BusinessMagazin

Tag: telefonie mobila

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Liudmila Climoc, inginerul în microelectronică din Republica Moldova care va fi de la 1 mai noul şef al Orange România

    Liudmila Climoc, 40 de ani, care va prelua de la 1 mai poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi, este licenţiată în microelectronică şi are o carieră de aproape 20 de ani în industria de telecom, conform datelor publicate de companie şi a informaţiilor din presa din Republica Moldova.

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în anul 1998 având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an de zile în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Plus 5% pentru Vodafone

    Operatorul de telefonie mobilă, numărul doi din piaţă în funcţie de cifra anuală de afaceri, raportează rezultatele financiare în funcţie de anul fiscal britanic, care începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie. Rezultatele raportate corespund celui de-al treilea trimestru al anului financiar în curs, 2015-2016.

    La 31 decembrie 2015, numărul total de clienţi ai Vodafone România, depăşea 9,101 milioane de clienţi, în creştere cu aproape 500.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, 8,4 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. ARPU mobil al Vodafone România a ajuns la 6,2 euro în cele trei luni încheiate la 31 decembrie 2015. Rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 8,4% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, în comparaţie cu perioada similară din 2014 a anului trecut iar vânzările de smartphone-uri au crescut cu 44%, în aclelaşi interval.

    La 31 decembrie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41% din baza de clienţi, iar utilizatorii cartelei, 59%. Numărul utilizatorilor serviciilor pre-plătite a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul anterior. Consumul de date mobile a crescut cu 129,2% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior.

    Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 decembrie 2015, Vodafone avea 461 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Unde s-au dus banii cu care s-au plătit prin SMS biletele de tramvai

    Ştiţi unde s-au dus banii cu care aţi plătit biletul de tramvai sau autobuz prin SMS? Nici directorii de la şase regii de transport din ţară nu ştiu! Firma care intermedia legătura cu operatorii de telefonie mobilă a intrat în insolvenţă şi nu a mai plătit facturi de sute de mii de lei, scrie digi24.ro

    Metoda plăţii prin SMS a unei călătorii era foarte simplă: ori de câte ori un călător achita un bilet cu telefonul mobil, banii ajungeau în conturile unei firme intermediare.

    După ce îşi reţinea o parte din sumă, aceasta trebuia să vireze companiei de transport local contravaloarea călătoriei.

    În România există mai multe companii care gestionează sisteme de plată prin SMS, dar cea care a câştigat licitaţia pentru intermedierea plăţilor Simplus Invest SRL, din Bucureşti, care oferă astfel de soluţii din 2002. Aceasta a câştigat licitaţiile organizate în mai multe oraşe, dar la sfârşitul anului trecut a intrat în insolvenţă, după ce au acumulat datorii de peste 8 milioane de lei.

    În schimb, autorităţile din Iaşi au abandonat complet plata prin SMS a călătoriilor.

    560.000 de lei a fost gaura lăsată în bugetul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi de firma care a intermediat plăţile biletelor prin SMS în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015. Compania de transport a oprit sistemul de plată anul trecut în februarie şi a mers în instanţă ca să recupereze datoria. Abia în noiembrie a încasat o parte din bani.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Black Friday 2015: EuroGsm oferă reduceri de până la 70% la gadget-uri

    EuroGsm intră în campania de Black Friday în perioada 20-22 noiembrie 2015 şi pregăteşte reduceri la  telefoane, tablete şi accesorii, se arată în comunicatul companiei.

    Câteva dintre telefoanele ce pot fi achiziţionate la preţ mai mic sunt Samsung Galaxy S6 – cu până la 20% reducere, LG G Flex 2 – cu până la 50% reducere sau Motorola Nexus 6 – cu până la 25% reducere

    „Astăzi, nevoia de a integra toate dispozitivele mobile pe care le utilizăm zi de zi cu ajutorul accesoriilor care le facilitează utilizarea, a devenit esenţială. Ofertele pe care le lansăm de Black Friday includ 4 categorii de produse: accesorii, telefonie mobilă, tablete şi gadget-uri, cu reduceri de la 10% până la 70%. Cele mai mari discount-uri le au produsele pentru care am înregistrat cea mai mare cerere în ultima perioadă.”, a declarat Zoltan Halmai, director comercial al EuroGsm.

  • Numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ

    Ericsson  a prezentat  cea mai nouă ediţie a studiului Mobility Report împreună cu date, analize şi previziuni legate de viitorul reţelelor 5G şi obiceiurile de consum TV şi media. Studiul estimează că până în 2021 vor exista 150 de milioane de abonamente la serviciile de telefonie mobilă 5G, ceea ce va genera un volum de trafic de 6 ori mai mare per smartphone în America de Nord şi Europa.

    Mai mult decât atât, traficul de date per smartphone în America de Nord va creşte de la 3,8 până la 22 GB pe lună până în 2021, în timp ce în Europa de Vest creşterea va fi de la 2 la 18 GB pe lună, iar în Europa Centrală şi de Est traficul de date va ajunge la 6,9 GB pe lună.

    Ţinând cont că în fiecare secundă sunt înregistrate 20 de abonamente de broadband mobil noi, iar în acest moment, numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ. Mai mult decât atât, în 2016 vor exista 4 miliarde de abonamente doar pentru smartphone-uri.

    „Extinderea reţelelor LTE şi LTE-Advance în Europa împreună cu inovaţiile tehnologice în materie de dispozitive mobile vor continua să contribuie la creşterea gradului de utilizare a serviciilor de telefonie mobilă şi la îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor”, a spus Milena Matic, Strategy & Marketing & Communications Manager Serbia, Montenegro, Macedonia, Albania, Romania and Moldova, Ericsson. „În acest context, estimăm că traficul lunar total de date mobile de pe smartphone-uri va creşte de 10 ori între 2015 şi 2021, atingând o cifră de aproximativ 13 GB per abonament. Mai mult decât atât, estimăm că volumul de trafic de date video în reţelele mobile va creşte de 14 ori la nivel mondial până în 2021.”

    Alte rezultate importante ale studiului Ericsson Mobility Report 2015 includ:

    • Conţinutul video acaparează traficul de date: Traficul de date la nivel global va creşte de 10 ori până în 2021, iar conţinutul video va reprezenta 70%. În acest moment, YouTube generează 70% din traficul video, în timp ce Netflix poate ajunge la 20% în ţările în care serviciul este disponibil.

    • Conţinutul generat de utilizatori devine din ce în ce mai important: Platformele dedicate conţinutului generat de utilizatori contribuie la creşterea numărului de consumatori care accesează conţinut TV şi video online. 1 din 10 consumatori urmăresc YouTube mai mult de 3 ore pe zi, iar 1 din 3 consumatori consideră că este foarte important să poată accesa altfel de conţinut şi pe televizorul din casă.

    • Generaţia Y (millennials) preferă ecranele mobile:  Numărul de consumatori care urmăresc conţinut video pe dispozitive mobile a crescut semnificativ. Astfel, 61% dintre utilizatorii de smartphone îşi folosesc telefoanele pentru a viziona conţinut video, o creştere de 71% din 2012 până în prezent. Mai mult decât atât, două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani urmăresc conţinut video pe tablete, laptop-uri şi smartphone-uri.

    • IT&C contribuie la scăderea emisiilor de CO2: IT&C va permite reducerea consumul de energie şi a efectului de seră în toate sectoarele industriale. Scăderea totală a emisiilor va putea ajunge până la 10 gigatone de CO2e, reprezentând aproximativ 15% din procentul total de emisii la nivel global în 2030 şi mai mult decât amprenta de carbon a SUA şi Europa.

  • Răsturnare de situaţie: Am putea vedea un nou lider în telecom în România

    În joc sunt 3,5 miliarde de euro într-un an, bani pentru care se bat cinci grupuri mari, patru străine şi unu românesc.

    Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală de telecom, a avut pentru prima oară, în al treilea trimestru din acest an, venituri totale mai mari decât întreg grupul de comunicaţii fixe şi mobile Telekom, arată datele financiare publicate de giganţii Orange (Franţa) şi Deutsche Telekom (Germania).

    Subsidiara grupului francez a depăşit în al treilea trimestru din acest an veniturile raportate de grupul Telekom cu 4 milioane de euro, afişând în­ca­sări de 243 mil. euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Utilizatorii de smartphone vor acces la apeluri de voce şi video prin Wi-Fi şi LTE

    Noile tehnologii, precum dispozitivele purtabile, casele şi automobilele inteligente şi IoT (Internetul Lucrurilor) vor schimba în viitor modul în care utilizatorii de smartphone folosesc serviciile oferite de operatori şi interacţionează cu dispozitivele mobile, potrivit unui studiu realizat de Alcatel-Lucent (Euronext Paris şi NYSE: ALU).

    În prezent, utilizatorii de smartphone sunt tot mai interesaţi de posibilitatea de a realiza apeluri de voce şi video de foarte bună calitate prin Wi-Fi şi LTE.

    Abundenţa de companii care oferă aplicaţii pentru smartphone a dus la o o scădere a veniturilor rezultate din serviciile de voce şi mesagerie. Pentru a contracara acest trend şi pentru a permite companiilor de telefonie mobilă să îşi crească afacerile prin oferte inovative, Alcatel-Lucent, în colaborare cu Penn Schoen Berland (consultanţă bazată pe cercetare), a realizat o analiză amănunţită pentru a identifica serviciile noi pe care utilizatorii de smartphone le doresc, precum şi aşteptările acestora.  Rezultatele au fost grupate într-o serie de rapoarte cu titlul „5,504 utilizatori de smartphone nu au cum să se înşele – 7 oportunităţi noi pentru serviciile de telefonie mobilă”.

    În cele şapte rapoarte, Alcatel-Lucent oferă informaţii despre creşterea în viitor a cererii pentru servicii de voce, mesagerie şi apeluri video şi viitoarele inovaţii în domeniul serviciilor de comunicaţii care vizează utilizatorii, dispozitivele purtabile, casele şi maşinile inteligente. De asemenea rapoartele relevă noi modalităţi prin care companiile de telefonie mobilă pot interacţiona cu utilizatorii de smartphone. Rapoartele cuprind şi recomandări clare, adaptate fiecărui segment demografic  pe care furnizorii de servicii de telefonie mobilă le pot folosi pentru a a-şi creşte veniturile prin oferte diferenţiate, adaptate unor categorii diverse de utilizatori.

    Principalele concluzii ale studiului:

    Peste 30% dintre americani se aşteaptă să realizeze apeluri de voce mai multe sau de durată mai mare, utilizând protocolul de comunicaţii VoLTE;

    Aproximativ jumătate dintre respondenţii din SUA şi UK şi 80% dintre cei din Brazilia estimează că vor realiza mai multe apeluri video în următorii 5 ani;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Brazilia, SUA şi UK s-au arătat interesaţi de interacţiuni cu companiile cu ajutorul apelurilor video;

    Între 78% si 97% dintre respondenţi au declarat că ar prefera apelurile prin Wi-Fi dacă acestea ar fi oferite de operatori. Această preferinţă e motivată de existenţa zonelor cu acoperire slabă în Brazilia, Marea Britanie şi SUA şi de numărul limitat de minute din planul tarifar în Japonia;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Japonia, Marea Britanie şi SUA s-au arătat dispuşi să platească pentru servicii de comunicaţii iniţiate de terminale conectate la IoT, acest procent fiind şi mai mare în Brazilia.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.500 de utilizatori de smartphone, în Brazilia, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

  • Cum îţi intră autorităţile în telefonul mobil. Una dintre cela mai mari companii de comunicaţii face un ANUNŢ în PREMIERĂ

    Autorităţile sunt în permanenţă tentate să aibă acces la convorbirile telefonice ale abonaţilor firmelor de telefonie mobilă. Pentru prima oară, una dintre cele mai mari comunicaţii face public modul de operare al instituţiilor statului. Informaţiile sunt furnizate într-un raport oficial în care apare şi România.

    Cum îţi intră autorităţile în telefonul mobil. Una dintre cela mai mari companii de comunicaţii face un ANUNŢ în PREMIERĂ

  • Consiliul Concurenţei: Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă stagnează de doi ani, dar traficul de voce creşte

    “Analizând datele referitoare la numărul total al utilizatorilor activi de telefonie mobilă din România, se poate observa că în ultimii ani piaţa serviciilor de telefonie mobilă a înregistrat o uşoară scădere, urmată de o stagnare în ultimele patru semestre. Cu toate acestea, atât volumul de trafic de voce originat cât şi cel terminat în reţelele de telefonie mobilă din România se află într-o continuă creştere. Se poate observa că volumul de trafic originat de utilizatorii finali, deşi aflat pe un trend ascendent, a crescut cu o rată din ce în ce mai mică în comparaţie cu cea a anilor precedenţi”, se spune în analiza instituţiei.

    Scăderea se reflectă şi în rata de penetrare a cartelelor SIM active, nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2013 fiind cu 3 puncte procentuale mai redus decât cel înregistrat în 2011.

    “Acest fapt contrazice evoluţia mediei ratei de penetrare a cartelelor SIM la nivelul Uniunii Europene, care încă din 2004 se află pe un trend ascendent”, se precizează în document.

    Odată cu scăderea ratei de penetrare a SIM-urilor, se observă o creştere a volumului de trafic de voce originat de utilizatorii finali către alte reţele de telefonie mobilă decât cea proprie. Această creştere este pusă de specialiştii Consiliului Concurenţei pe seama reglementărilor de reducere a tarifelor de interconectare implementate de ANCOM în ultimii ani.

    Potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM), utilizate de CC, volumul de trafic de voce terminat în reţelele de telefonie mobilă din România a crescut constant în perioada 2006-2013, de la 4,4 miliarde de minute la 10,7 miliarde de minute.

    De asemenea, evoluţia anuală a volumului de trafic de voce originat în reţelele de telefonie mobilă din România (fără roaming) a avansat de la 14,3 miliarde de minute în 2006 la 63,6 miliarde de minute în 2013.

    În ciuda scăderii ratei de penetrare a cartelelor SIM în România, nivelul acesteia depăşeşte în continuare pragul de 100%, fapt ce demonstrează că, în medie, fiecare utilizator dispune de cel puţin o cartelă SIM.

    “O explicaţie a acestui fenomen o poate reprezenta nivelul ridicat al tarifelor de terminare a apelurilor în orice reţea percepute de operatori înainte de 2011. Între aceste tarife şi cele de terminare a apelurilor în reţeaua proprie există o diferenţă considerabilă, consumatorii fiind astfel nevoiţi să achiziţioneze pachete pre-paid sau post-paid ale operatorilor concurenţi”, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere numărul mai mare de operatori existenţi.

    Numărul total de patru operatori – Orange, Vodafone, Telekom Romania şi RCS&RDS – corespunde mediei Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, se spune în document, o analiză a indicelui Herfindahl–Hirschman arată că gradul de concentrare a pieţei serviciilor de telefonie mobilă din România este unul ridicat, depăşind cu mult pragul de 2.000 de unităţi utilizat în mod frecvent de autorităţile de concurenţă.

    Indicele HHI nu s-a modificat considerabil în decursul ultimilor ani, valorile sale înregistrând doar o uşoară creştere în fiecare din cele trei dimensiuni calculate. Indicele traficului de voce prezintă cea mai ridicată creştere, nivelul săau atingând valoarea de 3.818 în anul 2013.

    Stabilitatea indicelui HHI este datorată stabilităţii cotelor de piaţă a marilor operatori de telefonie mobilă din România.

    “Deşi nu a suferit o modificare notabilă în ultimii trei ani, cota de piaţă a liderului se află însă pe un trend ascendent, în defavoarea concurenţilor mai mici ai căror cote de piaţă au scăzut. Potrivit BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications), la sfârşitul lunii ianuarie 2014, liderul pieţei avea o cotă de aproximativ 43%, concurentul principal avea o cotă de piaţă de 29,2 %, în timp ce ultimele 27,8 procente se împărţeau între ceilalţi operatori (majoritatea fiind însă deţinută de o companie cu cotă 22,8%). Cotele de piaţă sunt calculate în funcţie de numărul de SIM-uri active”, se spune în analiza Consiliului Concurenţei.

    La nivelul Uniunii Europene, statisticile de la sfârşitul anului 2013 arată că liderul de piaţă deţine, în medie, o cotă de aproximativ 35,4%, cu 7 puncte procentuale mai puţin decât pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă din România.

    De asemenea, cota de piaţă a liderului se află în scădere încă din anul 2010, luând în considerare datele la nivelul UE.

    În schimb, operatorii alternativi (alţi concurenţi) şi-au întărit poziţiile în ultimii ani, la sfârşitul anului 2013 deţinând, în medie, o cotă de piaţă de 35,9%, reuşind astfel să depăşească liderul pieţei.

    “Aceste efecte sunt urmările reglementărilor referitoare la portabilitatea numerelor şi tarifele de terminare a apelurilor, dar şi a politicii comerciale agresive ale concurenţilor din eşalonul doi (de exemplu, RCS&RDS). În consecinţă, situaţia la nivelul Uniunii Europene pare a fi mai echilibrată decât în România, unde liderul de piaţă se detaşează de concurenţii săi”, se arată în document.

    Comparativ cu alte state membre ale UE, România nu se evidenţiază ca o piaţă în care apar temeri semnificative cu privire la cota de piaţă a liderului, aşa cum se întâmplă în cazul Ciprului, unde liderul de piaţă deţine 70%, sau Greciei şi Olandei, unde liderul de piaţă deţine 50% (Comisia Europeană, 2012).

    Cu toate acestea, atât în România cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, primii doi operatori de telefonie mobilă deţin aproximativ două treimi din totalul utilizatorilor, ceea ce indică gradul ridicat de concentrare a acestei pieţe.

    Tarifele de interconectare pe piaţa de telefonie mobilă din România au scăzut continuu în ultimii ani, prin reglementările impuse de ANCOM. La începutul anului 2014, după o serie de schimbări, valoarea acestor tarife a coborât cu mult sub media UE, România situându-se pe locul 25 în topul ţărilor europene cu cele mai mici tarife de interconectare.

    Astfel, din punct de vedere concurenţial, nivelul scăzut al acestor tarife poate reprezenta o intensificare a concurenţei şi o scădere a barierelor de intrare pe piaţă a operatorilor virtuali de telefonie mobilă (MNVO).

    Conform ANCOM, operatorul mobil virtual (MVNO) este definit ca acea entitate care furnizează servicii de comunicaţii electronice la puncte mobile, fără a deţine o licenţă proprie de utilizare a frecvenţelor radio şi fără a avea în mod necesar toate elementele de reţea şi/sau infrastructura cerută pentru a furniza servicii de comunicaţii mobile.

    Prin încheierea unui acord, acesta obţine acces la reţeaua de telefonie a unui operator deja existent, plătind tarife en-gros pentru serviciile utilizate. Pe piaţa de retail, operatorii virtuali au posibilitatea de a stabili propriile tarife, independente de cele ale operatorului gazdă.

    În acest moment, România face parte din categoria ţărilor europene în a cărei piaţă de telecom nu este prezent niciun operator virtual. Conform datelor disponibile pe site-ul Comisiei Europene, la polul opus se situează ţări precum Cehia (58 MNVO-uri) sau Olanda (52 MNVO-uri).

    “Prezenţa acestor operatori contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţa serviciilor de telefonie mobilă şi, în acelaşi timp, la scăderea gradului de concentrare a acestei pieţe”, se precizează în analiza instituţiei.

    După reducerea tarifelor de interconectare din aprilie 2014, costul operatorilor pentru furnizarea de minute pentru apeluri în orice reţea de telefonie a scăzut considerabil.

    Comparativ cu tarifele reglementate la data de 1 martie 2012, costurile au scăzut cu 76,3 %.

    Spre exemplu, dacă în martie 2012 costul asociat furnizării de 100 de minute în orice reţea a unui operator ajungea la 4,05 euro, din aprilie 2014 furnizarea aceluiaşi serviciu costă doar 0,96 euro.

    Reducerea tarifelor de interconectare realizată în ultimul an se ridică la un procent de aproximativ 68,7%, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut.

    Introducerea serviciului de portabilitate a numerelor în octombrie 2008 a adus o serie de beneficii pieţei de telefonie mobilă, se menţionează în document.

    Spre exemplu, puterea de negociere a consumatorilor a crescut, factor favorabil intensificării concurenţei pe piaţă. Odată cu aceasta, operatorii existenţi au fost nevoiţi să ofere pachete din ce în ce mai avantajoase, astfel încât să îşi menţină sau chiar să îşi mărească baza de clienţi.

    În intervalul 2009-2013, numărul de portări anuale pe piaţa de telefonie mobilă a crescut cu aproximativ 73%, numărul total al portărilor atingând 201.000 în 2013.

    “Tot statisticile ANCOM arată faptul că 80% dintre cei care apelează la serviciul de portabilitate în reţeaua de telefonie mobilă sunt deţinători de abonamente, iar numai 20% dintre aceştia deţin cartele pre-paid. În ceea ce priveşte distribuţia numerelor portate, ANCOM a realizat un clasament al operatorilor în funcţie de numerele mobile primite în reţea din momentul în care acest serviciu a fost disponibil. Statisticile făcute publice la sfârşitul anului 2013 arată că Vodafone România a obţinut cele mai multe numere portate, surclasând liderul de piaţă, Orange România”, se arată în document.

    Potrivit CC, din punct de vedere structural, industria telecomunicaţiilor mobile este foarte apropiată de modelul de piaţă cu structură de oligopol, ca urmare a numărului redus de companii active pe piaţă, implicit şi un gradului ridicat de concentrare, a omogenităţii produselor şi a barierelor la intrarea pe piaţă.

    Pe de altă parte, instituţia apreciază că există elemente importante de natură structurală, dar şi comportamentală, care reprezintă surse semnificative de presiune concurenţială.

    Principalii factori care contrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt impactul semnificativ al concurentului rebel, expunerea pieţei la inovaţie, precum şi activităţile intense de marketing şi comunicare.