cunoscut ca un jucător la Bursă mai special.

    Filler are o experienţă incredibilă în ceea ce priveşte cumpărarea de acţiuni la companiile pe care le consiliază şi în care investeşte. Din cele 496 de tranzacţii pe care le-a făcut din 2014 cu titluri la ServisFirst Bancshares Inc. din Alabama, companie în al cărei Consiliu de Administraţie stă, şi  la Century Bancorp Inc. din Massachusetts, unde este cel mai mare acţionar, 372 dintre acestea, sau 75%, au adus profit trei luni mai târziu. Acesta este genul de alergare la care visează cei mai buni jucători sau pariori din lume. Filler este cel mai de succes parior de felul lui – corporate insider – din SUA, potrivit TipRanks, o companie de date care evaluează directorii în funcţie de cât de buni sunt la tranzacţiile de sincronizare. Ca urmare a acestui statut, de fiecare dată când Filler cumpără o cotă în ServisFirst sau Century, 2.699 abonaţi ai TipRanks primesc o alertă. Unii dintre ei, presupunând că performanţa anterioară a lui Filler va continua, urmează exemplul şi cumpără acţiuni pentru ei înşişi.

    În SUA, un insider este definit ca un executiv superior, membru al boardului sau orice acţionar care deţine 10% sau mai mult dintr-o companie. Există aproximativ 82.000 de astfel de jucători şi de fiecare dată când tranzacţionează sunt obligaţi prin lege să depună o declaraţie, cunoscută sub numele de Formularul 4, în termen de două zile. Aceste înregistrări pot fi vizualizate pe site-ul web al Securities and Exchange Commission al SUA (autoritatea de reglementare a pieţelor financiare), fiind adăugate în fiecare zi, dar majoritatea nu oferă prea multe informaţii. „Trebuie să ştii unde să te uiţi”, spune Uri Gruenbaum, director executiv al TipRanks. Directorii primesc de obicei o parte din compensaţiile lor în opţiuni pe acţiuni, oferindu-le dreptul de a cumpăra acţiuni la un preţ stabilit înainte de o anumită dată, deci dacă un executiv exercită pur şi simplu o opţiune care expiră, probabil că nu dezvăluie prea multe despre modul în care el vede perspectivele companiei. Vânzarea s-ar putea să nu spună prea multe deoarece există tot felul de motive pentru care un insider ar putea dori să transforme acţiunile în cash – pentru a cumpăra o barcă, de exemplu. Abia atunci când insiderii îşi folosesc propriile fonduri pentru a cumpăra acţiuni pe piaţa deschisă merită o atenţie deosebită.

    TipRanks foloseşte un algoritm pentru a sorta fluxul de înregistrări SEC, a filtra ceea ce numeşte tranzacţii „neinformate” – adică cele care nu par să aibă valoare predictivă – şi a crea o listă continuă a primilor 25 de insideri. Pe lângă faptul că analizează rata de câştig, serviciul ia în considerare şi cât, în procente, câştigă insiderii pe tranzacţie. Cei cu palmares bun, precum Filler, au un scor mai bun. „Cineva ar putea alege cu succes capul de pe monedă de cinci ori la rând, dar să o faci de 20 de ori sau de 50 de ori este foarte greu”, spune Gruenbaum.


    În SUA, un insider este definit ca un executiv superior, membru al boardului sau orice acţionar

    care deţine 10% sau mai  mult dintr-o companie. Există  aproximativ 82.000 de astfel de jucători

    şi de fiecare dată când tranzacţionează sunt  obligaţi prin lege să depună o declaraţie.


    Pe lângă Filler, alte vedete ale TipRanks îl includ pe Steve Mihaylo, CEO al companiei de servicii de telefonie Crexendo, unde deţine o participaţie de 60 de milioane de dolari. Mihaylo a realizat un profit la trei luni cu 83% din tranzacţiile sale în ultimii cinci ani, chiar dacă acţiunile Crexendo au mers în zig-zag. Cei 1.985 de urmăritori ai săi înţeleg că atunci când CEO-ul cumpără, există o şansă decentă ca acţiunile să crească. Apoi, este Snehal Patel, CEO al companiei farmaceutice Greenwich LifeSciences, care a efectuat doar cinci achiziţii, dar a obţinut un profit mediu de 488% din ele deoarece patru dintre tranzacţii au precedat anunţul rezultatelor promiţătoare dintr-un studiu cu medicamente împotriva cancerului. Filler spune că este un investitor pe termen lung în Century şi nu a fost niciodată afiliat companiei; el mai spune că nu a vândut niciodată vreo acţiune nici la Century, nici la ServisFirst. Patel subliniază faptul că succesul testului Greenwich LifeSciences a fost menţionat pe site-ul web al companiei şi în prospectul IPO al acesteia înainte de a tranzacţiona.

    Nu doar cei din topul clasamentului sunt cei care întrec constant piaţa. Achiziţiile efectuate de executivii americani au depăşit S&P 500 în intervalul de 12 luni care a urmat, cu o medie de cinci puncte procentuale între 2015 şi 2020, potrivit unei analize TipRanks. Decalajul ar putea să pară scandalos pentru cei care cunosc doar superficial regulile SUA privind tranzacţiile de timp insider trading, care fac ilegal ca traderii din interior să tranzacţioneze folosind informaţii materiale – sau semnificative din punct de vedere financiar – nepublice.

    Şi totuşi, pe Wall Street a fost de mult timp un secret public că insiderii tranzacţionează pe baza a ceea ce cunosc. În 1962, Perry Wysong, un investitor cu papion din Florida, a început să publice un buletin informativ care identifică oportunităţile bazate pe insider trading. Ani mai târziu, un tânăr agent de bursă din Florida specializat pe depistarea anomaliilor în tranzacţiile de insider trading, George Muzea, a înfiinţat o firmă de consultanţă care să-i consilieze pe George Soros, Stanley Druckenmiller şi alţi administratori de fonduri speculative, adesea la jocuri de tenis.  În 2008, un grup de analişti de la Citigroup a publicat o studiu care a constatat că un portofoliu care reflectă tranzacţiile insiderilor poate produce un uimitor 23,5% pe an, mai mult decât toate fondurile speculative, cu excepţia celor mai profitabile.

    Nimeni nu pretinde că ştie sigur că Filler sau oricare dintre celelalte vedete ale TipRanks profită de informaţiile nonpublice. Oricine poate avea noroc la infinit, sau deloc. În plus, insiderii vor avea întotdeauna un simţ general mai bun decât alţii cu privire la starea companiei lor. Dar un număr tot mai mare de cercetări sugerează că multe persoane din interior fac tranzacţii bune datorită a ceva mai mult decât norocul sau inspiraţia. Aceasta indică faptul că insider tradingul este o practică generalizată la executivi şi că nimeni – nici autorităţile de reglementare, nici Departamentul de Justiţie, nici companiile în sine – nu face nimic pentru a opri acest lucru. „Există o lipsă de apreciere pentru cantitatea de abuz oportunist care există în sistemul actual, pentru cantitatea de făţărnicie”, spune Daniel Taylor, profesor de contabilitate la Şcoala Wharton. „Majoritatea americanilor cred astăzi că piaţa bursieră este aranjată şi au dreptate”. Insider tradingul este bun nu doar la a face profit, ci şi la a evita pierderi. Executivii pot şti primii dacă compania lor se îndreaptă spre o catastrofă şi îşi vând acţiunile celor care nu suspectează nimic. De asemenea, există numeroase cazuri când directorii şi-au redus expunerea la propria companie chiar înainte ca rezultatele unui audit să fie publicate. Există, mai presus de toate, chestiunea moralităţii.

    La începutul pandemiei, mai mulţi directori de companii farmaceutice au fost criticaţi pentru realizarea unor tranzacţii ce păreau să fie concepute pentru a profita de evoluţiile pozitive ale testelor cu vaccinuri. Tranzacţiile au fost făcute prin aşa-numitele planuri 10b5-1 – programe de tranzacţionare care stabilesc în avans calendarul şi mărimea tranzacţiilor şi apoi sunt executate de terţi. Aceste planuri au fost introduse în 2000 ca o modalitate prin care executivii pot vinde acţiuni fără a fi acuzaţi că au făcut ceva greşit, oricât de întâmplătoare ar fi fost tranzacţiile lor.

    Dar planurile 10b5-1 sunt vulnerabile la abuz, spune Taylor, deoarece nu există nicio cerinţă ca insiderii să aştepte după stabilirea unui plan de plasare a primei tranzacţii. Cu trei zile înainte ca Moderna să anunţe că vaccinul Covid-19 este gata pentru testarea pe oameni, directorul medical de atunci, Tal Zaks, a implementat un plan de vânzare a 10.000 de acţiuni pe săptămână timp de 10 săptămâni. Programul a coincis cu dublarea preţului acţiunilor Moderna, iar Zaks a obţinut 3,4 milioane de dolari profit. Moderna a declarat pentru site-ul de ştiri medicale Stat că vânzările au făcut parte din „planuri conforme cu SEC” şi stabilite „cu mult timp înainte”. Zaks nu este nici de departe singurul. O lucrare recentă a Rock Center for Corporate Governance de la Stanford arată că 14% dintre directori stabilesc planuri de tranzacţionare în cadrul a 30 de zile şi 39% în 60 de zile, ceea ce face probabil ca ei să acţioneze cunoscând informaţii nepublice. O altă problemă este că aproximativ jumătate din toate planurile din SUA implică o singură tranzacţie, spre deosebire de o serie de tranzacţii, aşa cum a prevăzut iniţial SEC. Aceste tranzacţii unice au evitat în mod colectiv pierderi de până la 4%, potrivit raportului Rock Center, sugerând că unii directori le folosesc pentru a descărca acţiuni înainte de veşti proaste. Şi de ce SEC sau Congresul nu fac nimic pentru a schimba regulile? Una din explicaţii ar fi că încă este adânc înrădăcinată ideea arhaică că insider tradingul este bonusul pe care în primeşte cel care ajunge să conducă o afacere.

  • Volumul tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale a scăzut cu 29% în primele nouă luni, la 570 mil. euro. Andrei Văcaru, JLL: Mulţi proprietari nu sunt interesaţi să vândă în condiţiile actuale din piaţă

    Volumul tranzacţiilor cu proprietăţi comerciale – birouri, spaţii industriale, logistice, hoteluri – a totalizat în primele nouă luni ale anului aproximativ 570 milioane de euro, cu 29% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut, când volumul a atins 890 milioane de euro, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    „Cu toate că există mai multe negocieri care probabil se vor închide în trimestru patru, este greu de crezut că vom mai putea ajunge până la finalul anului la nivelul de aproximativ 900 milioane euro, înregistrat în 2020. Această situaţie este generată în mare măsură de lipsa ofertei – mulţi proprietari nu sunt interesaţi să vândă în condiţiile actuale din piaţă”, a declarat Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.

    În ceea ce priveşte evoluţia pieţei în T3/2021, datele JLL arată că au fost închise tranzacţii care au însumat puţin peste 260 milioane de euro.

    Capitala a rămas şi în primele 9 luni din 2021 în topul destinaţiilor preferate de investitori, cumulând 70% din volumul total tranzacţionat, respectiv circa 400 milioane de euro.

    Ca şi anul trecut, birourile au atras cea mai mare parte din investiţile realizate, respectiv aproximativ 350 milioane de euro sau aproape 60% din volumul total.

    Cea mai mare tranzacţie cu spaţii de birouri înregistrată în primele 3 trimestre ale anului a fost vânzarea ansamblului de birouri Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu a Capitalei, cu o suprafaţă totală de circa 75.000 mp, achiziţionat de Adventum Group din Ungaria de la Atenor.

    Totuşi, tranzacţia cea mai reprezentativă în acest segment de piaţă de până acum în 2021, atât prin prisma procesului competitiv de vânzare, cât şi prin preţul obţinut, rămâne vânzarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 din zona Centru-Vest a Bucureştiului, în care JLL a reprezentat vânzătorul, Skanska. Cladirile, cu o suprafaţă închiriabilă de circa 38.000 mp, au fost achiziţionate pentru 97 milioane de euro de S IMMO. Această mutare a marcat reactivarea companiei austriece pe piaţa tranzacţiilor de investiţii din România.

    Analiza JLL notează că pe al doilea loc în preferinţele investitorilor s-au regăsit spaţiile industriale şi logistice, care au atras investiţii de peste 170 milioane de euro în primele nouă luni ale anului, respectiv 30% din volumul total tranzacţionat.

    “Interesul pentru acest segment de piaţă este foarte ridicat acum, dar nivelul de concentrare record la care s-a ajuns (cei mai mari doi proprietari controlează peste 50% din piaţă) începe să descurajeze potenţiali noi investitori”, spun consultanţii JLL.

    Pe piaţa de retail nu s-au înregistrat deocamdată tranzacţii semnificative în 2021, dar segmentul a absorbit în mare măsură şocul provocat de pandemie şi de perioada de carantină din 2020.

    “Credem însă că începe să ofere oportunităţi foarte interesante pentru investitori”, adaugă consultanţii JLL.

    În ceea ce priveşte preţurile, acestea sunt în uşoară creştere, atât pentru spaţiile logistice, unde yield-urile prime s-au comprimat în trimestrul al treilea de la 8% la 7,75%, cât şi pentru birouri, unde yield-urile prime au scăzut în aceeaşi perioadă de la 7% la 6,9%, tendinţă generată de evoluţia din regiune.

  • Preţul mic al terenului agricol din România, 6.000 euro/hectar, atrage apetitul investitorilor

    Media de preţ a unui hectar de teren agricol în România este de circa 6.000 euro, ceea ce atrage atenţia investitorilor români, dar şi străini, mai ales în contextul în care media europeană este mai mare, au susţinut invitaţii ediţiei din 13 septembrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

    „În unele zone ale ţării şi pentru anumite tranzacţii preţul a sărit de 10.000 de euro, dar media naţională este sub această valoare. Credem că există o tendinţă naturală de creştere a preţului terenului agricol, deoarece este un activ stabil, dorit de mulţi investitori, dar nu vedem pentru perioada următoare o creştere accelerată“, a spus Robert Lisenche, director de investiţii al HoldeAgri Invest.  Punctul forte al terenurilor agricole din România este solul fertil, însă vechea problemă a lipsei unui sistem de irigaţii este un dezavantaj. De la începutul anului până în prezent au fost scoase la vânzare peste 20 de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, ce totalizează circa 1.000 de hectare, conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii, care avizează aceste tranzacţii. Doar cinci s-au realizat efectiv.

  • Ce este Solana, una dintre criptomonedele cu cele mai mari bune performanţe din ultimul timp, în creştere cu peste 230% în luna august

    Solana (SOL) a devenit săptămâna aceasta a şaptea cea mai valoroasă criptomonedă din lume, după ce a depăşit marţi Dogecoin în ceea ce priveşte capitalizarea de piaţă, crescând cu 28% la un nou maxim istoric de 130 de dolari. Ulterior, moneda a scăzut din nou pe locul al optulea.

    În ultima lună, Solana raportează un raliu de aproximativ 230%.

    Activul şi-a făcut debutul cu doar 18 luni în urmă, însă înregistrează în prezent o valoare de piaţă de peste 33 de miliarde de dolari, în timp ce Dogecoin se situează în dreptul sumei de 37 de miliarde de dolari, scrie Euronews, care citează date agregate de portalul Coinmarketcap.com.

    Unul dintre motivele pentru care Solana a atras atât de multă atenţie se datorează accesului la industria NFT-urilor (non-fungible tokens), certificatele care confirmă unicitatea unei opere virtuale, stocând datele pe blockchain, tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor.

    Recent, Solana a lansat Degenerate Ape Academy, prin care a vândut o colecţie de imagini animate cu maimuţe. Aproape 10.000 de bucăţi au fost vândute în primele 10 minute de la lansare, cumpărători alimentând astfel preţul SOL, întrucât aveau nevoie de monedă pentru a cumpăra fotografii.

     

    Solana a fost susţinută de raliul NFT-urilor din luna august, când s-au înregistrat vânzări de circa 900 de milioane de dolari. De asemenea, criptomoneda se concentrează asupra proiectelor DeFi (finanţe descentralizate), cu ajutorul cărora platformele digitale reduc din dominanţa exercitată de bănci asupra tranzacţiilor financiare.

    Mişcările au fost facilitate de faptul că Solana a prioritizat contractele smart, programe stocate pe blockchain care funcţionează în momentul în care sunt întâlnite o serie de condiţii predeterminate şi acorduri automatizate, astfel încât actorii prezenţi în tranzacţie pot fi siguri de deznodământ.

    Pe scurt, contractele smart elimină orice fel de intermediar şi grăbesc în acest fel tranzacţiile, fapt ce i-a permis criptomonedei să profite de pe urma NFT-urilor şi finanţelor descentralizate.

    Însă există şi alte monede virtuale, precum Cardano, care plănuiesc să intre în segmentul dedicat contractelor smart, ceea ce va duce la o creştere garantată a nivelului de competiţie.

    Totodată, Solana foloseşte un sistem de tip proof-of-history (PoH), prin intermediul căruia mesajele sunt grupate astfel încât să existe dovada că un anumit mesaj a fost publicat la o anumită oră. Conceptul oferă astfel un grad mai ridicat de scalare şi încredere pe blockchain.

    Una dintre principalele promisiuni ale reţelelor este că utilizatorii nu vor fi surprinşi odată ce vor fi mărite taxele şi onorariile. Solana mai susţine că poate să fie un timp mai rapid pentru tranzacţii, de aproximativ 50.000 de tranzacţii pe secundă.

     

  • Colliers: Piaţa investiţiilor imobiliare din România a scăzut în 2021 în linie cu evoluţia din regiune, dar perspectivele rămân favorabile. ”Există câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare”

    Valoarea totală a investiţiilor imobiliare a ajuns la aproape 290 de milioane de euro în România în primele şase luni din 2021, în scădere cu circa 29% faţă de nivelul de 409 milioane de euro din prima jumătate a lui 2020, tranzacţiile în segmentul birourilor reprezentând aproximativ 66% din volum, arată un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.

    „2021 ar putea părea oarecum lent din perspectiva volumelor în comparaţie cu unii dintre anii precedenţi, dar nu trebuie să judecăm o carte doar după copertă şi nici o anumită perioadă de timp doar din punctul de vedere al tranzacţiilor încheiate. În ceea ce priveşte interesul investitorilor şi mişcările favorabile pentru preţurile activelor prime, nu este deloc un an rău, dimpotrivă. Există, de asemenea, câteva tranzacţii mari în diferite stadii ale procesului de vânzare. Un amestec de jucători, cu experienţă în piaţă sau noi, arată interes şi ar trebui, de asemenea, să încheie câteva achiziţii semnificative înainte de sfârşitul anului. După ce în ultimii ani au rămas în umbră din cauza concurenţei acerbe, investitorii autohtoni încep să facă oferte, concentrându-se în special pe tranzacţiile din retail”, explică Anca Merdescu, Associate Director Investment Services la Colliers.

    În opinia consultanţilor, volumul total al tranzacţiilor imobiliare comerciale va ajunge la 700-800 de milioane de euro până la sfârşitul anului

     Primele şase luni ale anului au fost marcate în special de tranzacţii de birouri, în zone renumite din Bucureşti, cu un mix de chiriaşi predominant internaţional.

    Mai mult de jumătate din volumele investite s-au concentrat pe trei tranzacţii mari de birouri: vânzarea clădirilor de birouri Campus 6.2 şi 6.3 de Skanska către S IMMO pentru 97 de milioane de euro, finalizarea achiziţiei clădirii de birouri The Light One din Bucureşti de către Uniqa de la River Development, pentru 54 de milioane de euro, şi preluarea clădirii de birouri Bucharest Financial Plaza din centrul Bucureştiului de către compania austriacă Immofinanz, într-o tranzacţie în valoare de 36 de milioane de euro. Alte două tranzacţii au avut loc în T3, respectiv vânzarea Hermes Business Campus, într-o tranzacţie de aproximativ 150 de milioane de euro, de dezvoltatorul belgian Atenor către Adventum Group şi partenerii săi, şi achiziţionarea Dacia One de către Dedeman de la Atenor.

    Investiţiile în sectorul industrial au reprezentat 24% din volumul total înregistrat în primul semestru, cu tranzacţii semnificative în oraşele regionale (CTP şi Globalworth au fost cumpărători), în timp ce restul de 10% a fost direcţionat către sectorul de retail şi sectorul hotelier, marcând intrarea a doi noi investitori pe piaţa locală, precum şi o revenire a interesului pentru aceste pieţe.

    Potrivit Colliers, sistemul bancar are acum suficientă lichiditate şi este dornic să ofere condiţii de finanţare mai flexibile şi mai atractive. Marjele au rămas neschimbate de-a lungul ultimilor câţiva ani – aproximativ 250-275 de puncte de bază pentru proprietăţile imobiliare de tip prime.

    Consultanţii cred că o variantă alternativă de finanţare pentru dezvoltatori ar putea fi atragerea de capital de pe bursă, după modelul ofertei publice primare de acţiuni (IPO) a One United Properties.

    La nivelul Europei Centrale şi de Est (CEE), volumul investiţiilor înregistrează scăderi anuale de circa 22%, valoarea totală a tranzacţiilor din prima jumătate a acestui an fiind de aproximativ 4,9 miliarde de euro. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând mai mult de jumătate din totalul investiţiilor înregistrate în cele mai mari 6 ţări din Europa de Est, urmată de Republica Cehă şi Ungaria, cu o pondere de 20%, respectiv 10%.

    Sectorul birourilor a fost dominant în toată regiunea, în primul semestru din 2021, în ceea ce priveşte tranzacţiile, cu o pondere de 39% din volumul total al investiţiilor, urmat de spaţiile industriale şi logistice, care cresc în mod semnificativ, pe măsură ce investitorii se diversifică în acest sector rezistent la Covid-19 (25%), şi la distanţă de sectoarele de retail şi ospitalitate (20%).

  • Deloitte: Piaţa de fuziuni şi achiziţii a trecut de 1,2 mld. euro în S1/2021, cu 54 de tranzacţii. “Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a numărat 54 de tranzacţii în prima jumătate a anului comparativ cu 42 în perioada similară a anului trecut, şi a fost estimată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro luând în calcul suma totală a tranzacţiilor cu preţ declarat şi nedeclarat oficial, faţă de o valoare între 1 şi 1,2 miliarde de euro în S1/2020, în timp ce tranzacţiile comunicate au totalizat 485 de milioane de euro faţă de 572 de milioane de euro în S1/2020, arată datele Deloitte.

    „Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei şi cele care s-au adaptat şi au dezvoltat noi tehnologii pentru a-şi menţine sau îmbunătăţi rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că din ce în ce mai mulţi investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziţioneze, aşa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde şi de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile.

    „Anul 2021 arată promiţător din punctul de vedere al activităţii de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, adaugă Radu Dumitrescu.

    Datele Deloitte indică patru tranzacţii cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro, anunţate în prima jumătate a anului, similar cu acceaşi perioadă a anului 2020.

    „Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, pieţele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidităţi a pieţelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situaţie dinamică în domeniul M&A. Ne aşteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creşterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.

    Cele mai mari tranzacţii din prima jumătate a anului 2021 au fost: Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziţionat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro; achiziţionarea de către Glovo a operaţiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro; fondul de investiţii Adventum a achiziţionat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro; preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm şi Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.

    Cele mai active sectoare după numărul de tranzacţii au fost imobiliarele (inclusiv construcţiile), tehnologia şi serviciile financiare.

    Împreună, acestea au generat 24 de tranzacţii.

    Din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie şi servicii financiare.

  • Noi creşteri pentru Bitcoin după un alt tweet al lui Elon Musk: Miliardarul ia în calcul readoptarea monedei ca metodă de plată pentru maşinile Tesla

    Preţul unui Bitcoin a crescut considerabil după ce CEO-ul Tesla Elon Musk a declarat că producătorul de maşini electrice ar putea accepta tranzacţiile în cea mai valoroasă criptomonedă a lumii, transmite CNBC.

    În 24 de ore, Bitcoin-ul a sărit de la 34.880 la 39.095 de dolari, plus 9%. De la începutul anului, preţul unui Bitcoin a crescut cu 30%, însă traseul a fost presărat în mod constant cu perioade de volatilitate. De la un maxim istoric de 64.839 la jumătatea lunii aprilie, moneda s-a apropiat luna trecută de 30.000 de dolari.

    Rezultatele din weekend au venit după ce Elon Musk a scris pe Twitter că Tesla va relua tranzacţiile cu Bitcoin ”când va fi o confirmare a unei utilizări rezonabile de energie (-50%) din partea minerilor, cu un trend pozitiv pentru viitor.”

     

     

    Compania a încheiat luna trecută achiziţia maşinilor din intermediul Bitcoin, citând temerile provocate de impactul climatic pe care îl exercită minarea criptomonedei.

    Procesele de minare ale monedelor virtuale au nevoie de cantităţi masive de energie pentru a alimenta o serie de calculatoare puternice. Minarea de Bitcoin consumă mai multă energie decât ţări precum Finlanda şi Belgia, conform unui indice al Universităţii Cambridge.

    Ultimele schimbări marchează un nou exemplu conform cărora piaţa crypto se mişcă puternic după scurtele comentarii ale miliardarului născut în Africa de Sud.

    Ca parte a represaliilor lansate împotriva Bitcoin, regiunea Mongoliei Interioare din China – un hub major de minare de Bitcoin – a propus luna trecută un set de pedepse pentru societăţile şi indivizii implicaţi în minarea monedei virtuale.

    Între timp, guvernul iranian a anunţat o interdicţie temporară pentru minarea de criptomonede până pe 22 septembrie, după ce autorităţile au declarat că penele de curent din capitala Teheran şi alte oraşe majore au fost declanşate în mare parte de activităţile crypto-minerilor.

     

  • De ce tind criptomonedele să se prăbuşească în weekend

    Criptomonedele sunt cunoscute pentru volatilitate, iar unii experţi sunt de părere că prăbuşirile tind să aibă loc în weekenduri.

    „A devenit de câţiva ani un fenomen al pieţei crypto”, spune Stephen McKeon, profesor de finanţe al Universităţii din Oregon şi partner al Collab+Currency, un fond de investiţii concentrat asupra monedelor digitale.

    Unul dintre motivele din spatele declinurilor este numărul mai mic de tranzacţii care sunt efectuate în weekenduri, susţine Amin Shams, profesor de finanţe în cadrul Universităţii de Stat din Ohio, potrivit CNBC.

    „Când volumul este jos, aceeaşi cantitate de tranzacţii poate schimba tot mai mult preţurile”, spune Shams.

    Opinia este împărtăşită de McKeon: de vreme ce băncile sunt închise la sfârşitul săptămânii, există mai puţine tranzacţii deoarece investitorii ar putea să nu fie în stare să îşi alimenteze conturile. De obicei, recuperările au loc duminică seara, când se deschid băncile asiatice, urmate de instituţiile bancare din Europa şi, ulterior, SUA.

    În plus, există influenceri ai pieţei crypto precum CEO-ul Tesla Elon Musk, ale cărui tweet-uri pot şterge zece de miliarde de dolari din piaţă în câteva ore.

    Un alt motiv ar fi reprezentat de investitorii care împrumută bani de la exchange-uri pentru a achiziţiona mai multe active. Când preţurile monedelor virtuale scad sub un anumit nivel, traderii trebuie să îşi plătească împrumutul, operaţiune cunoscută ca apel în marjă/margin call.

    Însă dacă investitorii nu acoperă creditul, exchange-urile pot vinde criptomoneda pentru a se asigura că primesc înapoi banii împrumutaţi, explică Shams. Având în vedere că uşile băncilor rămân închise în timpul weekendului, unii traderi ar întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte plata împrumuturilor întrucât nu îşi pot accesa conturile, declanşând aşa-zisele „sell-off-uri” din partea exchange-urilor.

    Totodată, este posibil să reprezinte un factor şi persoanele care încearcă să manipuleze preţul criptomonedelor.

    De exemplu, un studiu din 2019 arată cum Tether, o monedă digitală care se presupune că ar trebui să fie corespondentul dolarului american, ar fi umflat artificial preţul Bitcoin-ului şi altor criptomonede în timpul boom-ului din 2017.

    Însă experţii încă nu ştiu în ce măsură are loc acest fenomen, spune Shams.

    O altă teorie implică aşa-numitul „spoofing”, proces ce presupune ordinele false de cumpărare sau vânzare pentru a influenţa preţul criptomonedelor, creând un sentiment mincinos de cerere şi ofertă.

    Unii experţi cred că acest lucru se întâmplă mai mult în timpul săptămânii, provocând creşteri ale monedelor, însă teoria nu a fost dovedită până acum.

    Indiferent de motivul din spatele volatilităţii din weekenduri, rezultatele oferă o serie de provocări autorităţilor care iau în considerare aprobarea crypto ETF-urilor (exchange traded funds).

    În timp ce ETF-urile funcţionează de luni până vineri, investitorii pot cumpăra sau vinde criptomonede 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, aşa că ar putea crea o discrepanţă faţă de ETF-urile cu expunere la criptomonede.

    Astfel, dacă piaţa monedelor digitale scade cu 20% duminică, cei care plănuiesc să vândă ar putea rămâne blocaţi cu propriile lor crypto ETF-uri până luni, când pieţele îşi încep din nou activitatea.

    Preşedintele Securities and Exchange Commission („ASF-ul” american), Gary Gensler, a semnalat că ar fi nevoie în acest sens de reglementări mai puternice înainte să fie aprobate ETF-urile cu expunere pe monede virtuale.

     

  • Românul care a facut 85 de milioane de lei de pe canapea

    ♦ Aceştia au plătit impozite de 202 mil. lei. ♦ Cel mai mare impozit plătit, 8,5 mil. lei, adică un profit net de 85 mil. lei. ♦ Profit mediu, 65.000 de lei.

    Circa 33.000 de persoane fizice, care investesc la Bursă pe cont propriu sau care sunt clienţi ai fon­durilor mutuale, au plă­tit impozite de 202 mil. lei pe baza tranzacţiilor bursiere din anul 2020, ceea ce înseamnă că, apli­cat impozitării de 10% pe câştig, aceşti investitori au făcut 2 mld. lei profit în anul pandemiei.

    „Numărul de contribuabili per­soa­ne fizice care au obţinut venituri din transferul titlurilor de valoare şi alte operaţiuni – 33.156. Valoarea im­po­zitului pe venitul aferent acestor de­claraţii unice înregistrate de către con­tribuabilii care au obţinut ve­ni­turi din transferul titlurilor de va­loare şi alte operaţiuni – 201,94 mil. lei“, a transmis ANAF la solicitarea prin care ZF a cerut informaţii doar despre persoanele fizice care au com­pletat, depus şi plătit declaraţia unică, pentru tranzacţiile bur­sie­re din 2020, până în termenul limită de 25 mai 2021.

    Circa 71.000 de investitori sunt în ringul bursier de la Bucureşti în timp ce 386.000 in­ves­titori sunt clienţi ai fondurilor mutuale din Româ­nia. Desigur, orice in­ves­titor direct pe Bursă poate fi şi client al fondurilor mutuale şi viceversa, şi de aceea o propor­ţie a numărului celor care au plă­tit impozit este dificil de estimat.

    „Având în vedere că la finalul anu­lui tre­cut valoarea acţiu­nilor listate pe piaţă prin­ci­pală şi ATS era de circa 160 de miliarde de lei, profitul mar­cat de investitori de 2 mi­liar­de de lei pa­re destul de mic, anul 2020 fiind un an destul de slab, în care indicii Bursei au în­chis pe mi­nus. Probabil sunt investitori care au marcat şi pierderi destul de mari anul trecut, nu numai câştiguri, în contextul scă­derilor din debutul anului 2020 generate de pandemie“, spune Adrian Cojocar, di­rector general adjunct al Patria Asset Management.

    Pe de altă parte cel mai mare impozit plătit de o persoană fizică pentru tranzacţiile bursiere realizate în anul 2020, atât cele pe cont propriu la Bursa de la Bucureşti sau pe alte burse, cât şi cele prin intermediul fondu­rilor mutuale, a fost de 8,45 milioane de lei.

    Cu alte cuvinte, raportat la impozitul de 10% pentru câştigurile de pe piaţa de capital, un investitor persoană fizică a reuşit ca în anul 2020 să obţină un profit net, respectiv diferenţa dintre câştigurile şi pier­derile din portofoliu, de aproape 85 de milioane de lei (17,4 mil. euro).

    Cel mai probabil acest profit realizat în anul pandemiei provine din partea unui antreprenor de la bursa de la Bucureşti, mai ales în contextul în care unele companii antreprenoriale au înregistrat raliuri în 2020 susţinute şi de un context de piaţă favorabil pentru sectorul în care activează: medical, materiale construcţii, IT&C, agricultură.

    Ca şi instrument cu care a fost realizat profitul de 17 mil. euro – acţiuni, obligaţiuni, fonduri mutuale, produse structurate, este dificil de identificat, putând fi vorba fie de unul singur – chiar şi o acţiune, fie de toate.