BusinessMagazin

Tag: telefon

  • One United Smart Home Application

    Elementul de noutate:
    One United Smart Home este singura aplicaţie din România dedicată plăţii întreţinerii şi utilităţilor, precum şi vizualizării consumurilor de utilităţi în timp real, fiind folosită direct de către proprietarii sau chiriaşii locuinţelor. În viitor, aplicaţia va dispune de module de control acces şi managementul temperaturii la nivel de apartament şi la nivel de cameră.

    Descrierea inovaţiei:
    Aplicaţia fost realizată de către Pulsar Innovation (Emilian Bouroş), în beneficiul locatarilor imobilelor ridicate de One United Properties.
    Aplicaţia permite acestora să plătească întreţinerea, să primească notificări de la administratori, să vizualizeze documente emise de asociaţiile de proprietari, să vizualizeze în timp real consumurile de energie electrică, apă rece, agent termic. De asemenea, utilizatorii beneficiază de un modul de minimalizare a daunelor provocate de scurgerile de apă sau agent termic accidentale prin notificarea proprietarului dacă acesta nu este acasă. În meniul aplicaţiei se află şi o listă a persoanelor de contact care să fie apelate în diverse scopuri: administrator, pază, electrician, instalator etc. Fiecare proprietar primeşte un mail ce cuprinde numele de utilizator, parola temporara precum linkuri de acces către Play Store sau Apple Store. După descărcarea aplicaţiei, proprietarul regăseşte deja lista proprietăţilor sale şi poate cu uşurinţă să vizualizeze detaliile pentru fiecare în parte, fapt ce îi uşurează plata cu cardul pentru întreţinere şi utilităţi. 
    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste, dar şi pe clădiri office din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (376 de apartamente), în construcţie (387 de apartamente) şi care urmează să fie începute în următorii ani (peste 500 de apartamente). Printre proiectele companiei se numără One Herăstrău Park, One Herăstrău Plaza şi One Charles de Gaulle. Divizia Office a companiei se axează pe dezvoltarea clădirilor office sustenabile, eficiente şi amplasate în zone centrale. One United Properties deţine North Gate, un complex office în zona de nord a Capitalei, cu 23.000 mp şi 500 de locuri de parcare, în vreme ce One Tower, localizat în zona centrală a Bucureştiului, se află în prezent în construcţie. One Herăstrău Park este primul complex rezidenţial din Capitală certificat Green Homes, nivelul Excelent, de Romania Green Building Council şi totodată proiectul rezidenţial al anului 2017 în România.

    Efectele inovaţiei:
    Gestionarea de către proprietar a cheltuielilor aferente funcţionării normale a unei locuinţe într-un mediu centralizat pentru una sau mai multe proprietăţi din acelaşi ansamblu imobiliar sau din ansambluri imobiliare diferite. Controlul deţinut de proprietar asupra statusului plăţilor efectuate de către chiriaş. Notificarea în timp real a pierderilor accidentale de apă rece sau agent termic în perioadele în care locuinţa rămâne vacantă, precum şi o listă utilă de contacte în caz de avarii sau defecţiuni urgente.

  • Cum arată primul telefon Huawei cu ecran perforat. Lansarea, programată în 17 decembrie | FOTO

    Oferit într-o carcasă cu design unibody complet îmbrăcată în sticlă, Huawei nova 4 se face remarcat prin culori care-şi schimbă nuanţa după ontensitatea luminii.

    Privit din faţă, noul smartphone este şi mai impresionant, ecranul modelat după conturul carcasei fiind întrerupt doar de o mică perforaţie aplicată în dreptul camerei frontale. Compensând pentru perforaţia aplicată în colţul stânga-sus, bara de notificări a fost mutată spre dreapta, cu consecinţe minime în utilizarea de zi cu zi, relatează Go4it.ro

    Foarte asemănător cu modelul P20 Pro, Huawei nova 4 elimină aproape complet rama de sub ecran şi face uitat bretonul decupat la partea de sus, deliciul vizual fiind pe măsură. Telefonul nu include cititor de amprente sub ecran, Huawei optând pentru soluţia clasică a unui senzor biometric de formă circulară, plasat central pe capacul din spate.

    De pe lista dotărilor lipseşte şi sistemul triple camera, înlocuit cu un modul dual camera ale cărui caracteristici tehnice nu sunt cunoscute, deocamdată.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • BREAKING NEWS: Reacţie sfidătoare a medicului care trebuia să-l opereze pe Busu, dar avea telefonul închis! Mesajul incredibil transmis

    Acum, Istrătoaie a povestit filmul serii de luni, susţine că nu e nicio problemă că a avut telefonul închis la ora 11 seara şi dezvăluie că Raed Arafat, şefa SMURD şi medicul de gardă Roxana Mustafa au fost singurii care l-au sunat: “Am văzut apelurile. Când am sunat erau deja cu pacientul în sală. Aveau o cheie, au aprobare, eu încurajez tot timpul pe cei tineri să lucreze să facă astfel de intervenţii, mă zbat să luăm bani să facem rost de stenturi, să punem stenturi, să salvăm vieţi. M-a sunat secretarul de stat Arafat, m-a sunat şefa de la SMURD şi medicul de gardă, Roxana Mustafa. Nimeni altcineva nu m-a mai sunat. Cu domnul Arafat am vorbit mai târziu, am vorbit şi azi de două ori cu dumnealui. Întâmplător nu dormeam, dar până la urmă, era 11 seara. Dacă dormeam care e problema? Lumea şi-a făcut treaba, lucrurile au mers de la sine, nu e nimeni indispensabil”, a spus Istrătoaie.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Florin Busuioc (Busu), între viaţă şi moarte. Dr. Paul Traşcă, medicul care l-a operat: Şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Am venit de acasă la ora 23.00

    “Da, este adevărat că şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Nu aveam neapărat nevoie de acordul lui. Era o chestiune formală. Florin Busuioc a suferit un infarct, era undeva la Filarmonica din Craiova, din câte am înţeles. Era la un spectacol. A suferit un infarct, urmat de un stop cardiac, a fost resuscitat destul de repede de colegii de la Urgenţe, i-a fost administrat un tratament trombolitic. A fost adus în departamentul de urgenţă al spitalului din Craiova. Aici a făcut încă trei stopuri cardiace, care s-au resuscitat, s-a pus problema transportului la Bucureşti, dar din păcate, condiţiile atmosferice nu au permis zborul cu elicopterul pentru că era ceaţă. Starea hemo-dinamică era una foarte gravă. Era un şoc cardiogen, tensiune 6, era intubat, ventilat mecanic”, a declarat doctorul Paul Traşcă, pentru MEDIAFAX.

    Doctorul care l-a operat pe Florin Busuioc spune că a fost chemat de acasă şi a fugit repede la spital, neexistând personal pentru permanenţa în cazul acestor intervenţii.

    “Noi am fost contactaţi de către managerul spitalului, de ministrul Sănătăţii. Am venit de acasă, pe la ora 23, că din păcate noi nu asigurăm program de infarct acut, că nu avem personalul necesar. S-au mai pus stenturi la noi, dar la pacienţi cronici sau şi la acuţi, la alt tip de infarct, care mai poate să aştepte. Eu sunt singurul care are competenţă, mă mai ajută un coleg rezident, este încă o colegă Emilia Goanţă, care mă mai ajută cu altfel de proceduri. Adică n-avem echipă mare să asigure”, a mai spus doctorul Paul Traşcă.

    Întrebat despre starea lui Florin Busuioc după operaţie, medicul a declarat că actorul este stabil din punct de vedere cardiologic, iar totul depinde acum de recuperarea neurologică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin „Busu” Busuioc, între viaţă şi moarte. Dr. Paul Traşcă, medicul care l-a operat: Şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Am venit de acasă la ora 23.00

    “Da, este adevărat că şeful şecţiei de cadiologie avea telefonul închis. Nu aveam neapărat nevoie de acordul lui. Era o chestiune formală. Florin Busuioc a suferit un infarct, era undeva la Filarmonica din Craiova, din câte am înţeles. Era la un spectacol. A suferit un infarct, urmat de un stop cardiac, a fost resuscitat destul de repede de colegii de la Urgenţe, i-a fost administrat un tratament trombolitic. A fost adus în departamentul de urgenţă al spitalului din Craiova. Aici a făcut încă trei stopuri cardiace, care s-au resuscitat, s-a pus problema transportului la Bucureşti, dar din păcate, condiţiile atmosferice nu au permis zborul cu elicopterul pentru că era ceaţă. Starea hemo-dinamică era una foarte gravă. Era un şoc cardiogen, tensiune 6, era intubat, ventilat mecanic”, a declarat doctorul Paul Traşcă, pentru MEDIAFAX.

    Doctorul spune că a fost chemat de acasă şi a fugit repede la spital, neexistând personal pentru permanenţa în aczul acestor intervenţii.

    “Noi am fost contactaţi de către managerul spitalului, de ministrul Sănătăţii. Am venit de acasă, pe la ora 23, că din păcate noi nu asigurăm program de infarct acut, că nu avem personalul necesar. S-au mai pus stenturi la noi, dar la pacienţi cronici sau şi la acuţi, la alt tip de infarct, care mai poate să aştepte. Eu sunt singurul care are competenţă, mă mai ajută un coleg rezident, este încă o colegă Emilia Goanţă, care mă mai ajută cu altfel de proceduri. Adică n-avem echipă mare să asigure”, a mai spus doctorul Paul Traşcă.

    Întrebat despre starea lui Florin Busuioc după operaţie, medicul a declarat că actorul este stabil din punct de vedere cardiologic, iar totul depinde acum de recuperarea neurologică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la IOT

    Luna trecută, specialişti de top în securitate cibernetică de la compania slovacă ESET au vorbit în cadrul unui eveniment internaţional dedicat presei despre pericolele cibernetice ale anului 2018 şi ale anilor următori. Printre problemele cunoscute şi abordate deja de zeci de ani, precum protejarea unui device personal sau a unei reţele, problematica vulnerabilităţilor pe care le prezintă tehnologiile de tip IoT a devenit una tot mai fierbinte.

    Astfel, am aflat acolo că, atunci când eşti un pasionat avid de tehnologie şi îţi doreşti să încerci imediat orice device (dispozitiv) de tip smart, te poţi expune pericolelor cibernetice chiar şi prin saltea, furculiţă sau prin jucăriile copiilor.

    Atunci când ne gândim la soluţii de securitate cibernetică, nu ne vine în minte că ar trebui să avem un software care să ne protejeze peria de păr (dacă aceasta este un device smart), iar specialiştii atrag atenţa că, deşi inteligente, device-urile IoT nu ar trebui considerate neapărat sigure, iar vulnerabilitatea unui device conectat prin reţea la restul device-urilor din casă devine o vulnerabilitate pentru întreaga casă.

    Internet of Things (IoT) a devenit un termen recunoscut la nivel global, iar într-un sens foarte larg ar putea fi utilizat pentru a descrie orice este conectat la internet. Însă ce device-uri se încadrează de fapt în IoT? În această categorie, oamenii tind să încadreze în sens general aproape orice, de la telefoane mobile, becuri inteligente, brăţări de fitness, boxe smart şi maşini de spălat vase inteligente până la senzori care testează calitatea apei înainte de distribuţie, potrivit unui studiu publicat de compania slovacă de securitate cibernetică ESET asupra tehnologiilor IoT şi a conceptului de smart home.

    Când predicţiile cu privire la răspândirea IoT au început să apară, analiştii au supraestimat capacitatea de absorbţie a pieţei şi anunţau cifre imense: 50 de miliarde de device-uri IoT în lume până în 2020 a fost numărul citat într-o prezentare oficială în 2010 de Hans Vestberg, fostul CEO al Ericsson.

    Opt ani mai târziu, entuziasmul s-a mai temperat în jurul sectorului, iar estimările jucătorilor din industrie sunt mult mai conservatoare. Astăzi, Ericsson oferă o perspectivă mult mai nuanţată, estimând că aproximativ 29 de miliarde de device-uri conectate vor exista în lume până în 2022, dintre care circa 18 miliarde vor avea o conectivitate specifică IoT.

    În timp ce numărul device-urilor la nivel global este, cu siguranţă, în creştere, iar acestea aduc beneficii atât caselor oamenilor cât şi vieţilor acestora în general, majoritatea consumatorilor au tendinţa de a ignora ameninţările care vin odată cu tehnologia sau de a nu se proteja corespunzător de potenţialele atacuri cibernetice.

    Toţi senzorii din componenţa unui produs specific smart home – cu microfoane, camere, interfaţă cu GPS şi interoperabilitate la nivelul sistemului – sunt ţinte atractive pentru atacuri de tip malware (n.red.: tip de software utilizat pentru deteriorarea datelor dintr-un device) sau chiar ransomware (n.red.: tip de atac cibernetic ce blochează accesul utilizatorului la sistem dacă nu plăteşte o recompensă). Dacă obţin controlul asupra acestor device-uri, criminalii cibernetici pot să atace alte device-uri conectate la reţea cu device-ul utilizatorului. Mai mult, aceştia pot spiona şi pot obţine date personale sau date confidenţiale.

    Exemplul oferit în studiul ESET de la începutul anului care demonstrează că un singur device personal poate prezenta un risc enorm vine de la un student australian, Nathan Ruser, de 20 de ani, care studiază securitate internaţională în cadrul Universităţii Naţionale din Australia. În cadrul unei postări pe reţeaua socială Twitter în 27 ianuarie 2018, Ruser a evidenţiat o problemă de securitate operaţională generată de personalul militar care foloseşte aplicaţia  de fitness Strava.

    Aplicaţia utilizează locaţia GPS din telefon pentru a urmări şi înregistra rutele de jogging ale utilizatorului. Astfel, Strava înregistrează trasee. Exemplul evidenţial de Ruser a fost baza aeriană Bagram din Afganistan, în dreptul căreia orice utilizator al aplicaţiei putea vedea pe hartă traseul de antrenament utilizat de militarii staţionaţi în bază. Acest incident nu a avut urmări, însă poate fi un exemplu al riscurilor cu care vin chiar şi device-urile personale.
    În cadrul conferinţei ESET desfăşurate în sediul central din Bratislava luna trecută, Ondrej Kubovic, security awareness specialist în cadrul grupului slovac, a prezentat evoluţia ameninţărilor cibernetice şi a demonstrat că acestea sunt prezente încă de la primele dispozitive smart.
    Primul telefon smart a fost iPhone-ul lansat în SUA pe 29 iunie 2007. În perioada octombrie-noiembrie 2009, virusul Dutch Hack deja făcea victime printre utilizatori. Acest virus bloca accesul utilizatorilor la dispozitiv dacă aceştia nu plăteau o recompensă de 5 euro pentru deblocare.
    La 22 octombrie 2008, a fost lansat în SUA primul telefon cu sistem de operare tip Android, iar în august 2010, virusul FakePlayer.A, care se inflitra în sistem prin accesarea unor aplicaţii de redare media false şi trimitea mesaje text cu plată de pe dispozitivul afectat. Kubovic susţine, în baza unui articol publicat în platforma BleepingComputer, că aproape 90% dintre televizoarele smart sunt vulnerabile la a fi hackuite de la distanţă. Atacul cibernetic prin care s-a ajuns la această statistică a fost dezvoltat de Rafael Scheel, un cercetător pe segmentul de securitate în cadrul companiei elveţiene de securitate cibernetică Oneconsult, şi a fost utilizat doar pentru a testa gradul de risc la care sunt expuse datele colectate de smart TV-uri.
    Mai mult, Kubovic a vorbit despre protecţia cibernetică a saltelelor smart, un subiect ce poate părea discutat pentru un scenariu ireal. Cu toate acestea, saltelele smart există, iar tehnologia lor le permite să memoreze tipare de somn, forma corpului, comportamentul utilizatorului în timpul somnului, iar acestea se pot adapta.

    Pentru a face însă acest lucru, saltelele trebuie să stocheze date, iar aceste date pot fi atacate. „Să spunem că cineva îţi atacă cibernetic salteaua şi să spunem că nevasta te înşală, sau tu pe ea, iar cineva poate folosi datele extrase din saltea doar pentru a te şantaja. Însă există şi produse complete de protecţie pentru smart home care pot preveni atacurile cibernetice”, spune Kubovic. Chiar şi jucăriile pentru copii şi stadiul tehnologic avansat în care au ajuns unele dintre acestea pot prezenta un risc la adresa intimităţii şi a securităţii datelor.

    Potrivit CNN, în 2017, în Germania, organele de reglementare s-au autosesizat şi au interzis vânzarea unei păpuşi numite My Friend Cayla. Această jucărie se conecta la internet prin intermediul Bluetooth-ului şi putea răspunde copiilor la întrebări simple precum „Care este cel mai înalt munte din lume?”. Instituţiile germane de reglementare au oprit vânzările după câteva luni şi au transmis tuturor părinţilor care au achiziţionat aceste păpuşi să le distrugă deoarece au microfoane neprotejate cibernetic în componenţa lor.

    Însă vulnerabilitatea dispozitivelor inteligente conectate la internet poate avea şi implicaţii foarte serioase şi poate afecta chiar şi dispozitivele medicale foarte avansate din punct de vedere tehnologic.

    În vara anului 2017, Administraţia Medicamentelor şi a Alimentaţiei din SUA (FDA) a anunţat că 465.000 de pacienţi cu stimulator cardiac (n.red.: denumit pacemaker, este un dispozitiv medical care emite impulsuri electrice, transmise prin electrozi ce sunt în contact cu muşchii inimii, cu scopul de a regulariza bătăile inimii) au nevoie de update-uri la dispozitivele lor pentru că ar putea fi atacaţi cibernetic, întrucât şi stimulatoarele sunt conectate la internet.

    Noile dispozitive precum periile de păr inteligente menţin apetitul de consum pentru tehnologie. Periile de tip Hair Coach sunt dispozitive care pot învăţa textura părului unei persoane şi pot personaliza caracteristicile periei, acesta fiind un dispozitiv conectat, de asemenea, la internet. Chiar şi acestea pot fi atacate cibernetic.

    Care este pericolul dacă cineva îţi hackuieşte peria de păr?
    La prima vedere poate niciunul, deoarece utilizatorul nu consideră textura părului o informaţie sensibilă. Însă specificul tehnologiilor IoT stă în conectivitate. Atât conectivitatea la internet, cât şi interconectivitatea. Accesul la un device neprotejat atât de banal precum o perie de păr pe care o utilizezi acasă, conectată la acelaşi router de internet nesecurizat precum celelalte dispozitive din casă, poate asigura unui atacator accesul la întreg sistemul smart home, caz în care cu cât mai multe dispozitive IoT, cu atât mai bine pentru atacator. Iar multitudinea de device-uri poate depăşi imaginaţia consumatorilor care sunt „la început de drum” cu tehnologia IoT. O companie numită HAPI a dezvoltat produsul HAPIfork, o furculiţă care promite utilizatorului că ajută la scăderea în greutate, prin caracteristicile smart pe care le are încorporate. Această furculiţă învaţă comportamentul utilizatorilor plecând de la parametri precum durata unei mese sau de câte ori a îndreptat utilizatorul furculiţa spre gură, informaţii ce pot fi uploadate ulterior în computer şi interpretate prin intermediul platformei HAPI pentru a oferi sfaturi de nutriţie.
    Astfel de gadgeturi pot simplifica viaţa unei persoane şi pot chiar îmbunătăţi activităţile cotidiene, însă specialiştii atrag atenţia că fără o protecţie adecvată, chiar şi cel mai nesemnificativ device, conectat la internet, poate reprezenta o ameninţare dacă nu este protejat corespunzător. Cât de smart sunt, de fapt, IoT-urile?

  • Peste 5,13 milioane de numere de telefon au fost portate, în ultimii zece ani

    În cei zece ani de când este permisă portarea, operatorul RCS&RDS a obţinut cele mai multe numere de telefonie mobilă prin portare, respectiv 1.583.038, fiind urmat de Orange cu 1.006.134 de numere, şi Vodafone, cu 1.003.996.

    Pe următoarele locuri s-au clasat: Telekom Romania Mobile Communications, cu 604.484 de numere de telefonie mobilă portate, şi Telekom Romania Communications, cu 192.787 de numere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce trebuie să alertezi stewardezele dacă îţi pierzi telefonul în avion

    În timp ce încerca să recupereze telefonul căzut în scaun, a reuşit să îl strivească, iar acesta a început să fumege şi să emită un miros similar cu al cauciucului ars.


    Personalul navigant a considerat că este nevoie să facă o aterizare în Sydney, dar înainte ca situaţia să devină mai gravă, însoţitorii de zbor au folosit extinctoarele ca să stingă flăcările.

    Avionul a aterizat până la urmp în Melbourne fără probleme, dar incidentul sublniază o problemă de siguranţă pe care nu mulţi pasageri o iau în calcul.


    În anunţurile măsurilor de siguranţă de dinainte de începerea unui zbor, personalul navigant omite să îi alerteze pe pasageri în legătură cu procedurile legate de pierderea telefonului în interiorul scaunului. Bateriile din litium se supraîncălezesc uşor şi, dacă sunt distruse, pot genera un incendiu. Potrivit Administraţiei Federale a Aviaţiei (FAA), anul trecut s-au produs în avioane din toată lumea 46 de incendii cauzate de astfel de baterii.


    Astfel, dacă vă pierdeţi telefonul în timpul unui zbor, este important să anunţaţi pe cineva din echipaj imediat- ei sunt pregătiţi să reacţioneze în astfel de situaţii. Dacă luaţi cu voi baterii de încărcare în bajaul de mână, este important să le protejaţi şi să le ţineţi în buzunare în care să nu aibă contact cu chei, mărunţis sau alt tip de conductori. Este important să nu împachetaţi astfel de obiecte în bagajul de cală – unde FAA a interzis transportarea acestora.

     

    Sursa: travelandleisure.com

  • O femeie geloasă a intrat în telefonul soţului, în timp ce acesta dormea. La scurt timp după aceea, bărbatul a dat-o în judecată, iar ce a urmat e ŞOCANT

    În plângerea depusă împotriva femeii, bărbatul a spus că aceasta i-a accesat telefonul în timp ce dormea, apoi a trimis copii la poze şi conversaţii din aplicaţiile de chat pe smartphone-ul ei pentru a le analiza mai târziu. Mai mult, femeia ar fi partajat unele dintre aceste date cu surorile ei.

    Acuzata s-a apărat şi a spus că soţul ei i-a dat parola de la telefon şi permisiunea de a-l accesa. Mai mult, ea a susţinut că i-a verificat telefonul bărbatului deoarece l-a prins în trecut flirtrând cu o altă femeie. Chiar şi aşa, judecătorul a condamnat-o pe femeie la trei luni de închisoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua metodă prin care românii sunt păcăliţi la telefon: „Era un ton foarte autoritar, să te facă să suni”

    Hackerii folosesc numerele de telefon din Europa, iar dacă răspund, clienţii sunt îndemnaţi să sune de urgenţă la un număr de telefon ca să rezolve o problemă administrativă. De acolo, o voce în limba română încearcă să îi convingă pe oameni să rămână cât mai mult pe fir şi să dea date despre conturi bancare.
     
    Ovidiu Neghină: „Era un robot telefonic care avea un ritm foarte alert, vorbea în limba română. A început să îmi spună că mă sună în legătură cu contul meu de asigurare, „este foarte important să mă sunaţi acum înapoi, este critic să ne sunaţi, vă rog frumos să nu întârziaţi să ne sunaţi.” Era un ton foarte autoritar, să te facă să suni.”
     
    Bărbatul a răspuns la un apel din Albania, dar, din fericire, nu a sunat înapoi. În acelaşi mod, în ultimele zile au fost terorizaţi mulţi alţi români. Vorbim despre un fenomen potrivit reprezentanţilor Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică. Aceştia au emis inclusiv o alertă.
     
    Nelu Munteanu, director Tehnic Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică: „Dacă ar fi sunat, ar fi fost preluat de un ROBOR, care încearcă să te ţină cât mai mult la telefon, ţi se adresează pe numele real, ca să aibă credibilitate.”
     
    Hackerii încearcă să afle de la oameni date despre conturile bancare sau despre parole. Pornind de la metoda de furturi de date prin e-mail-uri infectate, experţii în securitate cibernetică au denumit acest nou mod de operare „vishing”, scrie stirileprotv.ro