BusinessMagazin

Tag: telecom

  • A dezvoltat primul proiect rezidenţial cu locuinţe verzi de lux din România, iar acum conduce un grup de soluţii telecom cu venituri de 23 de milioane de euro

    De la imobiliare la telecom

    “Sunt atras de inovaţie, de antreprenoriat, de lucrul în echipă în diverse domenii şi de investiţiile în proiecte de viitor. Împreună cu asociaţii mei de business am investit într-o gamă variată de proiecte din telecom, tehnologie, retail, imobiliare, inovaţie în sănătate etc. Dinamica lucrului cu mai multe echipe în sectoare diferite mă menţine conectat“, îşi descrie Leonidas Anastasopoulos coordonatele pe care se bazează parcursul său antreprenorial.

    El este licenţiat în inginerie mecanică şi totodată deţine şi un master în inginerie mecanică la Universitatea Tehnică Naţională din Atena, precum şi un master în administrarea afacerilor la Universitatea La Verne din Atena. Are o experienţă în dezvoltarea imobiliară şi telecomunicaţii, ocupând poziţii importante în România şi Grecia, în ultimii 20 ani. Originar din Grecia Anastasopoulos a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializată în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor.

    În poziţia sa, el stabileşte strategia de dezvoltare a companiei şi coordonează echipele de design, proiectare şi de project management. Sub conducerea lui Anastasopoulos, Alesonor a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence.

    Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group, care reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns anul trecut la venituri de 23 de milioane de euro. Cosmos Mobile – devenit cel mai mare distribuitor de cartele pre-paid din România – şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. ”Cosmos Mobile este singura companie de pe piaţa locală care a dezvoltat un sistem tehnic complex care monitorizează procesul de distribuţie a fiecărei cartele SIM, activarea sa şi rata de reîncărcare“, explică Anastasopoulos.

    Cosmos Mobile a devenit astfel cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile. IQBOX este o reţea de magazine telecom cu 42 de unităţi (dintre acestea, 20 sunt magazine proprii, iar 22 gestionate sub licenţă de franciză, aceasta operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). ”Atât în sectorul telecomunicaţiilor, cât şi în imobiliare am întâmpinat diferite provocări şi am traversat diferite crize în toţi aceşti ani. Pentru noi, important a fost să pregătim echipa să facă faţă provocărilor, să creăm şi să lansăm constant proiecte inovatoare care să deschidă alte pieţe sau oportunităţi“, descrie Anastasopoulos modul în care priveşte momentele dificile întâmpinate.

    Spune că dezvoltarea Amber Gardens a fost de asemenea o provocare: ”Am construit o nouă piaţă şi am format cerere pentru case eficiente energetic şi cu un nivel ridicat de confort, design, calitate. Suntem mândri că am propus un proiect unic în România şi am lansat o direcţie de dezvoltare – locuinţe verzi. Ne bucurăm că sunt din ce în ce mai mulţi clienţi care aleg cu responsabilitate şi din ce în ce mai mulţi dezvoltatori care încep să construiască clădiri mai eficiente energetic“.
    Lansat la sfârşitul anului 2014, după o investiţie de doi ani în cercetare şi design, Amber Gardens este, potrivit lui Anastasopoulos, primul proiect din România cu locuinţe verzi de lux, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei case pasive.

    Astfel, casele Amber Gardens consumă cu 90% mai puţină energie decât clădirile echivalente convenţionale. Proiectul a obţinut prima certificare Casă Verde din Bucureşti, acordată de Romania Green Building Council (RoGBC), precum şi premiul Proiectul Verde al anului 2015. Prin urmare, caracterizează dezvoltarea proiectului Amber Gardens drept cea mai mare reuşită de până acum. ”A pornit de la un vis, acela de a construi o casă independentă energetic. Crearea unor proiecte care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor, care îi inspiră pe alţii să le urmeze, făcând în acelaşi timp ceea ce îţi place reprezintă definiţia mea pentru succes.“ Anastasopoulos este mândru însă în acelaşi timp de întreaga echipă IQBOX, ”care a poziţionat compania drept una dintre cele mai inovatoare şi eficiente reţele de magazine telecom din România“.

    Din rândul celor mai recente realizări menţionează depăşirea obiectivelor propuse anul trecut pentru proiectul Amber Gardens: ”Am vândut o suprafaţă destinată pentru 30 de locuinţe verzi de lux, practic am ajuns la jumătatea terenului pregătit pentru dezvoltarea proiectului. Sunt şapte familii care locuiesc deja în cadrul complexului şi analizăm extinderea proiectului“. În ceea ce priveşte Cosmos Group, au depăşit un număr de 700.000 de abonaţi pre-paid activi şi 150.000 abonaţi post-paid activi.

    Despre planurile de dezvoltare viitoare, Leonidas Anastasopoulos spune că anul acesta vizează investiţii de 700.000 de euro pentru extinderea afacerii, direcţionate către dezvoltarea lanţului de magazine telecom IQBOX, deschiderea altor trei unităţi şi spre compania IQ Online Solutions, specializată în sectorul M2M şi Internet of Things, precum şi către identificarea de noi oportunităţi de a inova şi de a introduce în România produse de ultimă generaţie. ”Strategia Cosmos Group în 2017 implică investiţia în companii inovatoare specializate în interacţiune şi conectivitate mobilă, dar şi M2M“, explică el.

    Anastasopoulos se referă astfel la câteva obiective concrete: freeWifi, o platformă cloud destinată afacerilor care foloseşte reţeaua locală Wi-Fi pentru a furniza date analitice despre consumatori, în timp real, către posesorul reţelei; incarcaieftin.ro, o platformă online unde consumatorii îşi pot încărca SIM-urile prepaid; IQ Online Solutions, o companie al cărei obiectiv este dezvoltarea tehnologică pentru sectoarele M2M şi Internet of Things; IQCar – un proiect inovator pe care l-au lansat de curând şi care conectează posesorii de autoturisme cu unităţi de service. Cu ajutorul aplicaţiei IQCar, în timp real, şoferul poate identifica problemele semnalate de autoturism şi poate găsi cel mai apropiat service disponibil care îi poate ajuta. IQCar oferă în acelaşi timp asistenţă rutieră, soluţii pentru defecţiunile autoturismului, notificări pentru întreţinerea maşinii, identificarea unui service în apropiere, localizarea maşinii parcate etc.

    Pe termen lung, Leonidas Anastasopoulos spune că se vede în continuare implicat în proiecte care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt  atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“

  • Concedieri masive la unul dintre cei mai mari operatori telecom din România

    De asemenea, câteva sute de persoane cu funcţii manageriale vor trece printr-un proces de evaluare, potrivit datelor comunicate de directorul de HR al Telekom România Carmen Dumitrache.
     
    Cea mai afectată companie din grupul Telekom este cea de telefonie fixă, fostul Romtelecom, de unde vor fi desfiinţate cele mai multe poziţii de manager. “Vor fi desfiinţate 156 de funcţii de management, iar pentru 200 de funcţii dintre cele existente se va susţine evaluare”, conform datelor transmise de SNTc, unul dintre sindicatele din fostul Romtelecom, după întâlnirea din data de 22 mai.

    Evaluarea va ţine cont de performanţa managerului (10%), rezultatele testelor de diagnoză susţinute după demararea procesului de reorganizare (30%) şi un interviu care se va concentra pe competenţele persoanei.

    “SNTM susţine orice măsură de eficientizare reală şi dovedită a companiilor, cu condiţia unui proces aplicat transparent, corect, fără discriminare, cu respectarea condiţiilor sociale din CCM aplicabil şi a dispoziţiilor legale în materie de concedieri colective, precum şi cu o compensare a salariaţilor ce urmează sa fie astfel afectaţi, atât în cazul plecării din companie, cât şi în cazul păstrării calităţii de angajat”, a declarat Florin Bica, preşedintele Sindicatului Naţional Telecomunicaţii Mobile (SNTM), organizaţie sindicală afiliată BNS şi care este reprezentativă la nivelul unităţilor Telekom Mobile Communications (fostul Cosmote), Germanos Telecom Romania şi Sunlight România.

    Peste alte două săptămâni grupul urmează să anunţe şi care va fi impactul reorganizării asupra personalului angajat pe funcţii de execuţie din cadrul companiilor din grupul Telekom.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tehnologia sănătăţii: care sunt inovaţiile care transformă munca medicilor şi sănătatea celor de acasă

    Cât de mult a avansat tehnologia şi cât de importantă este ea pentru sănătate în general sunt două întrebări la care răspund atât profesionişti din zona medicală, cât şi companii implicate în procesul de cercetare şi dezvoltare.

    „Cred că m-aţi ales bine pe mine, pentru că la mine tehnologia e extrem de importantă”, spune doctorul Ştefăniţă Dima, medic primar radiologie şi imagistică medicală, coordonator naţional al Clinicilor de Medicină Intervenţională MedLife. El ocupă, de asemenea, funcţia de preşedinte al Comitetului Europei Centrale şi de Est din cadrul European Society for Minimally Invasive Neurological Therapy (ESMINT). „Ceea ce fac eu reprezintă o supraspecializare oarecum nouă în România, este o specialitate de graniţă, aşa cum e la modă să fie acum toate domeniile medicale. Este minim invazivă şi înseamnă, practic, tratarea vaselor cerebrale sau ale măduvei spinării prin interiorul vasului. Adică intru prin artera femurală şi pe acolo merg şi ajung până la cele mai subţiri vase ale capului, încerc pe cele astupate să le destup, iar pe cele rupte să le cârpesc; acest lucru mi-e din ce în ce mai la îndemână, pentru că aparatura este de bună calitate. Vorbim în primul rând de angiograf, aparatura care îmi permite să văd vasele, cât şi despre catetere, furtunaşele pe care le introduc în vasele de sânge şi care sunt din ce în ce mai uşor de manevrat.”

    Nimeni în medicină nu mai vrea să facă operaţii mari, să facă proceduri invazive cu pierderi mari de sânge sau cu deschideri extrem de mari, crede el. „În 98-99% din cazuri tehnologia se poate aplica astăzi, şi atunci evident că anestezistul e mai bucuros când nu soliciţi foarte mult pacientul în timpul unei intervenţii complexe.”

    Conceptul vine din ţările dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franţa sau Germania, şi lucrurile merg bine, pentru că din momentul în care s-a dat direcţia aceasta, „inginerii de-abia aşteaptă să se joace cu dispozitivele astea şi să producă lucruri extrem de interesante şi de utile în medicină. În 20 de ani cu siguranţă vor fi nişte roboţi care vor face o mare parte din aceste proceduri, în vreme ce medicul va asista; robotul îi va da nişte coordonate, iar el va apăsa pe trei butoane, eventual prin telemedicină, fiind chiar şi în altă ţară. Acesta nu este progresul medical, de fapt medicina e doar beneficiarul: e progresul ingineriei, ciberneticii, informaticii poate.” Tehnologia se bazează însă pe cercetare şi dezvoltare, iar aici personajele principale devin companiile. Una dintre cele care au decis să îşi concentreze activitatea pe zona medicală şi de sănătate este Philips.

    La nivel global, compania şi-a propus un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume de a schimba în bine viaţa a trei miliarde de oameni pe an până la nivelul anului 2025. „Acest angajament a ghidat compania noastră încă de la înfiinţare, Philips lansând în decursul a mai bine de un secol inovaţii revoluţionare. Odată cu decizia de a ne concentra activitatea pe tehnologii pentru sănătate, începând cu anul trecut, Philips îşi propune să transforme modul în care ne raportăm la sănătate, printr-o abordare holistică, marcând evoluţia de la inovaţie centrată pe produs către inovaţie centrată pe sistem. Aşadar inovaţiile noastre în domeniul sănătăţii acoperă o gamă largă de nevoi ale consumatorilor, ale pacienţilor, ale profesioniştilor şi ale furnizorilor de servicii medicale, respectiv ale întregului sistem”, spune Alexandru Popescu, CEO al Philips SEE (South-East Europe).

    Viziunea Philips în domeniul sănătăţii pune oamenii în prim-plan şi îi încurajează să îşi asume un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi, subliniază el. De aceea, compania dezvoltă soluţii care încurajează şi sprijină un stil de viaţă sănătos, prevenţia sau tratamentul la domiciliu şi care sunt uşor de accesat şi de utilizat de către pacienţi. Un exemplu concret îl reprezintă gama de produse Respironics care uşurează gestionarea afecţiunilor respiratorii şi îmbunătăţesc radical calitatea vieţii pacienţilor. „Investim în R&D pentru a dezvolta produse inovatoare, dar şi accesibile pentru sistemul medical. Privim accesibilitatea din două perspective importante: cea financiară şi cea geografică, spaţială. Fie că ne referim la dispozitive mobile pentru diagnostic sau soluţii pentru telemedicină, acestea duc medicina avansată tehnologic în cele mai îndepărtate locuri, uneori cu sprijinul unor persoane care pot să suplinească rolul specialistului, până la un punct, bineînţeles”, spune Alexandru Popescu.

    Totodată, abordarea companiei pune accent pe soluţii integrate care reprezintă o combinaţie de hardware, software şi servicii de consultanţă oferite partenerilor Philips. „Pentru a extinde accesul pacienţilor la astfel de soluţii, dezvoltăm proiecte de colaborare cu autorităţi publice, cu spitale publice sau private, cu universităţi şi chiar cu alte companii mari. Cu siguranţă rolul nostru, al companiilor private, este important, însă rolul instituţiilor statului este esenţial, fiind un facilitator pentru accesul populaţiei la servicii de sănătate de înaltă calitate, fie prin programele de sănătate pe care le dezvoltă, fie prin încurajarea şi susţinerea actorilor din acest domeniu.”

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Liudmila Climoc, CEO Orange România

    După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera în cadrul companiei de telefonie mobilă Voxtel de pe poziţia de consultant de vânzări. Compania de telefonie mobilă Voxtel din Republica Moldova s-a lansat în 1998, având încă de la început în acţionariat grupul France Telecom. Operatorul a trecut la brandul Orange în 2007, după ce în anul anterior francezii şi-au majorat participaţia la operator la 61%.

    După un an în cadrul Voxtel, Liudmila Climoc a fost promovată în poziţia de manager al reţelei de magazine în cadrul departamentului comercial, poziţie ocupată până în anul 2002.

    În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

  • Compania care controlează internetul, dar nimeni nu a auzit de ea. 150 milioane de website-uri folosesc tehnologia lor

    Nginx, pronunţat “Engine-X” este probabil unul dintre cele mai importante startup-uri de care probabil nu ai auzit. Compania tocmai a primit o finanţare de 8 milioane de dolari de la gigantul telecom australian Telstra, scrie Business Insider.

    În momentul de faţă tehnologia de web-server a Nginx este foarte populară. Cel puţin 150 milioane de website-uri o folosesc.
    Mai mult, 49% din topul 1000 al site-urilor cu cel mai mare trafic din lume utilizează Nginx, potrivit W3Techs. Mult peste competiţie. IIS, al Microsoft, funcţionează doar pe 6.8% dintre site-urile din acelaşi top. În clasament se află serverele Google cu o cotă de 9.8% şi Apache cu 26.6%.

    Chiar şi NASA a apelat la Nginx pentru site-ul care a transmis imagini live de pe rouverul Curiosity în explorarea sa a planetei roşii.

    Produsul este gratuit, iar ca startupul să genereze venituri oferă o variantă premium, care are la dispoziţie mai multe unelte pentru clienţi, dar şi consultanţă.

  • La început era cel mai slab angajat al companiei, dar la 24 de ani îşi cumpăra un Ferrari din bonusuri. Care este secretul acestui tânăr

    La aniversarea de 24 de ani, Jacyn Heavens şi-a făcut cadou un Ferrari. Cariera sa ca om de vânzări în domeniul telecom nu a avut, însă, un start uşor, conform unui articol bbc.com. 

    După ce a lucrat o vreme în domeniul asigurărilor, la următorul său job în vânzări lucrurile nu au fost prea roz, povesteşte Jacyn Heavens, care acum are 33 de ani. „A fost perioada de boom în industria telecom, dar degeaba, la mine nu mergea. Nu puteam vinde nimic. Până într-o zi când şeful mi-a spus <<Ieşi afară din birou şi să nu te mai întorci până nu vinzi ceva>>. M-am dus în maşină şi am început să plâng. Mi-am sunat mama şi i-am spus că sunt un om de nimic”, adaugă el.

    Din fericire pentru Jacyn, a decis să nu renunţe, ci să-şi creeze o strategie de succes. În 2004, problema sa era foarte simplă –  încercând să vândă telefoane firmelor, îşi petrecea toată ziua dând telefoane, iar răspunsul era mereu acelaşi –NU. Dar apoi, Jacyn şi-a dat seama că motivul pentru care nimeni nu era interesat era acela că nu le oferea nicio îmbunătăţire a contractelor existente. Aşa că, în loc să încerce să vândă doar telefoane, el le propunea companiilor o împrospătare a contractelor, o îmbunătăţire. În scurt timp, a obţinut o listă lungă de date care trebuiau reînnoite. Mai târziu, suna companiile în momentul în care ştia că se află în căutare de noi terminale, iar încet – încet a  început să valorifice cerere după cerere. „Am fost ultimul, locul 500 din 500 de membri ai personalului de vânzări, apoi, dintr-o dată, am fost pe locul 200, am urcat pe locul 50-a şi în final am ajuns pe primul loc”, povesteşte el.

    Lucra pentru o companie în estul Angliei, la acea vreme, iar la scurt timp a fost recrutat de un concurent al companiei sale, care avea sediul în Londra. Jacyn spune ca planificarea lui meticuloasă a determinat o creştere continuă a cifrelor de vânzări, resprectiv a comisioanelor sale. Iar acestea au crescut atât de mult, încât de ziua lui de 24 de ani s-a simţit „suficient de stabil din punct de vedere financiar” şi şi-a făcut cadou ultimul model de Ferrari.

    Doi ani mai târziu, însă, a decis să renunţe la lumea vânzărilor. „M-am simţit suprasolicitat, aşa că am decis să mă duc înapoi la Norwich şi să mă liniştesc”, spune el. „Am atins apogeul în vânzări, am făcut tot ce am putut face, aşa că m-am gândit să-mi deschid o afacere”. Astăzi el este fondatorul şi directorul executiv al Epos Now, una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din Marea Britanie.

  • Povestea singurei femei CEO din industria telecom din România

    Pentru prima dată de când a preluat conducerea filialei locale Orange, singura femeie CEO din industria telecomului românesc, Liudmila Climoc, vorbeşte despre parcursul până la fotoliul de director executiv, despre rezultatele obţinute şi perspectivele companiei pe care o conduce, liderul pieţei de profil.

    „Este esenţial să nu-ţi setezi limite, să cauţi provocarea, nu confortul şi să te întrebi continuu cum te poţi diferenţia” este crezul Liudmilei Climoc, CEO-ul Orange România. Privind în urmă, constanta de bază a carierei sale este apetenţa pentru inovaţie şi deschiderea către schimbare, către provocări: „Mi‑am construit cariera cărămidă cu cărămidă. Cred cu tărie în importanţa aprofundării cunoştinţelor, iar pentru a învăţa trebuie să-ţi menţii mintea mereu deschisă şi să asculţi”. După spusele sale, cea mai mare provocare profesională întâlnită până acum a fost preluarea conducerii Orange România, cel mai mare operator telecom local, cu o cotă de piaţă de 37%.

    Fotoliul de CEO al filialei locale Orange nu este însă prima poziţie de prim rang pe care moldoveanca o ocupă în cadrul unei companii; în ultimii opt ani a condus operaţiunile aceluiaşi operator în partea cealaltă a Prutului. În timpul mandatului său de CEO, Orange Moldova a crescut, compania devenind lider al pieţei prin dublarea numărului de clienţi, „iar în prezent doi din trei moldoveni sunt clienţi Orange, asta însemnând 2,6 de milioane de oameni”, explică Liudmila Climoc. Şi pe lângă rezultatele financiare, ea se mândreşte cu faptul că „a poziţionat Moldova pe harta inovaţiei grupului Orange”, fiind prima ţară în care s-a implementat reţeaua de tip 4G, în 2011.

    De asemenea, a reuşit să creeze o premieră mondială, prin efectuarea primului apel HD la nivel global. „Prin rezultatele şi inovaţiile aduse, am reuşit să creăm un branding de ţară ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii Moldovei ca regiune ce se luptă cu o situaţie economică dificilă”, spune Climoc.

    „Wow! Asta da provocare!” a fost primul său gând când i s-a propus poziţia actuală, fiind conştientă că noul job îi va aduce la pachet responsabilitatea cunoaşterii şi înţelegerii în profunzime a contextul local. „Particularităţile locale pot face diferenţa într-o piaţă atât de competitivă. Chiar dacă distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău este relativ mică, pieţele sunt fundamental diferite”, consideră Liudmila Climoc, care a preluat conducerea Orange România pe 1 mai 2016.

    Tranziţia nu a fost dificilă şi povesteşte că nu a surprins-o nimic, ci mai degrabă i s-au confirmat aşteptările. În primul rând, a descoperit „o echipă proactivă, focusată pe strategie, capabilă să se mobilizeze în faţa deadline-urilor şi a inovaţiei”, obiceiuri care se pliază pe stilul său de management şi au ajutat-o să se obişnuiască cu echipa de la Bucureşti. Pe de altă parte, se declară încântată să observe entuziasmul românilor faţă de tehnologie, afirmând că „oamenii vor o calitate superioară atât în ce ţine de reţea, cât şi în livrarea serviciilor”. Totuşi, deşi aşteptările clienţilor pentru serviciile telecom sunt foarte ridicate, românii caută simplismul. Explicaţia e la fel de simplă, spune şefa Orange: „Viaţa devinde din ce în ce mai activă, ritmul creşte constant, internetul, tehnologia, aplicaţiile se îmbunătăţesc şi, în acest context, singura aşteptare a omului este menţinerea lucrurilor cât se poate de simple”.

    Aceasta este şi principiul care stă la baza celui mai recent proiect implementat de Orange în România, pe care Liudmila Climoc trebuie să îl crească de la zero – serviciile convergente – un termen puţin cunoscut publicului larg, dar care „va intra cu siguranţă în vocabularul uzual al românilor; sau cel puţin beneficiile sale”. Pachetul convergent Orange Home, serviciu spre care operatorul îşi focusează în acest moment strategia, presupune oferirea de servicii integrate pentru mobil şi acasă. Astfel, abonaţii beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu, telefonie fixă, internet fix prin fibră optică şi sisteme pentru case inteligente, sub aceeaşi umbrelă portocalie. „Clienţii vor lucrurile simple din acest punct de vedere, iar Orange le oferă toate serviciile sub o singură factură, la cea mai bună tehnologie. Pe de altă parte, această schimbare completează portofoliul Orange, fiind un pas important şi pentru companie”, explică Liudmila Climoc.

    Acest pas vine după şase trimestre de creştere consecutivă; în perioada iulie-septembrie din 2016 a înregistrat o cifră de afaceri de 251,1 milioane de euro, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 4,4% faţă de trimestrul anterior. Orange România este lider pe piaţa telecom din 2007, când a reuşit să depăşească Vodafone cu peste un milion de clienţi; la sfârşitul anului trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 947 de milioane de euro, şi 10,177 milioane de clienţi. Topul companiilor care activează în telecom este completat, după cifra de afaceri obţinută în 2015, de Vodafone România (cu afaceri de 749,3 mil. euro), grupul Telekom România (fostele Romtelecom şi Cosmote, subsidiare ale Deutsche Telekom, care ocupă poziţia a treia în clasament cu venituri de 984 mil. euro la nivel de grup şi 415,8 mil. euro pentru fostul Cosmote) şi Digi Mobil (parte din RCS & RDS, cu o cotă de piaţă de 10% şi afaceri de 600 mil. euro). Piaţa telecom, care a ajuns de 3,4 miliarde de euro, se află în creştere, spune Liudmila Climoc, mai ales în contextul revenirii economiei.

    „România a înregistrat cea mai rapidă creştere economică din Europa în trimestrul al doilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, până la 6%, conform Eurostat. Pe de altă parte, al doilea cel mai mare contribuitor la PIB-ul României este sectorul IT&C, industria telecom fiind o parte predominantă a acestei pieţe”, spune CEO-ul Orange. Aşadar, previziunile nu pot fi decât optimiste, iar creşterea industriei este susţinută, la rândul său, de creşterea afacerilor, a consumului şi, nu în ultimul rând, de faptul că România devine hubul IT al Europei, consideră reprezentanta Orange.
    Ca manager al celui mai mare operator telecom, Liudmila Climoc îşi propune „să consolideze poziţia locală a Orange pe piaţa de profil şi să creeze un teren propice pentru inovaţie, cât şi să răspundă nevoilor şi aşteptărilor clienţilor”. Cât despre cele şase luni petrecute până în prezent la Orange România, spune că a fost o perioadă dinamică, în care Orange s-a focusat pe serviciile convergente, pe experienţa consumatorului şi pe rolul său în comunitate.

  • Topul celor mai mari salarii din telecom. Ce salariu câştigă un angajat de la Orange

    „Orange înregistrează cel mai ridicat venit salarial me­diu din industria telecom şi în acelaşi timp este compania ca­re are şi nivelul de fluctuaţie cel mai redus dintre cei trei jucă­tori din top. Nivelul salarial me­diu net cel mai ridicat poa­te fi determinat, într-o anu­mită măsură, de externali­za­rea unor părţi din business unde salariile erau sub media pe com­pa­nie. Totodată, spre deosebire de ceilalţi jucători din top, com­pania nu a trecut prin schimbări strategice ma­jore, care să fi generat fluctua­ţie mare de angajaţi“, a explicat Cristina Postolache, mana­ging partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul re­surselor umane Big4HR.

    Topul celor mai mari salarii din telecom. Ce salariu câtigă un angajat de la Orange

  • Tânăra de 33 de ani care decide cine se angajează la Xerox: “Orice discuţie este o experienţă de învăţare”

    Manuela Son are o experienţă de zece ani în domeniul resurselor umane dar şi în consultanţă şi recrutare în domenii variate (FMCG, IT, telecom, outsourcing sau farma). Manuela Son spune că timpul petrecut în zona de consultanţă şi ca sales consulting i-a oferit „o perspectivă amplă asupra pieţei de muncă din România, a culturilor organizaţionale foarte diferite şi a cerinţelor schimbătoare ale clienţilor“.

    În prezent ocupă poziţia de HR director la Xerox (Central Eastern Distribution Group) şi Learning and Development Middle East & Africa, unde spune că cea mai mare provocare este legată de motivarea şi păstrarea angajaţilor-cheie. În ciuda schimbărilor de structură, „aici intervine creativitatea şi experienţa omului de HR, care în baza unei diagnoze organizaţionale corecte poate să ţintească sursa problemei“. Iar responsabilitatea sa pe partea de Learning & Development spune că a ajutat-o să vadă cu alţi ochi „analiza nevoilor de training şi să înţeleg care este gap-ul real“.

    Consideră că reuşita în carieră „constă în mixarea unui rol regional cu unul local şi, mai ales, în capacitatea de a prioritiza şi de a înţelege stilurile diferite de management“, dar şi „faptul că am putut să am o traiectorie profesională ascendentă timp de zece ani şi să deţin un rol principal în echipa de management“. Despre planurile pe termen lung spune că nu mai sunt fezabile în lumea dinamică în care trăim şi că „mai productiv ar fi să ne folosim resursele şi să valorificăm oportunităţile care ni se oferă“.

    „Consider că orice interacţiune, discuţie este o experienţă de învăţare, depinde doar de agilitatea noastră de a conştientiza asta şi de a vedea partea plină a paharului“, spune adaugă ea. Manuela Son a absolvit Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi un master de Resurse Umane şi Comunicare.

  • Compania care controlează internetul, dar nimeni nu a auzit de ea. 150 milioane de website-uri folosesc tehnologia lor

    Nginx, pronunţat “Engine-X” este probabil unul dintre cele mai importante startup-uri de care probabil nu ai auzit. Compania tocmai a primit o finanţare de 8 milioane de dolari de la gigantul telecom australian Telstra, scrie Business Insider.

    În momentul de faţă tehnologia de web-server a Nginx este foarte populară. Cel puţin 150 milioane de website-uri o folosesc.
    Mai mult, 49% din topul 1000 al site-urilor cu cel mai mare trafic din lume utilizează Nginx, potrivit W3Techs. Mult peste competiţie. IIS, al Microsoft, funcţionează doar pe 6.8% dintre site-urile din acelaşi top. În clasament se află serverele Google cu o cotă de 9.8% şi Apache cu 26.6%.

    Chiar şi NASA a apelat la Nginx pentru site-ul care a transmis imagini live de pe rouverul Curiosity în explorarea sa a planetei roşii.

    Produsul este gratuit, iar ca startupul să genereze venituri oferă o variantă premium, care are la dispoziţie mai multe unelte pentru clienţi, dar şi consultanţă.