Fostul europarlamentar spune că le-a transmis jucătorilor care au acest viciu că vor fi amendaţi cu 5.000 de euro de fiecare dată când vor fi prinşi fumând.
”M-am dus acolo (n.r. cantonament) şi le-am zis că un fum costă 5.000 de euro. Că ei nu fumează o ţigară, trag câte un fum. Nu fumează în cameră, se duc după clădire. N-ai cum să faci fotbal de performanţă cu fumatul. În toată lumea civilizată nu se mai fumează. Păi noi suntem înapoiaţi şi proşti să fumăm?”, a declarat Gigi Becali la Pro X.
Fostul europarlamentar spune că le-a transmis jucătorilor care au acest viciu că vor fi amendaţi cu 5.000 de euro de fiecare dată când vor fi prinşi fumând.
”M-am dus acolo (n.r. cantonament) şi le-am zis că un fum costă 5.000 de euro. Că ei nu fumează o ţigară, trag câte un fum. Nu fumează în cameră, se duc după clădire. N-ai cum să faci fotbal de performanţă cu fumatul. În toată lumea civilizată nu se mai fumează. Păi noi suntem înapoiaţi şi proşti să fumăm?”, a declarat Gigi Becali la Pro X.
Autorităţile locale s-au gândit să dea amenzi usturătoare pentru cei certaţi cu bunul simţ. Poate astfel se vor gândi de două ori înainte să facă mizerie pe stradă, informează digi24.ro.
„Foarte mulţi dintre cetăţeni ignoră eforturile pe care le face administraţia locală şi aruncă, scuipă pe jos, aruncă seminţe, stau pe băncuţe în parc frumos amenjat şi când pleacă lasă în jurul băncii plin de seminţe, aruncă hârtiile pe jos”, afirmă Mircia Gutău – primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea.
„Am dat în jur la 9 sancţiuni contravenţionale, cred că avem 30-40 avertismente într-o săptămână jumate”, spune Rândunel Bădescu – director Poliţia Locală Râmnicu Vâlcea Amenzile sunt binevenite, spun cei mai mulţi dintre locuitorii oraşului.
Pe lângă controale, poliţiştii locali au început şi o campanie de promovare a noii hotărâri date de aleşii locali. Au tipărit peste 30.000 de fluturaşi care vorbesc despre lucrurile ce nu trebuie făcute, dar şi despre valoarea amenzii. Hârtiile sunt împărţite în şcoli, magazine şi pe stradă.
Autorităţile locale s-au gândit să dea amenzi usturătoare pentru cei certaţi cu bunul simţ. Poate astfel se vor gândi de două ori înainte să facă mizerie pe stradă, informează digi24.ro.
„Foarte mulţi dintre cetăţeni ignoră eforturile pe care le face administraţia locală şi aruncă, scuipă pe jos, aruncă seminţe, stau pe băncuţe în parc frumos amenjat şi când pleacă lasă în jurul băncii plin de seminţe, aruncă hârtiile pe jos”, afirmă Mircia Gutău – primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea.
„Am dat în jur la 9 sancţiuni contravenţionale, cred că avem 30-40 avertismente într-o săptămână jumate”, spune Rândunel Bădescu – director Poliţia Locală Râmnicu Vâlcea Amenzile sunt binevenite, spun cei mai mulţi dintre locuitorii oraşului.
Pe lângă controale, poliţiştii locali au început şi o campanie de promovare a noii hotărâri date de aleşii locali. Au tipărit peste 30.000 de fluturaşi care vorbesc despre lucrurile ce nu trebuie făcute, dar şi despre valoarea amenzii. Hârtiile sunt împărţite în şcoli, magazine şi pe stradă.
Cea mai mare oganizatie medicală din Norvegia vrea să interzică vânzarea de tigari adulţilor în această ţară, relatează The Indepedent.
Asociaţia Medicală din Norvegia presează guvernul acestei ţări pentru a susţine propunerea de interzicere a vânzării ţigărilor cetaţenilor născuţi după anul 2000. Scopul declarat al organizaţiei este ca până în 2035 Norvegia să fie o societate în care nu se fumează.
Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.
„Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.
Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin.
Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului.
Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.
„Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.
Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin.
Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului.
Cum au renunţat suedezii la fumat? Se pare că au adoptat o strategie de „reducere a riscurilor” şi au înlocuit în mare măsură ţigările cu un produs care furnizează consumatorilor atât nicotină, cât şi tutun, dar nu creşte şansele de deces din cauza fumatului. Acest produs se numeşte „snus” şi constă, practic, în pungi de tutun umed pe care utilizatorul le pune sub buza superioară.
Acest obicei datează de la începutul secolului al XVIII-lea până în timpul celui de-al doilea război mondial, când ţigările au devenit populare. Fumatul a atins punctul culminant în Suedia în 1980, ajungând la 34% din populaţie. De atunci, conştientizarea crescândă a pericolelor asociate cu fumatul a determinat o reducere constantă a ratei fumatului, aşa cum se întâmplă acum în mare parte din lumea occidentală. Spre deosebire de aceştia, însă, fumătorii suedezi au avut un mod original de a renunţa la fumat, fără să depăşească dependenţa de nicotină, ceea ce, desigur, este cea mai dificilă parte.
Odată cu anii 1990 vânzările de ţigări au scăzut, în timp ce vânzările de snus au urcat. Până în 199 au fost vândute mai multe cutii de snus decât pachetele de ţigări, un decalaj care s-a accentuat în următorii ani. Astăzi, 15% dintre suedezi folosesc snus. Deşi producătorii de snus, cum ar fi Suedia Match, nu au voie să susţină că produsul lor este mai puţin dăunător decât ţigările, suedezii şi-au dat seama de asta. Guvernul a creat, în cele din urmă, stimulente fiscale pentru ca oamenii să aleagă snus-ul în deterimentul ţigărilor.