BusinessMagazin

Tag: top

  • Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii

    Peste 120.000 de companii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov plătesc lunar salarii în valoare de peste 10 miliarde de lei. La polul opus se află judeţul Mehedinţi, unde sunt circa 4.100 de angajatori care plătesc lunar salarii în valoare de 130 de milioane de lei, arată datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

    „Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă.

    Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.

    Clujul se află pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. lei. Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 mld. lei. Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.

    La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, potrivit datelor CNPP.

  • Top 100 companii care au cele mai mari cheltuieli cu salariile în România în 2020

    OMV Petrom şi CFR SA plătesc salarii de 1,6 miliarde de lei anual, Automobile Dacia are cheluieli cu salariile de peste 1,4 miliarde de lei, iar Romsilva şi Complexul Energetic Oltenia au cheltuieli de personal de peste 1 miliard de lei pe an, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului.

    Primele 100 de companii cu cele mai mari cheltuieli de personal au plătit în 2020 salarii în valoare totală cuprinsă între 200 de milioane şi 1,6 miliarde de lei, suma incluzând şi taxele şi impozitele plătite la bugetul de stat. În clasament intră doar companiile care şi-au depus bilanţurile pentru anul 2020 la Ministerul de Finanţe până la data de 2 august 2020.

    Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Pavăl din Bacău, este firma antreprenorială românească care a cheltuit cea mai mare sumă pentru salariile angajaţilor: 990 de milioane de lei a fost valorea cheltuielilor de personal în 2020 pentru Dedeman, companie care are peste 11.300 de angajaţi. În top 10 instituţii care au cele mai mari bugete de salarii se află şi Banca Transilvania, care, pentru cei peste 8.000 de angajaţi a alocat un buget de salarii de 965 de milioane de lei în 2020.

    Datele centralizate de ZF arată că 14 dintre companiile care plătesc cele mai mari sume pentru salariile angajaţilor au peste 10.000 de angajaţi; Poşta Română este cel mai mare angajator (cu peste 23.000 de angajaţi) şi se află pe locul 7 în topul celor mari companii în funcţie de cheluielile cu personalul (980 de milioane de lei în 2020 au fost costurile totale de personal ale Poştei). Peste 10.000 de angajaţi mai au şi CFR SA (transport feroviar), Profi Rom Food (retail alimentar), Romsilva (silvicultură), Automobile Dacia (producţia de autovehicule), Kaufland (retail alimentar), RCS & RDS (cablu), Complexul Energetic Oltenia (energie electrică), CFR Călători (transport feroviar), Dedeman (retail bricolaj), STB (transport public în Bucureşti), Mega Image (retail alimentar), OMV Petrom (petrol şi gaze) şi Carrefour (retail alimentar).

    Un număr de 56 de companii din top 100 din acest clasament au făcut noi angajări în 2020 faţă de 2019 şi au creat aproape 25.000 de noi locuri de muncă. Totodată, restul de 44 de companii au renunţat anul trecut la un efectiv de peste 15.000 de salariaţi.

    În total, companiile care au cele mai mari 100 de bugete de salarii din economie au împreună peste 500.000 de angajaţi, reprezentând 10% din forţa de muncă totală din economie.

    Acestea au bugete totale de salarii de 45 de miliarde de lei în 2020, reprezentând 10% din masa salarială totală din economie în 2020.

     

     

     

    ​

     

  • Cîţu nu mai are cu ce sa se laude: Economia României a ieşit de pe podiumul creşterilor economice din Europa în T2, fiind abia pe locul 7. Topul este dominat de Spania, Franţa şi Ungaria

    Economia României a crescut cu 13,6% în T2, însă nu mai este în topul UE, fiind abia pe locul 7 în clasamentul celor mai mari creşteri economice. Revenirea postpandemică plasează Spania şi Franţa în topul creşterilor, cu 19,8%, respectiv 18,7%, urmat de Ungaria şi Italia, cu 17,3%, respectiv 15,5%. 

    Economia României a urcat cu peste 13% în trimestrul al doilea din 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când scădea cu 10,5%. În semestrul 1/2021 creşterea reală a PIB a fost de 6,5%, an/an, iar în T2 faţă de T1 avansul a fost de 1,8%, arată datele „semnal“ publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi seară la Palatul Victoria, că această creştere economică de 13% din T2 este a românilor şi a companiilor, el fiind singurul economist care a crezut într-o revenire în V.

    „Am promis că România va avea o creştere economică rapidă, o revenire în V. Vă mulţumesc vouă, dragi români, este cea mai rapidă revenire pe care a avut o România… Cifra trebuie să o ţinem minte… 13%, creştere economică, sună bine, nu?”, a declarat premierul marţi seara.

  • Topul judeţelor în campania de vaccinare.Românii de peste 60 de ani, cei mai dornici să se imunizeze

    Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a anunţat marţi care este topul judeţelor în ceea ce priveşte vaccinarea anti-COVID.

    „În acest moment municipiul Bucureşti are o rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta de peste 12 ani de 45,9%. Cluj are 42,6%, Sibiu 36,18%, Braşov 33,8% şi Timiş 33%. Sunt 9 judete care au acoperire vaccinală peste 30%, 25 judeţe între 20 şi 30% şi 8 judeţe cu rata de acoperire vaccinală sub 20%”, a spus Valeriu Gheorghiţă.

    Românii cu vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani au arătat cel mai mare interes pentru vaccinare.

    „În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală pe grupe de vârstă cea mai mare rată este la grupa de vârstă 60-69, peste 37%, urmată de grupa 70-79 ani, 34,7%, şi de grupa 50-59 cu 34,6%. Grupa de vârstă 12-16 ani are o acoperire de 2,4%, adică 20.700 de persoane, iar grupa 16-19 ani are o rată de acoperire vaccinală de 15,9%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 130.000 de persoane vaccinate cu minimum o doză”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

    Peste 4 milioane de români s-au vaccinat până în prezent. Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă de peste 12 ani este circa 28%.

     

  • Amazon îşi reconsolidează poziţia de lider în topul principalelor branduri la nivel mondial, cu o valoare de peste 680 mld. dolari. Giganţii chinezi vin puternic din urmă, iar Europa continuă să piardă teren

    Gigantul american Amazon, fondat în 1994 de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a rămas şi anul acesta cel mai valoros brand la nivel mondial, cu o valoare estimată la 684 de miliarde de dolari, urmat de Apple, creat în 1976, cu 612 miliarde de dolari, scrie Reuters.

    Pe locul trei s-a clasat Google, cu o valoare a brandului de 458 de miliarde de dolari, potrivit unui clasament realizat de grupul de analiză Kantar.

    Tencent, cea mai mare companie chineză de social media şi gaming, este cel mai mare brand al Republicii Populare, reuşind să se poziţioneze pe al cincilea loc. Alibaba, fondat de omul de afaceri Jack Ma, ocupă poziţia a şaptea.

    „Brandurile chinezeşti progresează încet şi sigur… tot mai multe companii îşi demonstrează abilităţile de aliniere la trendurile majore care modelează China şi piaţa globală”, spune Graham Staplehurst, global strategy director al Kantar BrandZ.

    Cinci branduri au reuşit să îşi dubleze valoarea, incluzând aici giganţii chinezi din e-commerce Pinduoduo şi Meituan, principalul producător chinez de băuturi spirtoase Moutai, Tiktok şi Tesla.

    Tesla, fondat în 2003, a fost brandul care a raportat cea mai rapidă creştere, devenind cel mai valoros producător auto în 2020. Valoarea brandului a crescut la 42,6 miliarde de dolari, plus 275% în 12 luni.

    Brandurile chinezeşti şi-au consolidat avantajul prin comparaţie cu cele europene: China a reprezentat 14% din primele 100 de branduri, cu 11% peste nivelul de acum zece ani, în timp ce brandurile europene au ajuns la numai 8%, de la 20% în urmă cu un deceniu. În schimb, brandurile americane au atins 74%.

    Principalul brand european a fost Louis Vuitton, pe locul 21, urmat de grupul german de software SAP, pe poziţia cu numărul 26. Singurul brand britanic inclus în top 100 a fost Vodafone, care a ocupat locul 60.

    Valoarea totală a primelor 100 de branduri la nivel mondial este de 7,1 trilioane de dolari, cu 30% peste produsul intern brut al Japoniei, a treia economie a lumii.

     

  • Cine a condus topul constructorilor în ultimul deceniu? O companie străină s-a menţinut la vârf 7 ani, însă liderul cu capital românesc a fost de cele mai multe ori altul de la an la an

    În şapte din ultimii zece ani, austriecii de la Strabag au dominat topul constructorilor prezenţi în România, cu afaceri care nu mereu au depăşit miliardul de lei, ba chiar uneori s-au îndepărtat considerabil de această bornă, arătând dinamica pieţei construcţiilor din perioada 2011-2020.

    Pe de altă parte, datele centralizate de ZF din anuarele Cei mai mari jucători din economie, realizate anual de Ziarul Financiar, arată că, în contrast, constructorii-lider cu capital românesc au alternat în ultimul deceniu, clasamentul acestora fiind unul mult mai fluctuant.

    Într-un singur an din ultimii zece, liderul absolut a fost şi cel autohton, şi anume în 2018, când Bog’Art şi-a adjudecat prima poziţie în top, cu afaceri care s-au apropiat considerabil de un miliard de lei, oprindu-se totuşi la 926 de milioane de lei.

    Anul 2020 a adus „la cârma” constructorilor români pentru prima dată o companie controlată de familia Umbrărescu – Spedition UMB, cu afaceri de 1.025 de milioane de lei, care depăşesc recordul anterior raportat de un constructor local în ultimii zece ani, de 1.002 milioane de lei, rezultatul Hidroconstrucţia în 2011.

    Strabag a fost un ocupant fidel al locului întâi în clasamentul constructorilor cu activitate în România în perioada 2011-2017, dar ceea ce atrage atenţia este faptul că cifra de afaceri care l-a adus în această poziţie a fluctuat foarte mult. Astfel, dacă în 2012 Strabag devenea lider cu un business de 1,4 miliarde de lei, cinci ani mai târziu nu părăsea această poziţie, deşi rezultatul era de doar 623 de milioane de lei, aşadar mai puţin de jumătate.

    Aceste topuri reflectă efervescenţa construcţiilor şi evoluţia lor de la un an la altul, amploarea investiţiilor şi apetitul dezvoltatorilor pentru proiecte noi. Din acest punct de vedere, anul 2020 a fost unul bun, deşi a fost marcat de pandemia de Covid-19. Aşa se explică faptul că italienii de la Astaldi s-au menţinut, pentru al doilea an la rând, în fruntea constructorilor, businessul depăşind pragul de un miliard de lei, până la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Ultima dată când liderul a sărit de acest nivel a fost în 2015, când Strabag raporta afaceri de aproape 1,1 miliarde de lei.

    Hidroconstrucţia, Straco Grup, Bog’Art, CON-A, Construcţii Erbaşu sunt companiile româneşti care s-au perindat la vârful clasamentului constructorilor locali în ultimii zece ani, raportând afaceri de la 501 milioane de lei (Bog’Art în 2016) la peste un miliard de lei (Hidroconstrucţia în 2011 şi Spedition UMB în 2020).

    Ce arată această volatilitate a topului constructorilor români? Dependenţa lor de contractele de achiziţii publice, contracte încheiate cu statul, care nu în fiecare an are aceeaşi disponibilitate pentru investiţii, culoarea politică de la guvernare influenţând evoluţia întregului sector.

    „Cifrele anului 2021 vor fi apropiate celor din 2020, iar anii următori ne vor aduce creşteri semnificative în cazul în care anul 2021 chiar va fi unul de relansare a investiţiilor în România”, spune Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, compania care a ocupat locul întâi între constructorii locali în anul 2019.

    Straco Grup, de pildă, compania care a stat pe primul loc doi ani la rând, în 2012 şi 2013, a ajuns, de la 873 de milioane de lei din 2012, la numai 47 de milioane de lei în 2020, iar numărul de angajaţi a ajuns la minimul istoric, adică 60, după ce, în cel mai bun an din existenţa companiei în ceea ce priveşte personalul, Straco Grup avea peste 1.000 de oameni.

    „Compania s-a dezvoltat crescând cifra de afaceri an de an, de la înfiinţare până la nivelul anului 2019, când o serie de contracte aflate în derulare cu beneficiarii – consilii locale, consilii judeţene, PMB (Pri­măria Municipiului Bucureşti – n. red.) – au fost limitate/suspendate ca urmare a votării cu întârziere a Legii bugetului 2019”, spuneau recent reprezentanţii Straco pentru ZF.

    Anul 2020 a venit să agraveze şi mai mult lucrurile, pe fondul pandemiei de COVID-19, majoritatea contractelor fiind suspendate. Straco se află acum în reorganizare judiciară. Printre cele mai importante proiecte din portofoliul Straco Grup se numără varianta de ocolire Deva – Orăştie, proiec­tarea şi execuţia unui lot din autostrada Orăştie – Sibiu, lucrări de amenajare a râului Dâmboviţa, modernizarea drumului naţional 73, între Piteşti şi Braşov şi altele.

    În 2011, Hidroconstrucţia figura pe primul loc în ierarhia celor mai mari constructori cu acţionariat românesc în funcţie de cifra de afaceri, cu peste 1 miliard de lei, dar ulterior rulajul a început să scadă. Mai mult, în anul 2000 Hidroconstrucţia se număra printre cele mai mari 50 de companii din România din perspectiva cifrei de afaceri, potrivit informaţiilor ZF.

    De-a lungul timpului, compania a terminat baraje, centrale hidroelectrice (precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru), dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale. Când proiectele publice au întârziat să mai apară, businessul a scăzut.

    O excepţie este Bog’Art, care abia acum dezvoltă un de­partament nou în cadrul organizaţiei, pen­tru servicii de construcţii în sectorul de infrastructură rutieră, până acum concentrându-se îndeosebi pe investiţii private. Printre proiectele pe care Bog’Art le are în portofoliu se regăsesc clădirea de birouri Global­worth Square din Capitală, magazinul Ikea din zona Theodor Pallady din Bucureşti, ansamblul de trei clădiri de birouri The Bridge, cumpărat de fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, proiectul de birouri Globalworth Campus, birourile Timpuri Noi Square, dez­voltate de Vastint (parte a Ikea) şi birourile Expo Business Park, dezvoltate de Portland Trust. Totuşi, pe segmentul public, Bog’Art a lucrat la aero­portul internaţional Braşov şi aeroportul Băneasa.

  • Tesla rămâne fără un executiv de top, unul dintre principalii „locotenenţi” ai lui Elon Musk

    Tesla s-a despărţit de Jerome Guillen, un veteran cu o experienţă de 10 ani care a ocupat recent funcţia de preşedinte al diviziei dedicate camioanelor, fiind unul dintre cei patru executivi de top de la conducerea companiei, alături de Elon Musk, conform Bloomberg.

    Guillen a părăsit producătorul de maşini electrice pe 3 iunie, potrivit unui raport al Tesla. El era unul dintre principalii „locotenenţi” ai CEO-ului Elon Musk şi a jucat un rol cheie în construirea Modelului 3 în 2018, perioadă în care firma era aproape de faliment. Anterior, Guillen a deţinut poziţia de preşedinte al diviziei automotive Tesla, primind funcţia de şef al diviziei de camioane în luna martie acestui an.

    „Este o pierdere imensă şi neaşteptată. Contribuţia adusă de Jerome va rămâne parte din companie”, spune Pierre Ferragu, analist al grupului de cercetare New Street Research, care are un rating „buy” pe acţiunile Tesla.

    Guillen s-a alăturat gigantului american în toamna lui 2010 ca director de program pentru Modelul S, vehiculul electric revoluţionar care a pus bazele pentru Model X şi Model 3.

    Preţul unei acţiuni Tesla ajunge în prezent la 605 dolari, în creştere cu 1%. Totuşi, performanţa pe bursă din ultimele luni a lăsat de dorit, de vreme ce nivelul actual al acţiunilor este cu aproape 25% sub maximul înregistrat la începutul anului.

    Între timp, compania merge înainte cu planurile de a deschide restaurantele Tesla.

     

  • Divizia de retail a Grupului Renault rămâne cel mai mare jucător pe piaţa auto în 2020, dar diviziile Porsche Holding rămân cele mai profitabile din top cinci

    Cele mai mari cinci companii din retailul şi importul de autovehicule au înregistrat în 2020 afaceri cumulate de aproape 10,5 miliarde de lei, în scădere cu 22% faţă de rezultatele din 2019, în condiţiile în care piaţa auto locală a înregistrat anul trecut un declin tot de 22% din cauza pandemiei.

    Din top cinci cel mai mic declin l-a înregistrat Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Holding pe piaţa locală, dealer pentru mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda şi importator pentru Bentely, Porsche şi Lamborghini, de sub 10%. Mai mult, profitul său net a crescut de la 16,8 la 26,7 milioane de lei.

    Tot o creştere a profitului net a înregistrat şi al doilea retailer din top cinci – Ţiriac Auto, care în 2020 a punctat un profit net de 8,3 mil. lei, în timp ce businessul s-a comprimat cu 10% la 1,18 miliarde de lei.

    Din top cinci cei mai mari jucători, trei au înregistrat scăderi sub media de 22% – Porsche România, Porsche Inter Auto şi Ţiriac Auto.

    Cel mia mare jucător de pe piaţa de retail rămâne Renault Commercial Roumanie, compania care facturează toate maşinile Dacia, Renault şi Nissan vândute pe piaţa locală, cu un business de aproape 3,6 miliarde de lei, dar în scădere cu 20% faţă de 2019. De asemenea şi profitul net al companiei s-a redus de aproape zece ori, de la 75,5 mil. lei în 2019 la 8,3 mil. lei în 2020.

    În cazul importatorilor – în condiţiile în care RCR reprezintă şi marca autohtonă, liderul rămâne Porsche România, cu un business de aproape 3,1 miliarde de lei, în scădere cu 15% faţă de anul anterior.

    Cel mai mare declin dar şi singurul din top cinci care a înregistrat o pierdere în 2020 a fost Mercedes-Benz România, cu precizarea că în acest caz importatorul comercializează şi camioane de mare tonaj, nu doar autoturisme şi utilitare uşoare, iar segmentul acestora a fost lovit mai puternic în 2020 în condiţiile în care vânzările acestora au scăzut cu peste 30 de procente faţă de 2019.

    Automobile Dacia şi-a consolidat în 2020 titlul de cea mai mare companie din România după cifra de afaceri şi a înregistrat o scădere de 27% a businessului în 2020 cu 27% faţă de 2019 la 3,783 miliarde de euro, potrivit datelor financiare ale celei mai mari companii din România. Dacia rămâne cea mai mare companie în condiţiile în care anul trecut OMV-Petrom a înregistrat o cifră de afaceri de 3,16 miliarde de euro.

    Dacă în 2018 ajungea la un maxim istoric de 5,3 miliarde de euro iar în 2019 cobora la 5,2 miliarde de euro, anul trecut din cauza opririlor de producţie pe fondul pandemiei, a pierdut un sfert din business, ajungând la un nivel între valorile dintre anii 2012 şi 2013.

    La Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero. Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    Cel de-al doilea producător, Ford România a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 17% în 2020 faţă de 2019, la 2,55 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Creşterea are loc într-un an extrem de dificil pentru piaţa auto europeană care a scăzut cu mai bine de 20 de procente în 2020 din cauza pandemiei şi restricţiilor impuse de aceasta.

    Pe de altă parte, creşterea de 17% a businessului are loc în condiţiile în care producţia a crescut cu 27% în 2020 datorită intrării în producţie a noului SUV Puma, alături de EcoSport.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro anul acesta, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

  • (P) „NOUA NORMALITATE” ÎNCEPE CU…TOP!

    Pentru băncile şi companiile de asigurări din România, pandemia a reprezentat unul dintre cele mai dificile teste de stres din ultimele decenii, iar consecinţele negative s-ar putea prelungi în timp, dacă nu se vor lua imediat măsurile  necesare construirii unei „noi normalităţi”.

    Aceste aspecte au fost subliniate de către McKinsey în ultima sa Revizuire anuală a sistemului bancar global: pentru a evolua, instituţiile de credit şi de asigurări trebuie nu numai să depună eforturi pentru a-şi transforma structura în una mai agilă, mai flexibilă, mai rezistentă, ci mai ales să îmbunătăţească continuu experienţa de utilizator a propriilor clienţi.

    Astăzi, mai mult ca niciodată,  consumatorii se aşteaptă să interacţioneze cu o bancă sau cu o companie de asigurări în acelaşi fel în care i-au obişnuit giganţii comerţului electronic, adică simplu, rapid şi fără necesitatea deplasării fizice la o sucursală sau agenţie.

    Prin urmare, pentru instituţiile financiare şi companiile de asigurări, este crucial şi prioritar să regândească procesele de vânzare şi a reţelele  comerciale fizice.

    Care este cel mai eficient mod? Folosirea acelor tehnologii digitale care au fost deja adoptate pentru a asigura continuitatea afacerilor în cele mai acute faze ale pandemiei, când perioadele de lockdown şi restricţiile de călătorie au limitat drastic interacţiunile fizice dintre persoane.

    Desigur, într-o astfel de provocare este esenţial sprijinul unui partener nu doar capabil să ofere soluţii avansate din punct de vedere tehnologic, ci şi expert în nevoile specifice sectorului bancar şi al asigurărilor.

    De exemplu, InfoCert -Tinexta Group în Europa, unde suntem cea mai mare autoritate de certificare, numără printre clienţii săi peste 300 de bănci şi companii de asigurări.

    Tocmai pentru ele am creat TOP (Trusted Onboarding Platform), o platformă web inovatoare care permite „transformarea”, în doar 10 minute, a unui client potenţial într-un client real, identificat, cu contract încheiat.

    Soluţia, apreciată deja pentru eficienţa sa, are printre punctele forte simplitatea care garantează utilizatorului o experienţă de utilizare cu adevărat plăcută: în mod intuitiv şi ghidat acesta poate deschide cu uşurinţă un cont bancar, poate achiziţiona un produs financiar sau poate contracta poliţe de asigurare de acasă, de la birou sau de oriunde altundeva, fără a fi nevoie să meargă la sucursală sau să trimită documente pe suport hârtie. Toate acestea datorită emiterii imediate a unei semnături digitale „one shot” pentru a semna în timp real contracte cu valabilitate legală deplină!

    Serviciul TOP al InfoCert este conform nu numai cu legislaţia generală europeană , ci şi cu prevederile fiecărei ţări în parte, inclusiv ale României.

    Pe scurt, oferă satisfacţie deplină clienţilor şi este un instrument indispensabil pentru bănci şi companii de asigurări.

    Pentru mai multe detalii vizitaţi site-ul: www.infoce

  • Microsoft, Continental şi Oracle, pe primele poziţii în topul celor mai doriţi angajatori în 2021

    ♦ Industria preferată în care şi-ar dori să lucreze atât studenţii, cât şi profesioniştii, rămâne industria IT ♦ Decizia studenţilor, cât şi a profesioniştilor de a accepta un nou loc de muncă va fi influenţată în foarte mare măsură de oferirea posibilităţii unui mix între lucrul de la birou şi lucrul de acasă.

    Microsoft, Continental şi Oracle sunt companiile care ocupă primele trei poziţii în topul celor mai doriţi angajatori în 2021, conform studiului Cei Mai Doriţi Anga­jatori 2021 realizat de Catalyst Solutions. Microsoft a revenit pe primul loc în topul preferinţelor respondenţilor după nouă ani în care nu a mai ocupat această poziţie.

    Topul 10 al celor mai doriţi angajatori este completat de companii precum Amazon, IBM, Endava, Bosch România, ING România, OMV Petrom şi Vodafone România.

    „30% dintre angajatorii din top 100 sunt companii de tehnologie, în timp ce 15% sunt companii ce activează în automotive”, spun realizatorii studiului.

    Industria preferată în care şi-ar dori să lucreze atât studenţii, cât şi profesioniştii, rămâne industria IT (software/hardware), la fel ca în 2018. Totodată, industria automotive a scăzut în topul preferinţelor, însă este o industrie mult mai atractivă pentru candidaţii experimentaţi decât pentru studenţi. În acelaşi timp, respondenţii au menţionat într-un procentaj mai mare faţă de acum doi ani faptul că industria angajatorului în care activează nu este importantă în luarea deciziei de angajare.

    În ceea ce priveşte principalele criterii luate în considerare de către candidaţi când îşi aleg un viitor angajator, mediul de lucru prietenos, garantarea unui loc de muncă sigur şi suportul în dezvoltarea profesională contează mai mult în decizia studenţilor, în timp ce pentru candidaţii cu mai multă experienţă, cele mai importante criterii devin recunoaşterea performaţelor de către angajator şi oferta salarială.

    Flexibilitatea angajatorilor faţă de politica lucrului de acasă îi poziţionează ca fiind mai atractivi în rândul candidaţilor. Decizia studenţilor, cât şi a profesioniştilor de a accepta un nou loc de muncă va fi influenţată în foarte mare măsură de oferirea posibilităţii unui mix între lucrul de la birou şi lucrul de acasă, 73,9% – studenţi şi 68,1% – profesionişti.

    Întrebaţi ce categorii de conţinut ar fi cele mai de interes pentru ei atunci când caută informaţii despre un angajator, ambele segmente analizate ar prefera, în principal, să acceseze informaţii cu privire la beneficiile şi oportunităţile de avansare existente în cadrul organizaţiei.

    „Observăm că pentru respondenţii la început de carieră este important să regăsească sfaturi pentru a se pregăti pentru procesul de selecţie, dar şi care este profilul oamenilor căutaţi de angajator. Pe de altă parte, respondenţii cu peste trei ani de experienţă profesională ar fi interesaţi să cunoască cum este menţinut echilibrul între viaţa personală şi profesională în cadrul companiei şi informaţii despre cultura organizaţională“, mai scriu realizatorii studiului.

    Rezultatele studiului Cei Mai Doriţi Angajatori 2021 se bazează pe informaţiile colectate în urma unui chestionar online în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021. La studiu au participat 14.347 de respondenţi cu studii superioare, atât juniori, cât şi candidaţi cu experientă din toată ţara, cu profil Business, IT&C, Inginerie şi Ştiinţe Sociale.

    În urma colectării datelor, informaţiile prelucrate sunt centralizate sub formă de rapoarte diferenţiate în funcţie de interesul candidaţilor pentru anumite industrii, de background-ul academic şi nivelul de experienţă. Tipurile de rapoarte disponibile: business, engineering, IT&C, retail, FMCG, outsourcing/BPO.