Tag: tehnologie

  • China dezvăluie versiunea finală a regulilor privind utilizarea inteligenţei artificiale generative, una dintre primele măsuri oficiale de reglementare a tehnologiei AI din lume

    China a publicat liniile directoare oficiale pentru serviciile de inteligenţă artificială generativă, una dintre primele măsuri majore din lume pentru a reglementa această tehnologie avansată, raportează Bloomberg.

    Normele conduse de Administraţia spaţiului cibernetic din China, principalul supraveghetor al internetului din ţară, vor intra în vigoare începând cu 15 august, potrivit unei declaraţii oficiale de joi. Printre cele 24 de prevederi se numără cerinţele ca furnizorii de platforme să efectueze o analiză de securitate şi să îşi înregistreze serviciile la guvern, aşa cum a fost stipulat într-o versiune preliminară publicată în aprilie.

    Liniile directoare finalizate stipulează că furnizorii offshore de instrumente de inteligenţă artificială generativă – în cazul în care acestea sunt destinate rezidenţilor chinezi – trebuie să respecte, de asemenea, setul de reguli. Pe de altă parte, dacă instrumentele dezvoltate în China servesc doar utilizatorilor din străinătate, acestea nu vor face obiectul orientărilor.

    „Reglementările conturează multe oportunităţi care vor deriva din aplicaţiile orientate către întreprinderi, oamenii devenind astfel mai precauţi în ceea ce priveşte antreprenoriatul orientat către consumatori”, a declarat Frances Du, partener fondator al J Ventures.

    De asemenea, orientările elimină dispoziţiile din versiunea preliminară care prevedeau amenzi de până la 100.000 de yuani (14.000 de dolari) pentru încălcările de regulament, precum şi obligaţia operatorilor de platforme de a acţiona în termen de trei luni pentru a rectifica conţinutul problematic. De asemenea, aceasta adaugă agenţii, inclusiv Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei din ţară ca emitenţi comuni ai regulamentului, alături de o serie de articole care încurajează dezvoltatorii chinezi de cipuri, modele şi software de inteligenţă artificială să contribuie la stabilirea de standarde internaţionale şi să urmărească schimburile tehnologice.

    Măsura vine în urma unor luni de consultări între guvern şi actorii din industrie. Marile companii de internet din China, de la Alibaba Group Holding Ltd. şi Baidu Inc. până la JD.com Inc., au contribuit la efortul de a construi echivalentul din ţară al ChatGPT de la OpenAI. Reglementarea de către China a acestui sector incipient va oferi un model pentru dezvoltarea ordonată a inteligenţei artificiale şi distribuirea acesteia ca serviciu pentru întreprinderi şi consumatori.

  • Povestea primei companii din IT-ul românesc care s-a listat la bursă. Cum vrea ea să schimbe piaţa pentru ca România să nu mai fie pe ultimul loc în UE la competenţe digitale

    În contextul în care ne aflăm în plină decadă digitală, România se află încă pe ultima poziţie la capitolul „competenţe digitale” în rândul statelor UE. Cum şi-a propus grupul Bittnet, primul nume din IT-ul local listat la BVB, fondat de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu în 2007, să schimbe acest clasament şi să transforme companiile româneşti şi pe angajaţii lor în campioni în tehnologie?

    „Misiunea noastră nu e doar despre a vinde o tehnologie, ci de a creşte cumva campioni în tehnologie, fie că sunt companii româneşti pe care să le facem mai deştepte, mai agile, mai capabile să se lupte cu jucători internaţionali, fie că vorbim de oameni care să fie nişte oameni de valoare în tehnologie şi să poată să aibă un loc de muncă cu mai multă valoare”, spune Mihai Logofătu, cofondator şi CEO al grupului Bittnet.

    De altfel, el şi-a asumat această misiune, împreună cu fratele său, Cristian Logofătu, încă din 2007, anul în care au pornit aventura Bittnet într-o formulă oficială, odată cu intrarea României în UE. „Pe de altă parte, aventura noastră în industria de tehnologie, în IT-ul românesc, începuse deja cam la nivelul anilor 1999-2000”, povesteşte el.

    La acea vreme se dezvolta în România o reţea de centre educaţionale numită Cisco Networking Academy, un program global al companiei americane Cisco, prin care tineri – elevi, studenţi – învăţau bazele funcţionării internetului. „Azi e cel mai amplu program educaţional al unei companii private. Noi am fost doi dintre aceşti studenţi, ulterior am fost instructori, apoi am dezvoltat academia până la nivelul la care în 2007 devenise cea mai mare academie Cisco din toată Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Văzând noi acest succes din lumea academică şi cum veneau la noi la cursuri oameni din companii private, ne-am gândit că ar trebui să începem şi un business antreprenorial în care să facem educaţie profesionistă pentru angajaţii din tehnologie şi cam aşa a luat naştere Bittnet – fără ambiţii, fără nişte planuri bine stabilite ca antreprenori, mai degrabă doar cu dorinţa de a construi o companie românească care să facă educaţie.” De altfel, zona de educaţie în aria tehnologică a fost încă de la început şi este şi astăzi unul din pilonii de bază ai grupului Bittnet.

    Cei doi fraţi au pornit la drum pe calea antreprenoriatului folosind ca investiţie iniţială „nişte bani de la părinţi şi ceva bani de la bănci, credite pentru care am garantat cu apartamentele în care stăteam noi şi mama”. Primii ani de viaţă antreprenorială recunoaşte că au fost destul de grei. „Am folosit toate resursele posibile, şi la vremea respectivă nici nu exista un ecosistem care să sprijine antreprenoriatul aşa cum este astăzi. Astăzi există un sistem foarte bine pus la punct, cu oameni, structuri şi bani, capital pentru fiecare etapă, cu toate seriile posibile – preseed, seed şi tot aşa, plus deschiderea de a mentora. Dar la noi au fost toate lucrurile văzând şi făcând, plus ce am citit şi ne-am autodezvoltat.” Ca lecţie pentru alţi antreprenori spune că întotdeauna începutul e foarte greu şi ai senzaţia că împingi un bolovan la deal. În plus, „mai degrabă vei găsi prea mulţi oameni de jur-împrejurul tău care îţi vor spune de ce nu se pot face lucruri şi de ce nu este bine”. Aşa că trebuie să găseşti liniştea şi puterea să îi dai la o parte pe toţi cei care îţi explică că nu se poate, continuă el, şi asta pentru a putea să le arăţi că se poate face ceea ce ai de făcut şi să te înconjori de oamenii care să sprijine această idee, „fiindcă multe idei sunt valoroase, secretul însă stă în execuţie şi mai degrabă mai multe idei mai puţin valoroase ajung să supravieţuiască şi să devină de succes pentru că au parte de o execuţie bună decât invers”.

     

    De la companie la grup, în patru cicluri de dezvoltare

    Privind retrospectiv, Logofătu spune că până în prezent Bittnet a trecut prin patru cicluri mari de dezvoltare. Cel dintâi a fost cuprins în perioada 2007-2011, „în care am prins o criză care a fost foarte greu de gestionat, fiindcă eram o companie mică, furnizorii nu-ţi mai dădeau nimic, băncile erau şi ele destul de stresate, căci a fost o criză financiară grea la momentul respectiv, deci au fost momente greu de gestionat”. A urmat apoi perioada 2012-2015, „în care ne-am dezvoltat destul de mult şi în care am avut alături de noi pentru prima oară în România un advisory board format din oameni care fie au mai crescut companii şi au făcut exit, fie erau antreprenori de un mai mare succes decât aveam noi”. La începutul acestui interval, mai precis în anul 2012, compania a atras şi prima finanţare, din partea lui Răzvan Căpăţână, care a fost business angel investment pentru Bittnet. În plus, antreprenorul spune că noua structură a contribuit foarte mult la evoluţia afacerii.

    Apoi, la început de 2015, în căutarea unei noi runde de finanţare pentru a accelera creşterea, s-a ivit oportunitatea listării la BVB, odată cu lansarea unui segment de piaţă secundară, AeRO, destinat IMM-urilor cu ambiţii de creştere foarte mari. „Pentru noi asta a răspuns unor idei, unor visuri, pentru că până atunci principala sursă de inspiraţie au fost cărţile americane, iar companiile de tehnologie pe care le vedeam sau pentru care lucram ca parteneri se listaseră la bursă în SUA, deci a devenit deodată un traseu foarte bun”. Anul 2015, completează Mihai Logofătu, a fost un an important şi prin prisma faptului că IT-ul local a trecut printr-un „moment de curăţenie”, existând la acea vreme multe companii româneşti de renume implicate în mai multe scandaluri mediatice. „Iar faptul că am reuşit să ne listăm, să devenim prima companie de tehnologie din România listată la BVB a avut şi alte beneficii, unele dintre ele fiind vizibilitatea şi posibilitatea de a atrage resurse umane care să dorească să lucreze într-un mediu curat, într-o cultură sănătoasă. Acesta a fost momentul 2015.”

    A urmat perioada 2015-2020, parcursul companiei pe piaţa de capital secundară, presărat cu o serie de iniţiative de ridicare de capital în premieră, emisiuni de obligaţiuni şi alte acţiuni, deci „un real succes”. Pe de altă parte, executivul spune că au deschis, astfel, şi drumul unei noi industrii, care a avut şansa să fie reprezentată la bursă, „iar astăzi, aproape zece ani mai târziu, acest sector este reprezentat de opt-zece companii, cred. A devenit un sector reprezentativ pentru bursă în contextul în care a devenit şi un sector reprezentativ pentru economia României”. Acum douăzeci de ani, când Bittnet făcea primii paşi, IT-ul nu conta în PIB-ul ţării, subliniază Logofătu. Spre comparaţie, astăzi, la finalul anului 2022, IT-ul a depăşit 7% din PIB şi proiecţia pentru acest sector este că va trece de 10% până la finalul anului 2025, ceea ce arată că economia se modernizează, se aliniază la un trend european, tehnologia e un sector important, aduce o valoare adăugată şi în opinia noastră prin tehnologie şi prin accelerarea tehnologiei România are şansa de a reduce decalajele economice faţă de Europa de Vest. „De aceea, cumva pariul nostru şi al grupului Bittnet în formula în care suntem astăzi este de a accelera călătoria digitală a României.” Antreprenorul atrage atenţia că în indicele DESI, un clasament al ţărilor europene care măsoară gradul de digitalizare al societăţilor prin patru componente – conectivitatea la internet de mare viteză, nivelul competenţelor digitale, intensitatea tehnologiei din sectorul public şi pe cea din sectorul privat –  suntem pe ultimul loc. „În ultima perioadă s-a clarificat foarte mult misiunea grupului Bittnet. Astăzi, după 17 ani, putem spune că grupul Bittnet este principala companie din România care sprijină călătoria digitală a acestei ţări. E un proiect amplu, complex, într-o perioadă în care Comisia Europeană pune foarte mult mult accent pe tehnologie. De altfel, decada 2020-2030 este botezată decada digitală şi foarte multe investiţii prin programe şi prin mecanisme europene se duc înspre digitalizare. Acel program PNRR este doar unul dintre mecanismele puse la punct de UE, prin care să sprijine creşterea gradului de digitalizare a ţărilor din această zonă.”

     

    Patru piloni bine structuraţi

    Tot în număr de patru sunt şi diviziile sub care e structurat grupul Bittnet, acestea cuprinzând, la rândul lor, mai multe companii: Educaţie (Bittnet Training, Equatorial), Cloud & Infrastructure (Dendrio, Optimizor, TopTech, 2Net, Dataware), Cybersecurity (Fort) şi Business Platforms & Software (Elian Solutions şi Nenos). „Sunt peste 12 branduri astăzi, iar aceste unităţi, aceşti piloni sunt aliniaţi cu trei din patru piloni ai indicelui DESI. Practic, cu excepţia pilonului legat de conectivitate, cel în care operatorii din România fac o treabă foarte bună şi care este, de asemenea, singurul pilon din cei patru unde România este în topul ţărilor, ceilalţi trei piloni sunt direct impactaţi de diviziile grupului Bittnet.”

    Antreprenorul spune însă că, dacă a învăţat ceva în toţi aceşti ani şi dacă se uită la modelul pe care l-a văzut la o scară globală, folosit de companiile mari, cel mai important pilon rămâne cel legat de capitalul uman şi de dezvoltarea competenţelor digitale într-un cât mai mare număr – „atât cele de bază cât şi cele avansate”. Potrivit lui, fără acest capital uman bine pregătit în direcţia competenţelor digitale vom cumpăra tehnologie care pe care nimeni nu va şti s-o folosească, iar oamenii nu vor avea un mindset digital cu care să-şi abordeze problemele. „Deci cred că un impact foarte mare îl avem în zona capitalului uman, unde prin programele noastre comerciale, adică prin ceea ce facem în unitatea de educaţie, dar şi prin ceea ce facem ca bine în societate – mă refer aici la programe de reconversie profesională – practic creştem numărul de oameni care să aibă fie competenţe digitale de bază, fie, pe cei care sunt deja în industrie, îi ajutăm să obţină expertiză mai înaltă şi practic să devină mai relevanţi.”

    Anul trecut, un număr de peste 6.000 de oameni, angajaţi ai unor firme din România, au participat la cursurile Bittnet. „Practic, companiile se uită în interiorul lor şi văd cam care este nivelul de expertiză pe care îl au în raport cu joburile pe care vor să le dezvolte şi îşi fac această analiză la care participăm şi noi şi ajutăm unde este nevoie pentru a înţelege ce le lipseşte.”

    Cursurile livrate de Bittnet includ fie conţinut propriu, fie conţinut de la partenerii de tehnologie, „fiindcă în industria de tehnologie foarte multă credibilitate o au certificatele profesionale”. Astfel, spune că un certificat oferit de un producător global ca Microsoft, ca Cisco, obţinut în urma finalizării cursurilor livrate de Bittnet cântăreşte mult şi în CV. „Ţi se oferă o diplomă în momentul în care tu ştii să foloseşti o anumită tehnologie – ca parteneri autorizaţi de training ai tuturor acestor producători noi avem dreptul să facem cursuri oficiale şi să le dăm la final absolvenţilor o diplomă care să spună că au promovat acest curs şi sunt în stare să facă aceste chestii. Prin aceste diplome ei se pot angaja oriunde în industrie, local sau internaţional, şi tocmai asta este valoarea acestor certificate – fiindcă sunt considerate certificate recunoscute în industria internaţională.”

    Vorbind apoi despre cel de-al doilea pilon, cel de infrastructură şi cloud, antreprenorul spune că acesta rezolvă, practic, o problemă esenţială a companiilor – nevoia de comunicaţii. „Şi în acest loc, dacă ne gândim, toate companiile au reţele de comunicaţii, fie că sunt la sediu, fie într-un format de muncă flexibil, au nevoie să folosească aplicaţiile de business, au nevoie să rezolve taskuri de business, să discute cu parteneri, să meargă la clienţi şi pentru a putea face asta într-un mod flexibil şi securizat sunt necesare soluţii de infrastructură pe care companiile din acest unit le oferă la cheie clienţilor, atât din mediul privat cât şi din mediul public. Şi avem aici nenumărate exemple în care în ultimii ani s-a văzut foarte mult această necesitate, faptul că oamenii au fost forţaţi să treacă în online, iar existenţa unor soluţii de colaborare şi a unor infrastructuri pregătite a permis continuitatea businessului chiar şi când am stat în casă.” În cazul Bittnet, spune Logofătu, şi anterior anului 2020 exista obiceiul de a se merge la birou într-un regim flexibil, dar majoritatea sesiunilor de training erau livrate faţă în faţă. Odată cu apariţia crizei pandemice, în mai puţin de două săptămâni au migrat absolut toate sesiunile de curs în online. „Noi eram pregătiţi din punctul de vedere al tehnologiei, al infrastructurii de comunicaţii să ne facem treaba de acasă, dar lucrul ăsta nu s-a întâmplat în foarte multe companii şi a fost un test de maturitate şi de viteză – cât de repede te poţi adapta să lucrezi de acasă şi să ai infrastructurile pregătite.”

    Legat de cea de-a treia divizie, cea legată de zona de cybersecurity, aceasta, spune Mihai Logofătu, a avut un impact major în schimbările aduse mai ales de ultimii ani, deoarece „un alt lucru pe care l-a arătat această schimbare puternică este cât de fragili suntem din punctul de vedere al securităţii”, pentru că, pe măsură ce toată lumea este expusă digital şi accesează resurse prin internet, practic teritoriul de apărat din punct de vedere cibernetic a crescut foarte mult şi asta a presupus o mai mare atenţie la soluţiile de securitate cibernetică. „În ultimii ani, toate studiile indică o creştere a numărului şi complexităţii atacurilor, de aceea colegii din divizia de cybersecurity îi sprijină pe clienţii din mediul public sau privat să funcţioneze fără să fie afectaţi de un atac cibernetic.” Practic, divizia de infrastructure & cloud şi cea de cybersecurity merg mână-n mână.

    Iar despre al patrulea pilon, Business Platforms & Software, Logofătu spune că importanţa sa e dată de faptul că ajută clienţii să-şi atingă obiectivele de business, folosind tehnologia ca instrument, infrastructura fiind o fundaţie necesară pe care să poţi să construieşti. „Deci dacă e să ne gândim la felul în care Bittnet este astăzi organizat, pregăteşte oamenii să funcţioneze, să aibă un job. Căci în momentul de faţă educaţia plus accesul la internet au ca egal un loc de muncă al viitorului. Iar prin infrastructură companiile devin funcţionale în această nouă realitate, prin aplicaţii de business devin performante, devin productive şi reuşesc să-şi atingă mai mult obiectivele lor de afaceri, iar prin securitate le facem să funcţioneze, să rămână disponibile atât clienţilor cât şi angajaţilor.” Dezvoltarea din ultimii ani a Bittnet a vizat această idee, de a avea o relaţie end to end pentru clienţii grupului. „Şi continuăm să atragem companii, să facem investiţii care să completeze această această linie logică care în egală măsură răspunde şi unui obiectiv de ţară, pentru că în esenţă lucrurile sunt legate între ele, şi de aceea considerăm că dezvoltarea e naturală iar piaţa de capital ne ajută să accelerăm această dezvoltare.”

    La capitolul „clienţi”, pe zona de educaţie Logofătu spune că principalele companii care apelează la trainingurile Bittnet vin fie din sectorul public, fie din sectorul privat mare – companii multinaţionale care au deja această educaţie de a investi an de an în pregătirea oamenilor. „Sectorul de tehnologie din România este pentru noi un sector prioritar fiindcă dacă creştem competenţa companiilor de tehnologie, sprijinim practic mult mai mult acest obiectiv de competenţe digitale”, susţine antreprenorul.

    În zona unitului de infrastructură, grupul are clienţi de toate dimensiunile, care sunt dispuşi să investească în tehnologie, antreprenori români, clienţi-multinaţionale şi sector public. „Sunt câteva verticale-cheie care au mai mare înclinaţie pentru tehnologie şi aş putea vorbi de trei-patru verticale unde noi acţionăm mai des: zona financiar-bancară, unde există foarte multe nevoi de tehnologie şi foarte multe riscuri, zona de manufacturing, zona de public, însemnând instituţii de apărare naţională şi infrastructuri critice – căci noi nu suntem pregătiţi să servim neapărat o primărie locală, dar suntem pregătiţi să servim ministere naţionale de apărare, ministerul de interne, pentru că acolo există infrastructuri critice, unde expertiza colegilor noştri este relevantă, zona de medical, tot ce înseamnă zona asta de health, unde se lucrează cu date sensibile care trebuie protejate, căci dincolo de nevoia de tehnologie şi de digitalizare din sectorul privat medical, cu tot ceea ce înseamnă ramurile lui, există o nevoie puternică de a proteja aceste date, şi zona de energie, de utilităţi.”

    Divizia din zona de software lucrează mult şi pentru antreprenoriatul românesc mare, care are nevoie de soluţii şi sisteme, iar pilonul de cybersecurity se adresează tot domeniilor financiar-bancar, de apărare naţională şi tot ce înseamnă practic cadru reglementat.


    Carte de vizită

    Mihai Logofătu, cofondator şi CEO, Bittnet Group

    ›     La bază este economist;

    ›     A pornit compania Bittnet în 2007, alături de fratele său, Cristian Logofătu;

    ›     În cadrul companiei este responsabil de implementarea unor procese operaţionale mai bune la nivel de grup şi de coordonarea, alături de echipă, a dezvoltării grupului în strategia de M&A;

    ›     Printre hobby-urile sale se numără sportul şi, de-a lungul timpului, a practicat tenis timp de 20 de ani şi, mai recent, a participat la triatloane şi alte competiţii de profil.


     

    „Criteriul de profitabilitate, baza oricărui business sustenabil”

    La nivel de strategie, una dintre coordonatele urmate de Bittnet este cea de M&A. „După momentul listării am spus că vrem să avem o creştere care să fie un mix între creşterea organică şi o creştere prin achiziţii, prin M&A-uri. Am făcut 14 procese de M&A în urma cărora antreprenori şi companii româneşti s-au alăturat grupului. În continuare, majoritatea acestor antreprenori au rămas alături de noi, asumându-şi pe alocuri pălării mai mari, nu doar compania cu care au venit, ceea este un rezultat relativ unic.” Toate companiile au crescut, spune Logofătu, toate companiile practic au prins arii din această nouă structură în care grupul le-a dat acces la capital, la know-how şi la operaţiuni, pentru că sunt companii bune, care aveau nevoie de sprijin pentru a trece la următorul nivel. „Avem o echipă dedicată de M&A şi avem o echipă dedicată de integrare a M&A-urilor, pentru că prima parte poate să dureze între trei-patru luni şi un an şi jumate, cu toate procesele prin care trece un M&A, dar partea complicată este să-i găseşti loc în echipă şi s-o aduci la standardul de grup, să-i integrezi pe acei oameni, şi acesta este un demers complex pe care l-am îmbunătăţit în timp şi avem un grup de oameni care lucrează la fiecare proiect în parte.”

    Dacă în primele proiecte de M&A au încercat să crească accelerat, căutând companii care să semene cu Bittnet şi mai multe dintre tranzacţii au venit să sprijine pilonul de infrastructură şi cloud, unde au apărut companii mari cu răspândire geografică, cu parteneriate tehnologice internaţionale, în ultimul an antreprenorul spune că au schimbat un pic practica la nivelul întregului grup, pentru că atât investitorii cât şi partenerii de business au cerut să se menţină un ritm de creştere, „dar să creştem zona de profitabilitate. Ne dorim în continuare creştere, dar ea trebuie să fie subordonată unei profitabilităţi mai bune, ceea ce înseamnă că şi în deciziile de zi cu zi am schimbat priorităţile, dar şi în strategia de M&A ne uităm după companii care să fie diferite, care să vină cu servicii recurente sau care să aibă expunere pe piaţa international. Deci practic în ultimul an am schimbat un pic felul în care ne uităm la companii, fie să completeze ceea ce lipseşte din oferta noastră, analizând totodată şi zona de profitabilitate – să fie companii poate mai mici, dar cu o pondere mai mare de servicii complementare nouă.” În felul acesta, adaugă el, „continuăm călătoria noastră de a deveni cel mai mare grup de servicii de tehnologie din România, dar bifăm şi criteriul de profitabilitate, care este baza oricărui business sustenabil. Nu poţi să ai un impact în societate şi să fii o companie că vorbească de sustenabilitate dacă nu eşti întâi o companie solidă din punct de vedere financiar”.

     

    O infrastructură umană capabilă, esenţială în călătoria Digitalizării

    În ceea ce priveşte echipa, care numără, în prezent, 370 de angajaţi, 93 veniţi anul trecut, şi cu o estimare de creştere cu alţi 60 de oameni până la final de an, Mihai Logofătu spune că în rândul calităţilor pe care le caută la cei ce se alătură grupului se numără dorinţa şi capacitatea de a învăţa permanent, curiozitatea, gândirea critică, capacitatea de adaptare la schimbare şi bunătatea. „Nu căutăm angajaţi ideali, căutăm angajaţi potriviţi culturii noastre, oameni care să aibă mai degrabă abilităţi, să fie autonomi, să fie ageri, să dorească să crească. Expertiza o poţi oferi uşor unui om. Ce nu poţi să schimbi este felul de a fi, mentalitea. Ne uităm deci după anumite abilităţi – abilitatea de a creşte, de a evolua, de a se adapta unor condiţii, şi felul în care e un om care aduce valoare. Partea de competenţă o formăm mai uşor şi avem preocuparea asta, facem chestia asta pentru piaţă şi avem o echipă care face asta doar pe plan intern, doar pentru colegii noştri.”

    Rezultatele, spune el, se văd. „În ultimii trei ani vedem cum cresc oamenii, vedem cum am profesionalizat şi din rândul colegilor am ridicat manageri.” La momentul actual, peste 40% din oamenii din cadrul grupului sunt de sex feminin şi acelaşi procent se repetă şi în cazul angajaţilor care conduc echipe – 40% dintre acestea fiind conduse de femei. „Nu a existat niciodată o politică în acest sens, acesta este rezultatul faptului că ne-am preocupat să luăm oamenii cei mai potriviţi pentru anumite poziţii, fără să conteze de unde vin, ce religie sau ce altă apartenenţă au. (…) Cred că un pariu important pentru grupul Bittnet va fi felul în care reuşeşte să profesionalizeze structura managerială. Astfel, e al treilea an în care derulăm o academie de dezvoltare de abilităţi manageriale şi de leadership. Practic, ca să putem fi acel grup de companii care să sprijine călătoria asta digitală a României avem nevoie de o de o infrastructură umană capabilă.”

     

    Recuperarea decalajelor, posibilă prin schimbarea mindsetului

    Cât despre lacunele României la capitolul „competenţe digitale” şi modul în care companiile şi angajaţii deopotrivă pot recupera decalajele faţă de restul Europei, antreprenorul atrage atenţia în primul rând asupra faptului că, în timp ce clienţii din companiile mari, multinaţionale, vin cu o practică de grup şi cu standarde de grup în ceea ce înseamnă consumul de tehnologie, acolo conversaţia fiind despre performanţă, despre cine este cel mai bun să livreze o anumită soluţie, în rândul companiilor antreprenoriale e un efort mai mare de educare, de conştientizare a nevoilor din zona asta de tehnologie şi de conştientizare a importanţei de a avea soluţii profesioniste livrate de un furnizor profesionist, care să răspundă pentru ceea ce face. El notează că se remarcă totuşi un proces de maturizare, „în opinia noastră încă puţin prea lent, dar sunt manageri, antreprenori care realizează că fără investiţii în tehnologie nu vor putea rezista pe o piaţă din ce în ce mai competitivă”. Cumva aici scopul nostru este şi de a educa piaţa. Potrivit lui, acest sector este extrem de important – „îndrăznesc să spun strategic pentru România anului 2030”, iar valoarea creată de oamenii care muncesc în tehnologie este mult mai mare decât valoarea creată în orice alt domeniu, dacă ne uităm la contribuţia sectorului în PIB şi la câţi oameni generează acel rezultat comparativ cu alte sectoare. „Şi cred că atunci când ai de făcut pariuri ca ţară nu poţi să te uiţi în toate domeniile. Evident ai de recuperat decalaje faţă de ţările europene în zona asta serviciilor de infrastructură rutieră, feroviară, lucruri care cumva trebuiau făcute mai de mult, dar cu asta nu vei face niciodată un salt. Dacă vrei să faci un salt, să recuperezi nişte decalaje trebuie să pui nişte pariuri majore. În opinia noastră tehnologia şi IT-ul reprezintă un pariu pentru România anului 2030.”

    El spune că această poziţionare a României la nivelul competenţelor digitale reflectă şi o problemă demografică, o problemă ce ţine de cele două Românii despre care vorbim atât de des – România oraşelor şi România satelor. „În oraşe lucrurile stau mult mai bine, e un nivel de educaţie mult mai mare, ponderea copiilor care merg la şcoală, la licee, la facultăţi e foarte mare şi de aici din ce în ce mai mulţi se îndreaptă spre cariere în tehnologie şi ridică acest indicator. România, la 30 de ani de la Revoluţie, încearcă să recupereze decalaje şi România anului 2023 faţă de România lui 2000 e total schimbată din multe puncte de vedere. Cred însă că în alte economii e o preocupare mai mare şi la nivel de guvern pentru a sprijini aceste lucruri, e mai mare gradul de maturizare a companiilor din sectorul privat şi atunci ponderea investiţiilor lor în a pregăti oamenii e mai mare. Inclusiv la nivel de cetăţean.” În România, mai spune el, oamenii se aşteaptă mai des ca angajatorul să le plătească educaţia, în timp ce în Europa Vestică mult mai mulţi oameni aleg să îşi plătească educaţia din propriul buzunar, să investească în dezvoltarea lor pentru că ştiu că asta îi va face mai relevanţi pe piaţa muncii. „Deci cred că sunt încă schimbări şi căutăm să recuperăm aceste decalaje. În Europa Centrală şi de Est România este probabil alături de Polonia în cea mai bună poziţie, cu un bazin mare de IT-işti, cu un potenţial de a deveni un hub digital în regiune.”

    De altfel, Mihai Logofătu spune că accesul la tehnologie este astăzi mult mai facil decât a fost vreodată şi, în timp ce companiile mari, globale, au posibilitatea să aloce bugete foarte mari şi au avut posibilitatea şi în trecut  să investească mult în tehnologie, în paralel IMM-urile au la rândul lor posibilitatea să fie mai inteligente şi să cumpere lucruri de-a gata, să folosească soluţii de cloud care sunt publice şi accesibile tuturor la o fracţie din costul pe care companiile globale l-au plătit în trecut. „Deci cred că nu e o problemă de resurse, ci o problemă de mindset a liderilor din aceste companii, care ar trebui să fie mai deschişi la ceea ce se poate întâmpla cu tehnologia şi să încerce să încerce să-şi regândească businessul ca şi cum l-ar porni astăzi de la zero. În orice domeniu am fi vom găsi piese de lego deja existente pe care să le folosim, la un cost foarte mic. Sunt multe modele de business care nu dezvoltă nimic, ci doar iau de-a gata lucruri care există, le îmbină într-o idee şi îşi văd obiectivul de business.” Resursele astăzi există, costurile sunt scăzute şi mai mult decât atât, cloudul este unul dintre egalizatorii cei mai mari între o companie mică şi o companie mare, fiindcă în cloud, cu bani foarte puţini poţi să ai acces la cea mai performantă tehnologie, poate o tehnologie pe care o companie globală nu o are fiindcă alege să-şi facă lucruri in house în timp ce în cloud plăteşti doar ce foloseşti şi mai mult decât atât, foloseşti inovaţia celor care au produs acolo acele lucruri, deci tu nu ai nevoie să rezolvi problema, ci ai nevoie să foloseşti lucruri care există deja într-o manieră inteligentă, subliniază executivul.

    Prin urmare, adaugă el, start-up-urile care pornesc acum ar trebui să pornească ca o companie născută în cloud şi să gândească cu mintea unei companii digitale. Astfel, pot să egalizeze şansele faţă de ceea ce înseamnă o corporaţie, ba chiar de multe ori pot fi mai agile, mai rapide şi mai mai capabile să facă diferenţa. „În plus, există şi programe precum mecanismul PNRR, şi nu este singurul, prin care IMM-urile sunt sprijinite să cumpere tehnologie sau să-şi pregătească oamenii pentru joburile viitorului. Pe de altă parte iarăşi e o problemă de leadership. Oamenii ăia trebuie să înţeleagă că felul în care fac azi business şi vând şi fac profitabilitate nu va mai fi relevant în doi-trei-cinci ani, şi atunci trebuie să se gândească cum ar arăta compania lor în viitor şi să folosească toate mecanismele. Soluţii sunt, dar trebuie şi un bun leadership.”

     

     

    Mediul public, pe drumul cel bun

    Vorbind şi despre evoluţia mediului public în această decadă digitală, Logofătu spune că acesta este într-o continuă schimbare şi putem privi cu interes cum ‒ nu cu viteza pe care ne-am dori-o, dar totuşi se întâmplă ‒ are loc o digitalizare a instituţiilor. „Un exemplu foarte clar este acel portal numit ghişeul.ro, folosit de tot mai mulţi români. Îmi aduc aminte că înainte de pandemie erau sub un milion de oameni care îl foloseau. Astăzi cred că ne apropiem de 2 milioane de oameni care folosesc aceste servicii. (…) Eu cred că este şi responsabilitatea noastră ca cetăţeni să forţăm mâna instituţiilor publice să ne dea lucruri digitale.” Cu peste 2.000 de instituţii locale care folosesc servicii de digitalizare a unor firme româneşti, el spune că lucrurile se schimbă şi în România şi crede că e bine să vorbim şi despre ceea ce se întâmplă, nu doar despre ceea ce nu se întâmplă, iar iniţiativele care există ar trebui să fie cultivate şi sprijinite, fiindcă pe măsură ce aceste lucruri se întâmplă şi apar mai multe puncte de digitalizare pe harta asta vom vedea o schimbare şi avem şanse până în 2030 să recuperăm decalajele acestea. „Asta este ambiţia noastră. Deci, când ne uităm la misiunea noastră, a grupului Bittnet, la ce vrem noi să facem dincolo de a obţine o performanţă financiară pentru investitori, de care avem nevoie ca de aer ca să putem să supravieţuim, când ne gândim la ideea de sustenabilitate şi impact credem că putem, prin tot ceea ce facem în grup, să ajutăm România să nu mai fie pe ultima poziţie.”

    Atrage însă atenţia că nu trebuie să uităm însă că şi celelalte state face eforturi în rândul lor, pentru că acest indice al digitalizării s-a schimbat mult pentru toate statele în ultimii trei ani, odată cu pandemia şi nevoia de a funcţiona mai mult digital, deci toată lumea a ridicat acest nivel. „Noi trebuie să facem mai mult şi mai repede sau mai inteligent, şi aici e rolul nostru. Cred că nu vom fi în top zece, fiindcă asta înseamnă foarte mult, dar cred că putem să nu mai fim ultimii, ci putem avansa câteva poziţii. E un obiectiv moderat dar care oricum va avea un impact foarte mare, ca în orice business, ca în orice sport de anduranţă. E mai important să fii constant, e mai important să ai obiective aşezate şi moderate, decât să-ţi propui din prima să urci un munte de 8.000 de metri.”

     

     

    Viziunea Bittnet reflectată la nivel de unitate

    „Următorul pas semnificativ în evoluţia pilonului nostru va fi să exportăm tot know-how-ul pe care l-am acumulat în aceşti ani şi astfel Grupul Bittnet să devină un jucător regional. Ne propunem să fim un motor de export, un motor de creştere pentru întreaga industrie IT din România şi în acelaşi timp să le fim alături cât mai multor companii româneşti care îşi doresc să fie prezente pe pieţe internaţionale.”

    Cristian Herghelegiu, Group CEO Cloud & Infrastructure, Bittnet Group

    Cristian Herghelegiu conduce cel mai mare business unit din grupul Bittnet, divizie care cuprinde companiile: Dendrio, DataWare, TopTech, 2Net şi Optimizor. El spune că pilonul de cloud and infrastructure al grupului este fundamentul proceselor de digitalizare ale oricărei companii sau instituţii. „Practic noi punem bazele digitalizării: fără infrastructură fizică şi serviciile de bază care o configurează pe nevoile fiecărui business şi fără securizarea acestor servicii nu putem vorbi de digitalizare în adevăratul sens al cuvântului. Peste aceste layere, dacă ne uităm la o trecere în cloud, deja suntem în situaţia în care businessul devine mai agil prin digitalizare. În fond, aceasta e miza digitalizării unei afaceri: agilitate şi generare de valoare.” Potrivit lui, o altă zona importantă de impact pe care pilonul de cloud and infrastructure o poate aduce pentru afacerile româneşti este business continuity plan-ul. „Şi pentru că digitalizarea e un proces continuu, iar nevoile de business evoluează la rândul lor, oferim flexiblitate clienţilor, care pot încerca diverse soluţii noi pentru a descoperi o reţeta personalizată pentru digitalizarea bussinesurilor.”


    „Obiectivele noastre principale sunt să construim şi să contribuim activ la o Românie digitală şi la transferul de cunoştinţe şi abilităţi către cât mai mulţi profesionişti din sectorul IT. Pentru a face aceste lucruri vom transforma modul în care facem educaţie prin integrarea AI şi ML atât în activitatea noastră zilnică cât şi în livrarea programelor de formare. Vom construi o echipă dedicată care să colaboreze cu organismele potrivite pentru a atrage cât mai multe fonduri din sectorul privat, dar şi public, dedicate educaţiei digitale şi vom contribui activ la reconversia profesională în IT a peste 3.000 de angajaţi din sectorul privat.”

    Cristina Raţiu, CEO, Bittnet Training


    Bittnet Training este prima companie în jurul căreia s-a format grupul Bittnet, dar şi liderul de training de IT din România, potrivit reprezentanţilor businessului. Peste 39.000 de studenţi au fost instruiţi în cadrul diviziei, în cei 23 de ani de experienţă pe piaţă, unitatea având 1.500 de cursuri în portofoliu şi peste 80.000 ore de training livrate către clienţi. Cristina Raţiu consideră că următorii doi ani vor fi pivotali pentru modul în care se face training în IT. „Bittnet Training este prima companie în jurul căreia s-a format grupul Bittnet, dar şi liderul de training de IT din România, potrivit reprezentanţilor businessului. Peste 39.000 de studenţi au fost instruiţi în cadrul diviziei, în cei 23 de ani de experienţă pe piaţă, unitatea având 1.500 de cursuri în portofoliu şi peste 80.000 ore de training livrate către clienţi. Cristina Raţiu consideră că următorii doi ani vor fi pivotali pentru modul în care se face training în IT. „La Bittnet Training, noi credem că digitalizarea României începe cu oamenii. Ca partener autorizat de educatie pentru cei mai mari vendori din piaţă, identificăm uşor nevoia de tehnologie, implementăm soluţiile şi creăm competenţele pentru adoptarea acestora cu succes. Suntem cel mai mare furnizor de training Microsoft din Romania, cel mai mare furnizor de training Cisco, cel mai mare furnizor de cursuri DevOps dezvoltate în regim propriu, facem parte din organizatia LLPA – Leading Learning Partners Association şi suntem implicaţi activ în definirea viitorului formării profesionale în compeţente digitale şi compeţente IT avansate din Romania. Împreună creăm echipele viitorului digital.”


    „Avem încredere în conceptul de Secured Hybrid Multi-Cloud ca instrument principal pentru transformarea platformelor IT într-un mod real de dezvoltare a unei companii moderne. În lumea afacerilor, agilitatea este esenţială, motiv pentru care oferim arhitecturi complexe bazate pe cloud, securitate, reţelistică şi soluţii complete de mobilitate, inclusiv aplicaţii software cu diferite opţiuni de licenţiere, precum Infrastructure as a Service, Platform as a Service şi Software as a Service. Ne dorim să fim socotiţi un trusted advisor de cât mai mulţi clienţi şi să consolidăm imaginea Dendrio ca unul dintre cei mai puternici integratori de soluţii IT&C din România.”

    Iulian Zamfir, CEO, Dendrio

    Parte a diviziei Cloud & Infrastructure a Bittnet, Dendrio Solutions oferă soluţii IT integrate specializate în infrastructuri securizate pentru networking şi datacenter în mediul hibrid. Compania se concentrează pe componente hardware, software şi servicii pentru proiectarea şi implementarea arhitecturilor complexe de networking (Cisco, Checkpoint) şi data center (DellEMC, HP, Cisco, VMWare, Microsoft). Echipa Dendrio are în portofoliu 376 de certificări, 25 de parteneri tehnologici şi 30 de ingineri certificaţi. La nivel de piaţă, Iulian Zamfir crede că domeniul infrastructurii IT va suferi unele schimbări majore în anii următori. „De la cloud computing, tehnologia 5G, IoT la inteligenţa artificială, companiile vor trebui să rămână la curent cu aceste tendinţe pentru a rămâne competitive. Acceptând aceste schimbări şi investind în cele mai noi tehnologii, Dendrio se poziţionează ca o companie de succes în anii următori.” El mai crede că, atunci când vorbim de refacerea infrastructurii cloud, accentul ar trebui să fie pus pe optimizarea costurilor prin eliminarea infrastructurii redundante sau neutilizate; utilizarea infrastructurii cloud pentru a atenua întreruperile în lanţul de aprovizionare; şi modernizarea infrastructurii. „Până în 2027, 65% din aplicaţii ar trebui să fie optimizate sau pregătite pentru livrarea în cloud, faţă de 45% în 2022.”


    „Prin modelul personalizat de lucru şi prin varietatea soluţiilor, tipul de servicii la cerere IT managed services pe care Optimizor îl oferă companiilor reprezintă un sistem inovativ, cu răspuns rapid şi costuri optimizate. Şi, totodată, o adaptare şi o actualizare la o piaţă în care angajarea, păstrarea şi perfecţionarea specialiştilor IT interni sunt provocări reale pentru companii. Atât din punct de vedere al costurilor şi bugetelor alocate, inclusiv pentru cursuri de formare continuă, cât şi din punctul de vedere al timpului destinat rezolvării de probleme tehnice.” 

    Alexandru Ana, CEO, Optimizor

     

    Integrată în grupul Bittnet tot în pilonul Cloud & Infrastructure, Optimizor este o companie cu experienţă atât pe piaţa din România cât şi pe cea din SUA, specializată în livrarea serviciilor gestionate şi integrate în domeniul IT şi în consiliere privind implementarea de tehnologii digitale şi disruptive, oferind o echipă extinsă de IT care să răspundă la nevoile altor companii, cu competenţe diverse şi extinse, şi suport 24h/7. Compania a înregistrat în anul 2022 o creştere de peste 35% a veniturilor, o creştere a marjei operaţionale de aproape 100%, dar şi a profitului operaţional cu 50%. Optimizor a ajuns astfel la o cifră de afaceri de peste 7,47 mil. lei, un profit net de 1,8 mil. lei şi o marjă EBITDA de 28,67% pe anul precedent. În plus, tot în 2022, businessul şi-a dublat portofoliul de clienţi comparabil cu 2021, iar în primul trimestru din 2023 compania a încheiat deja alte patru contracte cu clienţi noi. Optimizor rezolvă în fiecare lună peste 1.100 de tichete de la clienţii săi, iar 98% dintre ele au fost soluţionate în mai puţin de o oră. Despre impactul serviciilor Optimizor asupra pieţei, Alexandru Ana spune că acest concept, de IT Managed Services, se referă la externalizarea activităţilor legate de infrastructura IT către o companie specializată. „Beneficiile sunt foarte clare: nu mai este nevoie de recrutare sau coordonare de ingineri IT şi ai acces la expertiza unor ingineri seniori, la curent cu ultimile tehnologii.” Potrivit lui, cei care apelează la serviciile Optimizor au acces la trei niveluri de ingineri calificaţi şi arhitecţi IT, care împreună aduc în compania clientului peste 15 ani de experienţă în IT. „Totodată, clienţii companiei primesc raportări detaliate ale activităţii de suport, încât au vizibilitate completă şi, în acest fel, îşi pot optimiza costurile.”


    „Obiectivele noastre principale sunt cele care le-am mai evocat şi în alte rânduri şi anume: să continuăm pe aceeaşi direcţie de creştere şi dezvoltare sănătoasă pe care o facem constant de ani buni, să ne dezvoltăm echipele noastre astfel încât să ajungem să avem acoperire naţională, să contribuim activ la dezvoltarea comunităţii de antreprenori din Transilvania şi să avem un aport important, în perioada imediat urmatoare, la procesul de digitalizare a României, proces de maxim interes şi evoluţie pentru noi toţi.”

    Dragoş Groza, CEO, TopTech

    Integrată tot în business unitul Cloud & Infrastructure, TopTech este o companie românească de IT&C înfiinţată în 1992 la Deva, având aşadar la activ peste 30 de ani de activitate, şi care susţine mediul antreprenorial din Transilvania cu soluţii avansate şi cu implementare în zona de infrastructură şi printing. Compania este prezentă în Deva, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi Mediaş. În 2022, Toptech a intrat în grupul Bittnet, divizia Cloud & Infrastructure, schimbare care i-a oferit acces la soluţii de tehnologie complexe şi posibilitatea de a construi sinergii cu celelalte companii din grup din zonele de cybersecurity, managed services sau ERP.  Echipa TopTech oferă soluţii punctuale de managed printing, reţele de calculatoare, dotări de conferinţă, soluţii multimedia cu infokiosk, soluţii de afişaj public, care stau la baza oricărei infrastructuri de IT din orice business. Mai mult decât atat, compania asigură intervenţii rapide şi prezenţa unui inginer de service la sediul beneficiarului în 2-4 ore de la momentul sesizării, dar şi echipamente de back-up. La nivel de cifre, elementele notabile pentru cel de al 30-lea an de activitate sunt creşterea de peste 30% a veniturilor, bazată pe o creştere de peste 23% a serviciilor, cu o creştere minimă a echipei (7% faţă de 2021). Despre tendinţele nişei pe care activează, Dragoş Groza spune că dinamica pieţei e una mare şi foarte mare şi este foarte important să fii permanent conectat la tot ceea ce se întâmplă în domeniu atât pe plan intern cât şi în extern.


    „Vom continua să investim în membrii echipei căutând, în paralel, şi experţi din afara organizaţiei, care să se plieze pe valorile şi misiunea Fort. Este obligatoriu de menţionat şi că dorim să realizăm, până la sfârşitul anului curent, listarea companiei pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Acest demers ne va oferi posibilitatea de a accelera procesul de dezvoltare şi vom oferi, totodată, ocazia investitorilor să facă parte din povestea noastră de succes.”

    Vladimir Ghiţă, CEO, Fort

    Fort este parte a Grupului Bittnet, divizia Cybersecurity, şi oferă servicii specializate pentru identificarea, anticiparea şi remedierea vulnerabilităţilor IT. Compania reprezintă fuziunea dintre Global Resolution Experts (GRX) şi ISEC Associates, reunind într-o singură entitate întreaga activitate a grupului Bittnet în domeniul securităţii cibernetice. Aceasta fuziune a fost făcută pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale pieţei şi pentru a oferi soluţii inovatoare în combaterea ameninţărilor cibernetice. Echipa Fort cuprinde peste 40 de experţi cu un background solid în securitatea cibernetică, atât la nivel local, cât şi internaţional. Fort îşi propune să devină un concurent cu rezultate remarcabile în regiune, prin intermediul unei strategii de creştere care va permite livrarea eficientă de servicii de securitate cibernetică în cadrul proiectelor specifice. Strategia businessului este bazată pe două direcţii principale de dezvoltare, respectiv diversificarea portofoliului de activităţi pe care le poate realiza pentru clienţi şi inovarea în cadrul întregrului spectru asociat securităţii cibernetice. Anul 2022 a reprezentat pentru Fort un an de creştere pe toate palierele, ce prefigurează evoluţia companiei în continuare: 43% creştere a afacerilor, până la 15 milioane de lei, 17% creştere a profitului operational, până la 3,98 mil. lei, 20% creştere a echipei – şase noi colegi alăturându-se echipei Fort în 2022, un număr de peste 100 de proiecte de auditare a siguranţei cibernetice, peste 250 de penetration tests şi mai mult de 10.000 de zile de livrare de proiecte de cyber security. 

    Potrivit lui Vladimir Ghiţă, securitatea cibernetică ar trebui să reprezinte una din activităţile principale din cadrul oricărei companii, pentru că cea mai mică deficienţă legată de mecanismele de protecţie poate să ducă la rezultate nefericite, dacă nu chiar dramatice. „Din păcate, la momentul actual, cel puţin în România, investiţiile în echipamente şi procese care duc la un nivel ridicat de siguranţă cibernetică sunt văzute mai mult din perspectiva costurilor, cu beneficii mici, dacă nu chiar inexistente. Pe cale de consecinţă, putem cataloga impactul serviciilor de securitate IT ca fiind unul eminamente pozitiv care, din cauza prezentată anterior, încă poate să fie crescut la nivel naţional şi chiar regional.” El consideră că piaţa securităţii cibernetice prezintă o serie de caracteristici principale. „În primul rând, este o piaţă extrem de specializată şi în care factorul uman joacă un rol central. Apoi, discutăm despre o piaţă care în ultimii ani a crescut din punctul de vedere al concurenţei şi în care barierele de intrare au început să fie din ce în ce mai uşor de depăşit. Fapt care nu era posibil în lipsa avansurilor tehnologice şi a apariţiei unui număr relativ mare de specialişti în securitate cibernetică. Trebuie menţionat şi că, în ciuda creşterii numărului de ingineri care pot să livreze proiecte specifice, în continuare există o penurie de experţi, problema pe care întreaga industrie încearcă să o rezolve. Nu în ultimul rând, piaţa securităţii cibernetice este una care a crescut semnificativ din punct valoric şi care va continuă să crească pe fondul ameninţărilor care se succed cu o viteză foarte mare.”


    „Pentru acest an ne dorim întărirea echipei şi să ne extindem pe pieţe externe. Avem capabilitatea şi resursele tehnice să putem face asta. Ne propunem să găsim parteneriate strategice cu alţi parteneri şi să ieşim către piaţa din SUA – deja am demarat acţiuni în acest sens. Astfel, ne vom permite să înţelegem şi mai bine afacerile pe care le sprijinim cu implementarea de ERP şi să ne construim o expertiză mai vastă.”

    Iulian Motoi, CEO, Elian Solutions

    Parte a diviziei Business Platforms & Software, Elian este un implementator de ERP Microsoft Dinamics 365 Business Central, un ERP utilizat de peste 2.300 de companii, pentru planificarea, gestionarea şi monitorizarea tuturor aspectelor afaceriilor. Se numără printre primii trei cei mai mari implementatori de ERP Microsoft Dinamics 365 Business Central din România. Potrivit reprezentanţilor businessului, cu ajutorul acestuia companiile au posibilitatea de creştere a ROI cu 162%, conform unei analize recente. Elian Solutions este partener certificat de către Microsoft pentru soluţii de tip ERP, condiţie care s-a reflectat în creşterea semnificativă a serviciilor de implementare, care au asigurat 40% din veniturile înregistrate în 2022, faţă de 26% în anul precedent. În 2022 compania a înregistrat o creştere cu 74% a cifrei de afaceri comparativ cu anul anterior, până la 11,9 mil. lei, faţă de 6,85 mil. lei în 2021. Totodată, profitul brut al societăţii a crescut în 2022 la 1,55 mil. lei faţă de 134.544 lei în 2021, în vreme ce rezultatul net a ajuns la 1,35 mil. lei comparativ cu 90.297 lei în anul anterior. 

    La nivel de tendinţe, Iulian Motoi spune că multe companii aleg să migreze în cloud, datorită avantajelor evidente legate de acces 100% online la date, securitatea datelor şi reducerea costurilor. De asemenea, susţine că programele ERP compatibile cu IoT devin necesare în cazul fabricilor sau al companiilor de colectează date. „În funcţie de tipul de companie, există o multitudine de aspecte care trebuie monitorizate constant, cum ar fi transporturile de materii prime, activele, depozitele etc. Sistemele ERP utilizate ca parte a IoT compilează informaţiile şi generează rapoarte în timp real pentru o mai bună vizibilitate şi un proces de decizie mai eficient.” Iar la nivel de aplicaţii mobile, notează că un sistem ERP care poate fi accesat pe o multitudine de platforme şi dispozitive poate avea un impact pozitiv asupra angajaţilor, furnizorilor şi părţilor interesate, deoarece îi ajută să rămână conectaţi în orice moment, de oriunde.

    Cele mai importante momente din istoria grupului Bittnet

    ›  2007          
    Sunt puse bazele companiei, care s-a axat, încă de la început, pe livrarea de traininguri IT şi soluţii de reţea end-to-end şi servicii bazate pe tehnologii de la liderii de pe piaţă, precum Cisco, activând exclusiv pe segmentul B2B;

    ›  2008          
    Compania îşi măreşte baza de clienţi cu jucători globali precum IBM România, Metro Systems România, Praktiker şi Porsche România;

    ›  2009
    Bittnet îşi schimbă forma juridică de la o societate cu răspundere limitată la o societate pe acţiuni şi devine Cisco Official Learning Partner;

    ›  2010
    Compania îşi extinde serviciile în afara Capitalei, punând un accent deosebit pe marile oraşe industriale din ţară;

    ›  2011
    Bittnet îşi extinde setul de competenţe tehnice pentru a acoperi liderii şi tehnologiile IT complementare, printre care Microsoft, HP, Dell şi alţii;

    ›  2012
    Răzvan Căpăţînă devine primul business investor din companie, în schimbul unei participaţii de 24% din Bittnet;

    În acelaşi an, compania decide să înfiinţeze un consiliu consultativ format din antreprenori şi manageri cu experienţă din diferite industrii pentru a sprijini eforturile în creştere;

    ›  2013
    Veniturile companiei ating pragul de 1,5 milioane de euro;

    ›  2014
    Bittnet iniţiază procesul de publicare prin listarea acţiunilor pe piaţa AeRO;

    Totodată, compania deschide primul birou regional, la Cluj;

    ›  2015
    În aprilie, Bittnet se listează pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, devenind astfel prima companie de IT din România listată la BVB;

    Compania atrage 150.000 de euro de la fondul de investiţii polonez Carpathia Capital pentru 10% din Bittnet;

    ›  2016
    Compania deschide noi birouri, la Sibiu şi Braşov;

    ›  2017
    Ajunsă la un deceniu de activitate, compania marchează trecerea către o companie de dimensiune medie;

    Bittnet este inclus în Top 1000 FT, realizat de Financial Times, numărându-se printre companiile europene cu cea mai mare creştere;

    ›  Anul 2017 este marcat şi de achiziţia companiei GECAD NET de la antreprenorul Radu Georgescu;

    ›  2018
    În aprilie începe un proces amplu de rebranding prin care GECAD NET devine Dendrio – primul integrator multi-cloud din România, înglobând toate competenţele de integrator ale Bittnet sub acelaşi brand. Compania adoptă astfel o structură de grup, restructurând organizarea afacerii cu un nou vector, în paralel cu divizia de educaţie: o divizie de tehnologie;

    Bittnet preia 51% din Elian Solutions şi 25% din Equatorial;

    ›  2019
     În luna mai, Bittnet Group atinge o capitalizarea de piaţă istorică, de peste 100 de milioane de lei;

    ›  2020
    În ianuarie, AGA aprobă transferul pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti a Bittnet Group, iar în iunie 2020 începe tranzacţionarea pe piaţa reglementată a BVB, Bittnet Group devenind prima companie de IT listată la BVB;

    În luna octombrie a aceluiaşi an acţiunile BNET sunt incluse în indicii BVB: BET-XT, BET-XT-TR, BET-BK şi BET-Plus;

    Creşterea Bittnet continuă prin noi achiziţii de companii; astfel, în perioada noiembrie – decembrie, compania preia 23% din acţiunile The e-Learning Company şi 25% din compania Softbinator Technologies;

    ›  2021
    Anul începe cu includerea acţiunilor Bittnet, în februarie,  în indicii FTSE Global Micro-Cap şi Total-Cap;

    ›  2022
    Grupul continuă seria de achiziţii de companii cu Toptech şi 2net, consolidându-şi prezenţa în Transilvania;

    ›  2023
    Seria de achiziţii continuă şi în acest an, cu Data Ware: Dendrio – 51,13%, Bittnet Systems – 18,87%, cofondatorii Dataware – 30%;

    Compania are ca obiectiv financiar atingerea pragului de 500 de milioane de lei venituri cumulate până în 2024.

     
  • Cum a evoluat interesul femeilor pentru domeniul tech în ultimii ani

    Interesul femeilor pentru domeniul tech a evoluat semnificativ în ultimii ani, iar acest lucru poate fi observat prin participarea lor crescută la evenimente de profil, spune Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România şi parte din boardul organizaţiei Women in Tech. Cum se reflectă creşterea interesului sexului frumos pentru acest domeniu în datele la nivelul Uniunii Europene?

    Există mai multe aspecte care pot contribui la atragerea mai multor femei în domeniul tech. În primul rând, este important să se ofere educaţie de calitate şi resurse accesibile pentru toţi. Acest lucru implică crearea unor medii de învăţare favorabile, oferirea de programe de mentorat şi promovarea oportunităţilor egale pentru femei în domeniile tech. De asemenea, evidenţierea diversităţii de cariere şi a poveştilor de succes ale femeilor din industrie poate inspira şi motiva alte femei să aleagă o carieră în tech”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Elena Enache, director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România – companie cu afaceri de 47 mil. euro în 2022, plus 30% faţă de 2021 – şi parte din boardul Women in Tech (organizaţie neguvernamentală care promovează incluziunea, diversitatea şi echitatea în industriile STEAM – ştiinţă, tehnologie, inginerie, agricultură şi matematică).

    Ea consideră că pentru a încuraja mai multe femei să se îndrepte către industria tech este nevoie de un efort colaborativ din partea sectorului public şi privat. Astfel, sfera publică poate juca un rol în promovarea oportunităţilor egale, în promovarea diversităţii de gen în mediul de lucru şi în implementarea unor politici care susţin femeile în domeniul tech, iar companiile private pot crea medii de lucru incluzive şi diverse, pot stabili programe de mentorat şi pot promova exemple de succes ale femeilor în tech. „În România, datele exacte privind numărul de femei IT-iste pot varia în funcţie de diferite surse şi metodologii de înregistrare. Cu toate acestea, există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Dar cred că este esenţial să ne asigurăm că femeile au acces la resurse şi oportunităţi egale pentru a-şi construi o carieră în domeniul tech. În viitor, cu o mai mare conştientizare şi promovare a diversităţii de gen, precum şi cu acţiuni concrete pentru a înlătura obstacolele şi barierele existente, se poate estima că numărul femeilor în tech va continua să crească”, susţine Elena Enache.

    Potrivit datelor UE, România ocupă locul trei în ceea ce priveşte procentul de femei în rândul specialiştilor din industria IT&C la nivelul Uniunii Europene, cu circa 26,2%, adică 53.186, de specialişti tech de sex feminin din totalul de aproximativ 203.000 de profesionişti, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). La rândul său, Women in Tech numără peste 250.000 membri în întreaga lume. Cu sediul central la Paris, organizaţia deţine în prezent divizii în 45 de ţări, printre care şi în România. „În ultimii ani, industria locală de IT&C a înregistrat o creştere semnificativă în comparaţie cu alte state europene. Este o industrie efervescentă, cu un ritm de dezvoltare de trei ori mai rapid decât media naţională, conform datelor furnizate de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) la sfârşitul anului 2022. România se situează pe locul trei în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte baza de specialişti IT&C, având aproximativ 203.000 de specialişti, conform ANIS (date din ianuarie 2023). Cu toate acestea, în ciuda potenţialului de creştere uriaş, întâmpinăm încă dificultăţi legate de lipsa resurselor umane calificate în acest domeniu”, a mai spus reprezentanta Cegeka România, adăugând că dacă ar putea să schimbe ceva ar acorda o atenţie mai mare diversităţii şi incluziunii.

    România, o „felie” importantă. Cegeka este prezentă pe piaţa din România începând din 2011 şi în prezent are aproximativ 900 de angajaţi, iar pentru anul în curs, reprezentanţii companiei îşi propun să continue să extinderea echipei şi businessul din România. La nivel naţional, compania deţine trei birouri mari – două în Bucureşti şi unu la Iaşi, iar în 2021 reprezentanţii Cegeka România au decis să deschidă mai multe birouri-satelit (spaţii de co-working pentru angajaţi, clienţi şi parteneri) în diverse oraşe din ţară, precum Braşov, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    „Se preconizează că, pe parcursul anului 2023, vor fi angajaţi aproximativ 75 de noi profesionişti în regiunea Moldovei, iar birourile-satelit din România vor primi aproximativ 200 de noi colegi. Strategia noastră de resurse umane pentru acest an se concentrează în principal pe bunăstarea angajaţilor şi menţinerea motivaţiei la un nivel ridicat. În special în perioade dificile şi incerte, avem o prioritate clară de a îngriji şi sprijini membrii echipei noastre. Investim semnificativ în dezvoltarea competenţelor şi în formarea angajaţilor, având un program bine structurat de integrare şi mentorat”, a spus Elena Enache.


    Carte de vizită

    Elena Enache, director applications – European delivery center, Cegeka România

    1. Şi-a luat licenţa în matematică şi Informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, apoi a terminat şi masterul în matematică computaţională şi aplicată din cadrul aceleiaşi universităţi, în anul 2012;

    2. A absolvit, de asemenea, masterul în inginerie software de calculator la Universitatea Politehnica Bucureşti în 2013;

    3. Ea a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani, în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director, şi face parte din echipa Cegeka de şapte ani;

    4. În 2021 a preluat rolul de director applications EDC în cadrul echipei Cegeka;

    5. Timpul liber îl dedică diferitelor hobby-uri, care o ajută să-şi menţină echilibrul şi să se dezvolte pe plan personal. Elenei Enache îi place să alerge, să practice yoga şi să călătorească.


    În ceea ce priveşte regimul de muncă, compania a implementat un model hibrid, care combină lucrul de la birou cu lucrul de acasă, pentru a oferi flexibilitate şi a răspunde nevoilor şi preferinţelor angajaţilor. „Această abordare flexibilă ne permite să menţinem un echilibru între interacţiunea în cadrul echipei şi beneficiile oferite de lucrul de la distanţă. Vom continua să adoptăm acest regim de muncă şi în perioada următoare, astfel încât să ne asigurăm că angajaţii noştri se simt în siguranţă şi susţinuţi în timpul activităţilor lor profesionale. Continuăm să investim în creşterea şi dezvoltarea noastră în România, consolidându-ne prezenţa în cele mai importante centre tehnologice şi contribuind la dezvoltarea industriei IT din ţară.”

    Furnizorul belgian de soluţii IT&C Cegeka are peste 6.000 de angajaţi la nivel mondial, fiind prezent în mai multe ţări – precum Benelux, Germania, Austria, România, Moldova, Italia, Republica Cehă, Slovacia, Suedia şi Grecia. La nivel de grup, Cegeka a înregistrat afaceri consolidate în valoare de 871 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 17% faţă de anul 2021.

    „În ceea ce priveşte piaţa din România, aceasta ocupă o proporţie semnificativă, reprezentând peste 30% din totalul cifrei de afaceri a Cegeka. Acest lucru evidenţiază importanţa şi ponderea considerabilă a României în activităţile companiei”, a mai spus Elena Enache. În 2022, Cegeka România a înregistrat o creştere semnificativă, realizând o cifră de afaceri de 47 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, această creştere fiind obţinută într-o piaţă cu o competiţie acerbă, a adăugat Elena Enache, demonstrând angajamentul companiei de a oferi servicii de înaltă calitate.

    „Am adoptat o abordare strategică, axată pe dezvoltarea profesională a colegilor noştri şi extinderea portofoliului de servicii. Un factor cheie în obţinerea acestei creşteri a fost atragerea de clienţi noi şi de înaltă calitate. Am reuşit să câştigăm opt clienţi noi, inclusiv cinci companii locale şi trei afaceri internaţionale, depăşind astfel rata de creştere a industriei. De asemenea, am extins portofoliul de servicii, oferind servicii inovatoare de aplicaţii prin modelul team-as-a-service, care oferă agilitate şi scalabilitate fără egal, adaptându-ne nevoilor afacerilor de orice dimensiune.”

    De la programare la management. În ceea ce o priveşte, Elena Enache povesteşte că a ales să îşi construiască o carieră în acest domeniu deoarece simţea că matematica şi abilităţile analitice sunt forţele sale distincte. „În timp ce descopeream provocările şi complexitatea acestui domeniu, am realizat că pot folosi aceste aptitudini pentru a găsi soluţii inovatoare şi pentru a contribui la rezolvarea problemelor reale. Ceea ce îmi place cel mai mult la ceea ce fac este că pot combina pasiunea mea pentru cifre şi matematică cu creativitatea şi gândirea strategică.” În viziunea sa, fiecare problemă reprezintă o oportunitate de a găsi soluţii noi şi de a influenţa pozitiv rezultatele pentru toţi cei implicaţi. „În concluzie, pasiunea mea pentru cifre, curiozitatea mea şi dorinţa de a aduce un impact pozitiv m-au condus în acest domeniu, iar ceea ce îmi place cel mai mult este abilitatea de a rezolva probleme complexe”, a povestit Elena Enache.

    Ea a „crescut” în cadrul facultăţilor cu profil mate – info, fiind licenţiată în matematică şi informatică în cadrul Universităţii Bucureşti în 2010, continuând apoi să-şi diversifice portofoliul de student prin absolvirea mai multor masteruri în cadrul unor universităţi cu profil tehnic. Tânăra a acumulat o experienţă solidă ca programatoare timp de şase ani în cadrul mai multor companii de profil, iar apoi a avansat în diverse poziţii în cadrul companiei Cegeka, începând cu rolul de manager de program, manager de unitate de afaceri şi apoi director. De asemenea, pentru a putea ţine pasul cu evoluţia domeniului este nevoie ca specialiştii tech să se pregătească constant şi să investească în dezvoltarea cunoştinţelor lor, motiv pentru care nu s-a oprit din a învăţa şi studia.

    „Sunt un «avid learner», întotdeauna în căutarea de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă pe piaţă şi cu evoluţia industriei. Investesc mult timp în lectură şi învăţare în diverse domenii, cum ar fi business, economie, dezvoltare personală, psihologie şi tehnologie. Într-adevăr, sufăr de FOMO (teamă de a rata ceva important) când vine vorba de informaţii, deoarece consider că nu pot niciodată să învăţ suficient. În ceea ce priveşte cursurile, în vara aceasta voi finaliza un Executive MBA la Central European University din Viena. Această experienţă de învăţare pe parcursul ultimilor doi ani m-a ajutat să îmi îmbogăţesc considerabil cunoştinţele şi să fiu la curent cu tot ce se întâmplă la nivel global în industria IT şi în alte domenii relevante.”

    Astfel, reprezentanta Cegeka România investeşte resurse considerabile în pregătirea constantă, deoarece consideră că aceasta este cheia succesului într-o industrie în continuă evoluţie. „Este important să rămânem actualizaţi, să ne adaptăm la noile tehnologii şi să dobândim abilităţi relevante pentru a rămâne competitivi şi pentru a aduce valoare echipei şi organizaţiei noastre”, a spus Elena Enache.


    „Există o creştere semnificativă a implicării femeilor în domeniul IT în ultimii ani. Din ce în ce mai multe femei aleg să urmeze studii şi să se angajeze în cariere în industria tech. Este important ca atât sectorul public, cât şi cel privat să colaboreze pentru a crea un mediu propice pentru ca femeile să-şi urmeze pasiunea în acest domeniu.“

    Elena Enache, director applications – European Delivery wCenter în cadrul Cegeka Romania


    Ea consideră că un moment important şi care a avut un impact major în cariera sa a fost atunci când a făcut trecerea de la programare la management. „Această schimbare a reprezentat un punct de cotitură în cariera mea, aducând cu sine oportunităţi diverse, interacţiuni cu oameni noi, un mediu de lucru diferit şi provocări complexe. În momentul acela mi-am dat seama că acţiunile mele au un impact semnificativ asupra carierei multor oameni, inclusiv a celor din echipele mele şi nu numai. A fost un punct de conştientizare că am intrat într-o nouă etapă în care trebuia să-mi dezvolt aptitudini pe care le consider acum esenţiale pentru un lider de succes, dar pe care anterior nu le observasem”.

    În prezent, din poziţia de director applications – European Delivery Center în cadrul Cegeka România, Elena Enache conduce o echipă formată din aproximativ 200 de colegi – dezvoltatori cu experienţă în diverse limbaje de programare, precum .NET, Java, dezvoltare de aplicaţii mobile (nativă şi cross-platform), Python, DevOps, precum şi specialişti în analiză de afaceri, project management şi testare. „Am avut oportunitatea de a creşte împreună şi de a implementa o cultură bazată pe încredere, învăţare continuă, feedback constant şi o mentalitate concentrată pe soluţii. Când vine vorba de candidaţii care doresc să se alăture echipei noastre, căutăm în mod special o atitudine proactivă şi dorinţa de învăţare. Încurajăm colaborarea şi considerăm că aceste atribute sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea unei cariere frumoase şi de lungă durată. Este esenţial să avem colegi dornici să contribuie activ, să-şi dezvolte abilităţile şi să înveţe constant într-un mediu dinamic şi în continuă evoluţie. Prin urmare, căutăm candidaţi care să fie pasionaţi de domeniul IT şi dornici să-şi aducă contribuţia la succesul echipei”, a punctat Elena Enache.

    Aruncând o privire spre viitor, Elena Enache spune că în următorii 10 ani îşi doreşte să ocupe o poziţie în domeniul IT care să îmbine elemente de business strategy, sales şi mentoring/consulting. „Având o experienţă anterioară în dezvoltarea de aplicaţii mobile şi o pasiune profundă pentru domeniul IT, vreau să rămân în această industrie şi să evoluez către roluri care să îmi permită să aduc o contribuţie strategică la nivelul organizaţiei şi să colaborez cu echipe diverse pentru a găsi soluţii inovatoare şi a genera creştere. În acelaşi timp, mi-ar plăcea să fiu implicată în activităţi de mentoring şi consulting, pentru a sprijini şi ghida alţi profesionişti în dezvoltarea lor şi pentru a împărtăşi cunoştinţele şi experienţele acumulate pe parcursul carierei mele.”   

     

    Sfaturile Elenei Enache pentru femeile care vor o carieră în IT&C

    1. Descoperiţi-vă pasiunea: Identificaţi domeniile de interes în tech şi găsiţi acel aspect care vă fascinează cel mai mult.

    2. Investiţi în învăţare continuă: Tehnologia evoluează rapid, aşa că este important să fiţi mereu deschise la învăţare şi să vă menţineţi abilităţile şi cunoştinţele actualizate. Participaţi la cursuri, webinarii, conferinţe şi alte evenimente relevante pentru a vă dezvolta competenţele în domeniul tech.

    3. Căutaţi modele de succes şi mentori: Informaţi-vă despre femei care au avut succes în industria tech şi inspiraţi-vă din poveştile şi experienţele lor. Căutaţi mentori în industria tech care vă pot ghida şi vă pot oferi îndrumare în cariera voastră. Încurajaţi şi sprijiniţi alte femei care vor să îşi urmeze pasiunea în tech, oferindu-le sfaturi şi mentorat.

    4. Construiţi-vă o reţea de contacte: Fiţi proactive în conectarea cu profesionişti din industria tech, fie prin participarea la evenimente, fie prin intermediul platformelor online. O reţea de contacte solidă vă poate aduce oportunităţi de angajare, mentorat şi colaborare.

    5. Creaţi-vă un portofoliu şi proiecte personale: Demonstraţi-vă abilităţile şi pasiunea prin crearea unor proiecte personale sau prin contribuţii la proiecte open-source. Un portofoliu solid poate face diferenţa în procesul de recrutare.

  • Mallul online care te îmbracă protejând mediul în acelaşi timp

    Cuvântul „sustenabilitate” este pe buzele tuturor în prezent, indiferent de domeniu, industria de fashion fiind una dintre cele mai poluante la nivel mondial şi ca atare una din pieţele pe care au început să apară tot mai multe businessuri care să reducă impactul negativ al producţiei în masă. Un astfel de business este şi start-up-ul local Dressingz, care a dezvoltat o platformă online pentru vânzarea şi cumpărarea de articole fashion „pre-owned” de lux, care în doar un an a ajuns la peste 4.000 de utilizatori şi a intermediat vânzări în valoare totală de peste 100.000 de euro.

    Ambiţiile pentru dezvoltarea businessului sunt şi mai mari, planul Dressingz fiind de a încheia o serie de parteneriate cu branduri de fashion internaţionale de lux şi intrarea pe cât mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est. Acum, start-up-ul se află în plină campanie de finanţare pe platforma de crowdfunding Ronin. „Noi am pornit pentru primul an cu obiectivul de a atrage, în primul rând, articole în platformă. Ne-am concentrat să avem atât un număr mare, cât şi calitate a articolelor, să tragem cele mai bune produse astfel încât să putem apoi să accelerăm şi vânzările. Şi am reuşit să şi vindem bine şi să atingem peste 100.000 de euro în GMV (gross merchandises value – n.red.) de la lansare. Ne propunem evident să accelerăm în continuare. Ne dorim să accelerăm numărul de utilizatori în primul rând, să mergem către 11.000 de utilizatori în următoarele 12 luni şi să ne îndreptăm spre 1 milion de euro ca GMV“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Romina Tăzlăoanu, cofondatoarea start-up-ului Dressingz.

    Ea a pornit proiectul alături de Alexandru Andrieş şi Anca Stan, la începutul anului trecut. În prezent, start-up-ul are în derulare o campanie de strângere de fonduri pe platforma de crowdfunding Ronin, sumă vizată fiind cuprinsă între 250.000 şi 500.000 euro, bani cu care ţinteşte să ajungă la 11.000 de utilizatori şi la vânzări totale intermediate de un milion de euro în următoarele 12 luni. Până în prezent, Dressingz a reuşit să atragă peste 300.000 euro pe platforma Ronin, campania fiind activă până pe data de 31 iulie. În primăvara anului trecut, start-up-ul a atras o primă finanţare, pre-seed, în valoare de 300.000 de euro, sumă care a fost folosită pentru dezvoltarea platformei – site-ul şi aplicaţia de mobil, formarea echipei şi pentru marketing. Din punct de vedere tehnic, echipa Dressingz a dezvoltat şi a implementat o serie de funcţionalităţi noi.

    „O să dau câteva exemple pentru că au fost foarte multe funcţionalităţi noi. Am lansat procesul de retur şi poate o să pară curios că vorbesc de retur, dar returul în revânzare este foarte, foarte important şi de asemenea nu este o uzanţă, nu se practică pe platformele de revânzare, din păcate. Operatorii mari globali nu oferă posibilitatea de retur, care este un punct critic pentru consumator. Există o nevoie majoră, mai ales în zona noastră şi în zona din jurul României, unde poate partea asta de revânzare este mai la început. Oamenii au nevoie de siguranţă, să ştie că atunci când accesează un produs, mai ales luxury, pre-owned, să ştie că sunt mulţumiţi şi că este ceea ce trebuie şi din pers­pectiva măsurii“, a precizat Romina Tăzlăoanu, adăugând că de asemenea start-up-ul a implementat şi funcţia de promovare a produselor pentru o vizibilitate mai mare a produselor vândute şi funcţia care permite vânzarea unor pachete de produse.

    „În plus, am lansat un mod în care îi recunoaştem pe cei care sunt top-seller, lucru foarte important pentru cumpărător, pentru că au o încredere în momentul în care văd că achiziţonează un produs de la un top-seller. de livrare. De asemenea, avem şi «badge-uri de angel» care sunt acordate vânzătorilor care aleg să doneze o sumă din banii încasaţi la vânzarea produsului respectiv.“ Totodată, start-up-ul a pus la punct şi tot procesul de logistică şi a lansat şi opţiunea de concierge pentru utilizatorii care nu vor să îşi listeze singuri produsele pe care le au de vândut în platformă şi atunci se poate ocupa de acest lucru echipa Dressingz. „Noi facem, practic, absolut toată treaba. Preluăm articolele, le pregătim, le pozăm, le listăm, le vindem, le livrăm. Deci, absolut tot, cap-coadă tot procesul. Le ţinem fie în showroom, fie în depozit şi atunci clientul este liniştit, nu are nimic de făcut decât să încaseze banii la vânzare“, a subliniat ea.

    Cele mai multe produse vândute pe platforma Dressingz sunt hainele, pantofii şi genţile, iar din punctul de vedere al valorii vânzărilor, ordinea este invers – genţi, pantofi şi haine.

    Printre brandurile cele mai vândute pe platforma Dressingz se numără Chanel, Louis Vuitton, Gucci, Prada, Valentino Garavani, Dior, Golden Goose, Zadig et Voltaire, Cartier, Michael Kors, Alexander McQueen, Yves Saint Laurent, Dolce & Gabbana, Balenciaga, Murmur, Bottega Veneta, Dsquared2, Celine, Off White, Burberry, Rick Owens, Maison Martin, Margiela, Burberry, Loewe, Marni. Pe lângă brandurile de lux, pe Dressingz se vând şi branduri mass market, produse în stare foarte bună, în special din liniile premium ale brandurilor COS, Massimo Dutti, Nike, Adidas. De asemenea, colaborările acestora cu designeri de lux sunt foarte căutate. Ca diferenţiator pe piaţă, Dressingz şi-a propus să încheie partemeriate cu branduri de fashion de lux la nivel internaţional. „Îl avem alături de noi ca shareholder pe Tavi Cornea, care vine cu o expertiză extraordinară în brandurile de lux. Actualmente este head of digital la Omega şi a lucrat în străinătate la branduri precum Chanel, Louis Vuitton, deci are un palmares deosebit. Şi alături de el, împreună cu el, ne dorim să accesăm parteneriate internaţionale. Anul acesta ne propunem să avem un parteneriat internaţional mare, iar în următorii patru ani, în care plănuim să intrăm pe mai multe pieţe din regiune, Europa Centrală şi de Est, ne dorim să închidem până la 10 parteneriate“, a conchis Romina Tăzlăoanu.   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Andrei Zawrak Popescu, fondator Ophset

    Ce face? Dezvoltă o soluţie pentru captarea carbonului.

    „Tehnologia în sine se numeşte fotobioreactor. Este de fapt un sistem de tubulatură prin care circulă o cultură de alge într-un mediu, respectiv apă cu diverse substanţe. În substan­ţele respectivă băgăm dioxid de carbon – CO2, iar acel CO2 este absorbit de alge, aşadar oferim servicii de capturare a dioxidului de carbon. Iniţial, în ianuarie am pornit cu ideea de a construi un marketplace pentru certificate de carbon bazate pe carbon capturat, deci practic acel transfer asupra dreptului de proprietate al dioxidului de carbon, dar în procesul de validare cu industria de ciment, în principiu, şi cu un fond de investiţii specializat în decarbonizare, am aflat că există un interes foarte mare pen­tru tehnologii de capturare carbon, şi nu pentru partea de marketplace.“

    2. Cristian David, fondator şi CEO al Klap

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru comercializarea de produse electronice recondiţionate.

    „Ţintim să revindem circa 60.000 de produse anul acesta. Ţinând cont de faptul că de când am pornit businessul şi până acum am vândut peste 76.000 de produse, este o provocare destul de mare, dar suntem pe un trend ascendent. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, ne aşteptăm să avem o triplare, având în vedere că avem şi echipa care susţină un asemenea ţel.“

    3. Raul Cojocaru, cofondator şi CEO al Move Mountains

    Ce face? Dezvoltă o platformă online prin care să pună în contact persoanele pasionate de aventuri în aer liber şi care doresc să descopere noi experienţe cu instructori specializaţi.

    „Ne dorim să atragem o primă rundă de finanţare. În următoarele patru luni am dori să atragem o finanţare de minimum 50.000 de euro pentru a putea dezvolta în continuare produsul şi pentru a scala. Momentan pe platformă se regăsesc doar instructori de schi sau snowboard şi lucrăm la a dezvolta activitatea marketplace-ului, pentru a integra şi alte evenimente care să nu fie specifice anotimpului de iarnă. Ne dorim să avem continuitate pe întreaga durată a anului, nu să ne rezumăm doar la sezonul de iarnă.“


    Rubrica „Start-up Update”

    Romina Tăzlăoanu, cofondatoare a Dressingz – platformă online pentru modă circulară.



    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Citatul săptămânii: Liudmila Climoc, Orange România: Avem reţele rapide, înregistrăm recorduri la viteza de internet, însă avem peste 10 milIoane de români care nu AU abilităţi digitale de bază

    Avem reţele rapide, înregistrăm recorduri la viteza de internet, însă avem peste 10 milIoane de români care nu AU abilităţi digitale de bază, iar neutilizarea tehnologiei înseamnă limitarea dezvoltării profesionale, mai puţine şanse pentru un loc de muncă, o lipsă de informare corespunzătoare, lipsa accesului la beneficiile pe care le oferă internetul şi lumea digitală.

     


     

  • 5 poveşti diverse despre vin, auzite la Ambasada României în Italia

    Premii la concursuri internaţionale care atestă calitatea vinului românesc, investiţii în tehnologie care fac producţia românească similară competitorilor din Bordeaux sau Toscana, cât şi dezvoltarea tot mai mult a segmentului de enoturism – toate acestea ar fi irelevante în obiectivul de internaţionalizare al producătorilor români de vin fără poveştile cramelor din România. La cel mai recent eveniment organizat în cadrul programului Deschidem Vinul Românesc al Carrefour, axat pe creşterea notorietăţii celor mai bune vinuri româneşti şi găzduit, de această dată, de Ambasada României în Italia, câţiva dintre promotorii vinurilor româneşti peste hotare şi-au demonstrat şi talentul de povestitor.

     

    O poveste contabilicească

    Iniţial nu mi-am dat seama de ce figura lui Marcel Vulpoi îmi era familiară – am realizat apoi că îl întâlnisem în trecut într-un cu totul alt context: o conferinţă de presă despre Vulpoi & Toader Management, firma sa de contabilitate, cu un articol rezultat în revistă şi intitulat pe site-ul nostru „Antreprenorul care şi-a început afacerea într-o garsonieră, iar acum face 2,7 milioane de euro pe an”. Businessul lui din contabilitate generează venituri anuale de circa 6 milioane de euro acum şi Marcel Vulpoi este, în continuare, şi profesor de contabilitate în cadrul Academiei de Studii Economice. 

    Vinul însă pare a fi cea mai nouă pasiune a sa, iar dacă ar fi să îi descriem responsabilităţile actuale în compania pe care o reprezintă din acest domeniu, acelea ar fi de „maestru de ceremonii”, rol în care l-am cunoscut şi la Ambasada României în Italia, împărţind cu mândrie din vinul inspirat de numele său – Opus Fabula. Acesta este, de altfel, cel mai scump vin din portofoliul Gramofon Wine. „Cultivăm pe 25 de hectare şase soiuri, din care rezultă 15 etichete, împărţite în patru game, de la entry level spre premium. Oppus Fabula înseamnă opusul fabulei  –  pe mine mă cheamă Vulpoi – şi vinul, demidulce, este unul dintre cele mai scumpe vinuri româneşti. Varianta de jumătate de litru costă 200 lei, iar cea de 750 ml, 500 lei. În prezent nu le vindem nicăieri, pot fi achiziţionate doar de la noi – nici nu le-am promovat prea mult, că sunt foarte puţine sticle.”

    Cum a ajuns însă Marcel Vulpoi să denumească vinuri, în cei câţiva ani de la cel mai recent interviu cu BUSINESS Magazin? „În urmă cu trei-patru ani, eu n-aveam nicio treabă cu acest domeniu. Am investit însă în cramă şi am preluat 50% din acest business. Asociatul meu se numeşte Marcel Pascu şi cântă în Bucharest Jazz Orchestra – lui îi place muzica, aşa a fost creată denumirea brandului, de exemplu.” Totuşi, felul în care el a ajuns să se implice în dezvoltarea Gramofon Wine este o poveste contabilicească: „Asociatul meu spunea că nu găsise niciun contabil care să se priceapă la agricultură, contabilitatea în agricultură fiind una extrem de specifică. «Chiar dacă ai o cifră de afaceri mică, contabilitatea e grea, motiv pentru care te costă 1.000 de euro plus TVA.» Preţul era cam mare, aşa că am agreat să primim vin în fiecare lună de 1.000 de euro plus TVA”.

    Plantaţia a fost înfiinţată în 2009-2010, dar prima producţie „serioasă”, spune Vulpoi, a fost în 2015-2016; intrarea sa în business fiind în 2019. „În decembrie 2018, din joacă, am făcut un vin pe care l-am numit Vinu’ Lu’ Vulpoi, pe care l-am oferit  drept cadou clienţilor din zona de contabilitate. Ei m-au sunat, am primit telefoane şi de la restaurante bune – apoi mi-a venit ideea asocierii, 50%-50%, în care asociatul meu să se ocupe  de producţie, el cu munca, iar eu cu distracţia – cam aşa a început povestea”, spune Vulpoi, mai în glumă, mai în serios. Glumeşte şi în legătură cu felul în care s-a acomodat cu noul domeniu: „Primul an, în care am ajuns şi eu la cramă, mi-am spus că vreau să merg şi eu cu băieţii de la firmă la cules – s-a făcut linişte şi mi s-a spus că mai întâi trebuie să testăm zahărul, un concept cu care nu eram familiar. Am aflat că acum culesul se face în funcţie de analize, nu e ca la ţară, când ai un weekend liber să mergi la cules – acum e vorba despre ştiinţă, tehnologie – şi am investit mult în tehnologie, circa 1 milion de euro doar în ultimii patru ani.”

    Printre cele mai recente investiţii făcute acolo se numără cele direcţionate în locuri de cazare: „Am făcut nişte mici case acolo; eu sunt pe principiul trial and error: am luat cinci căsuţe, le-am plantat în vie, am vrut să testez piaţa, iar asta se întâmpla anul trecut, în aprilie. Au fost bine primite, drept urmare acum facem 16 camere într-un cămin de muncitori care exista acolo din perioada comunistă şi pe care acum vrem să îl renovăm.” Şi-au propus să finalizeze cele 16 camere până la finalul anului şi să direcţioneze în acestea circa 500.000 de euro. Ce planuri mai are? În primul rând, să se distreze, şi aici menţionează evenimentele tematice Gramofon Jazz and More: „Uneori fac eu grătarul, îmi place să îi determin pe oameni să se simtă bine. Scopul meu nu este să fac volume. Primul mit pe care l-am auzit şi care mi se pare absolut greşit este: ca să fie treaba bună, trebuie să ai 100 de hectare, or eu investesc în brand acum, şi la petrecerile acestea eu sunt pe break-even, dacă nu în minus cu câteva sute de euro, însă oamenii care vin acolo sunt cei mai buni ambasadori, au parte de plăcerea aceasta a descoperirii, toţi cumpărăm nişte experienţă şi nişte poveşti. Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu”.   

    „Din punctul de vedere al dezvoltării businessului, vrem să ducem povestea aceasta de enoturism mai departe. Vrem să ne concentrăm pe turism şi pe construirea unui brand, asta îmi doresc eu.”

    Marcel Vulpoi, asociat Gramofon Wine​


     

    De la boierul Negruzzi la supermarketul american

    Rareş Florea, CEO la Domeniile Avereşti, îşi începe povestea cu istoria Domeniilor, a căror plantaţie a fost făcută undeva în 1974:  primul oenolog al acesteia a fost un francez, care a adus la Huşi soiurile Sauvignon Blanc, Aligoté şi Cabernet Sauvignon – iar de atunci, soiurile acestea s-au aclimatizat. Tatăl soţiei sale a cumpărat în 2005 businessul, care se numea pe atunci Crama Avereşti şi avea mult mai puţine hectare în portofoliu. În 2010 a început replantarea, parte datorită fondurilor europene, iar acum se mândresc cu statutul de cel mai mare producător de Busuioacă de Bohotin din România şi singurul producător de Zghihară de Huşi – un soi autentic românesc, care creşte doar acolo.

    De altfel, acesta este cunoscut şi ca fiind vinul preferat al lui Nicolae Ceauşescu, cât şi de medici şi de cei care preferă un vin mai sănătos,  având un conţinut foarte scăzut de zahăr. „Fiind singurul producător al acestui soi, l-am dus cumva atât în partea de entry level, cât şi la super-premium şi îl vindem în 15-17 ţări”, explică Florea. Domeniile Avereşti au început exporturile în urmă cu aproximativ trei ani, atunci când el s-a alăturat companiei după experienţa Fitbit: era country manager în cadrul Vector Watch (start-up-ul înfiinţat de Andrei Pitiş – n.red.), ulterior ei au vândut Vector Watch către Fitbit şi a rămas pentru o perioadă country manager pentru Europa de Est al Fitbit, însă după vreo doi ani şi jumătate s-a alăturat afacerii de familie. „Am început treptat să exportăm, iar exporturile înseamnă undeva la 5% în ceea ce priveşte vinul, cu obiectivul să ajungem la 10% anul acesta. Pe măsură ce compania creşte, acest 10% este greu de atins: într-un an bun producem 6 milioane de litri, dar capacitatea de stocare e de undeva la 8 milioane de litri”, detaliază el.

    De asemenea, spune că în Domeniile Avereşti există cea mai modernă unitate de vinificaţie din România, aceasta fiind şi cel mai recent inaugurată, rezultatul unei investiţii de peste 9,5 milioane de euro.  Include, de pildă, tancuri din oţel inoxidabil care pot acomoda circa 100.000 de litri şi care asigură o calitate uniformă a vinului. Cea mai mare piaţă de export pentru ei este Spania, însă lucrurile pare că se vor schimba, datorită unui contract în prag de concretizare cu lanţul de hipermarketuri americane Costco, răspândit în peste 560 de unităţi în State şi unde se vor duce, de această dată, cu soiuri internaţionale, cum ar fi Sauvignon Blanc.

    De ce i-au ales americanii? „La un  târg din Amsterdam, am fost singurul Sauvignon cu medalie de aur, aşadar, da, contează târgurile, de aceea este importantă şi prezenţa noastră aici. Trebuie să fii consecvent, mergem la tot ce înseamnă târguri internaţionale. Trebuie să te vadă clientul că eşti acolo, că exişti ca cramă şi, mai important, ca ţară, trebuie să ai până în 10 crame care participă constant la târguri; ei trebuie să se obişnuiască cu ideea că România este o ţară producătoare de vin şi apoi o ţară exportatoare de vin.” De asemenea, un alt aspect important subliniat de el este că „trebuie să ai calitate în fiecare an”. Nu oferă foarte multe detalii despre preţul produselor din State, însă mărturiseşte că acestea se vor numi Sauvignon Blanc de România – Classic Cruise şi vor avea un ambalaj special – sticle atipice, de 0,375 ml, care vor fi vândute într-un pachet de şase. Anul trecut, Domeniile Avereşti au înregistrat o cifră de afaceri de 24 de milioane de lei, fără TVA, iar pentru anul în curs, Rareş Florea previzionează o creştere de peste 20%. În ceea ce priveşte turismul, şi ei şi-au propus să investească în această direcţie, mai exact în renovarea conacului boierului Negruzzi de la Avereşti: „Încet, încet, îi vom reda gloria de altădată – într-un an, maximum doi, vor putea fi făcute vizite la cramă şi vom asigura şi cazare”. Investiţia totală în Avereşti depăşeşte 33 de milioane de euro, din 2005 şi până în prezent, singurul acţionar al companiei fiind socrul său, Constantin Duluţe.

    Rareş Florea este de părere că majoritatea producătorilor de vin caută să creeze şi să ducă mai departe brandul de ţară al României în materie de vinuri şi că principalul avantaj competitiv ţine de calitate: „În ultimii 20 de ani, vinul românesc a crescut foarte mult, consumatorul este din ce în ce mai educat, premiile pe care vinurile româneşti le iau la concursurile internaţionale sunt din ce în ce mai multe şi mai importante. Soiurile acestea româneşti nu le are nimeni – reprezintă şansa noastră să fim propulsaţi pe plan internaţional. Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”    

    „Noi avem nişte soiuri locale versatile şi foarte uşor de înţeles – vine o generaţie din urmă pe care ar fi bine şi sănătos să o îndreptăm către un consum responsabil de alcool, să consume, dacă vreţi produse corecte, făcute cu simţ de răspundere – or, aceasta este direcţia în care credem noi că se vor putea dezvolta vinurile, nu înspre un produs fancy, greu de accesat, ci înspre unul uşor de înţeles pentru toată lumea.”

    Rareş Florea, CEO, Domeniile Avereşti


     

    O poveste româno-franceză despre dragoste şi vin

    „Istoric vorbind, cred că suntem prima cramă privată din România, cu o istorie care începe în 1994. Suntem fondaţi de un conte corsican, Guy Tyrel de Poix se numeşte fondatorul nostru şi este soţul mamei – că aşa am ajuns eu în poveste”, îşi începe Paul Badea, pe a cărui carte de vizită scrie acum „Owner”,  povestea despre S.E.R.V.E. sau, mai pe larg,  Société Euro Roumaine de Vins d’Exception. El este unul dintre cei cinci moştenitori ai businessului din vin al familiei contelui De Poix, alături de sora sa, cât şi de cei patru fraţi vitregi francezi. „Guy are patru copii, ai lui, mama are doi copii – noi ne-am întâlnit prima dată atunci, în 1994-1995, atunci când s-au întâlnit şi ei şi ne-am tot văzut de atunci: ei făceau vacanţele aici, noi acolo şi ne-am  înţeles absolut natural, ne-am prietenit şi am rămas aşa, am fost foarte uniţi, mai ales când l-am pierdut pe Guy.”

    Guy Tyrel de Poix făcea parte dintr-o familie veche de vinificatori, cu origini nobile şi care deţine un domeniu în Corsica: „Venea dintr-o familie nobiliară, dar era un spirit liber – a fost la Woodstock în 1969, avea nişte poveşti foarte interesante de acolo şi de atunci cred că şi-a dorit să îşi facă propria lui cramă. S-a gândit că Noua Zeelandă, Chile sunt un pic departe, motiv pentru care a venit în România, unde  a cunoscut-o pe mama mea, au căutat îndelung, apoi l-au găsit pe Aurel, care în 1994 făcuse o Fetească Neagră absolut extraordinară.” Contele s-a îndrăgostit de acest soi, iar restul este istorie: s-au hotărât să recreeze Feteasca Neagră şi a durat 20 de ani să reproducă, sistematic, prin proceduri şi cu ajutorul echipelor „ce le-a dat Dumnezeu atunci”.  În 2014 s-a bifat această misiune şi au avut primul soi autentic românesc cu peste 90 de puncte Parker. Din păcate însă, fondatorul cramei nu a mai fost în viaţă să se bucure de acest succes: „Acolo s-a închis un ciclu şi am intrat noi, generaţia nouă, în business – fraţii mei «franţuzeşti», cum le spun eu – în Corsica, eu cu sora mea aici şi începem cumva să deschidem ciclul al doilea”. Acum, exploatează 60 de hectare, la Dealu Mare şi Cogealac, însă vinifică doar Dealu Mare. S.E.R.V.E. cultivă în prezent „cam toate soiurile tradiţionale”, fie că vorbim despre Cabernet sau Merlot când vorbim despre vinurile roşii, Sauvignon Blanc, albe, în ceea ce priveşte soiurile internaţionale, cât şi Feteasca Albă şi câteva dintre tămâioase dacă vorbim despre soiurile româneşti. Ca game, au trei stiluri, cu mai multe etichete, cu denumiri mai ales în engleză, fiindcă se adresează unui public european. „Funcţionăm ca un butic de export –  ne adresăm partenerilor pe care îi cunoaştem personal – scopul meu este ca şi copiii mei să discute tot cu copiii lor.”

    35% din producţie merge la export, iar în principiu pieţele principale de export sunt Belgia şi Canada, fiind vorba mai ales pieţe francofone cele pe care exportă,  având în vedere istoricul lor. Sora sa, care a început să se implice şi ea în business, deschide acum piaţa pentru ei în Anglia.  În România sunt prezenţi în toate canalele, fie că vorbim despre mari retaileri, magazine de specialitate, cât şi HoReCa. Creşterea cea mai mare o au însă online şi când vine vorba de magazinele de specialitate. Investiţii recente? „În cramă în principiu, aceea a fost concentrarea principală, noi nu am investit deloc în marketing, sunt primii doi ani în care începem să comunicăm, din cauză că e nevoie, piaţa nu este saturată, dar aglomerată, mai ales când vine vorba de importurile româneşti – astfel că este nevoie să comunicăm ca să rămânem relevanţi.” Mare parte din investiţii au fost concentrate în glamping, în ecoturism. Au un proiect în mai multe faze, axat pe construcţia unui „biosătuc”: „Vrem să facem simularea unui sat, din punct de vedere geografic, cu un centru al satului, în vie chiar, iar ceea ce vrem să promovăm este relaţia cu natura. Eu sunt din domeniul auto, dar m-a atras domeniul vinului fiindcă am realizat că tot universul este aici – de la cum se naşte strugurele acela, până la cum vinifici şi cum acţionează drojdia în tot acest proces. Suntem încă în faza de proiect şi construcţie, dar scopul acesta este, să simulăm şi modul acesta vechi al oamenilor de a se aduna – dar şi partea aceasta de biologie, proiectul este un soi de celulă, cu generare de energie”.  O primă fază a proiectului va fi finalizată în această toamnă şi va presupune realizarea a 10 corturi, ulterior, în următorii 4-5 ani, vor construi şi domuri din polimeri. Până atunci, realizează evenimente practice, în care turiştii au posibilitatea să îşi asambleze propriul vin. Cifra de afaceri a S.E.R.V.E. fost de aproximativ 3 milioane de euro anul trecut, iar anul acesta previzionează o creştere de 10%.  „Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

    „Noi suntem în situaţia de a fi îndeplinit viziunea pe termen lung a fondatorului – acum nu vrem să ne propunem altceva decât să fim cât se poate de autentici, în respectiva viziune – ce a făcut el a fost să se înrădăcineze foarte puternic în tradiţie, dar să inoveze conform spiritului şi sufletului lui.”

    Paul Badea, Owner,  S.E.R.V.E.


     

    LVMH de România: Vintruvian Estates

    Vintruvian Estates deţine patru crame în România, una este în nordul dobrogei, la Sarica Niculiţel, unde este produs brandul Caii de la Letea, a doua este Crama Histria, tot în Dobrogea, undeva mai la sud – la Cogealac, a treia este crama din Dealu Mare, Prince Matei, iar o a patra este o achiziţie recentă, în Drăgăşani: „Am cumpărat de la un italian o cramă care se numeşte Menini”.

    Marius Iliev, CEO-ul companiei, spune însă că pentru ei este mai puţin importantă suprafaţa, 970 de hectare pe care le deţin acum, ci contează mai mult dispersia culturilor. „Nu suntem axaţi pe volume, ci pe vinuri premium, pentru noi este important unde sunt amplasate aceste suprafeţe. Cea mai importantă este Sarica Niculiţel, unde produc brandul Caii de la Letea – cel mai mare brand din punctul de vedere al volumelor. „În Dobrogea, noi suntem cunoscuţi pentru soiul Aligoté, care este de fapt un soi internaţional, iar noi suntem lideri mondiali în zona premium pe acest soi, vindem mai mult decât oricine altcineva vinuri premium din soiuri Aligote, care este din ştiinţa noastră cam singurul soi internaţional în care România se plasează într-un loc important la nivel mondial, cum se întâmplă, de exemplu, cu unele vinuri franţuzeşti care se vând în Argentina – de exemplu, Malbecul”, detaliază Iliev.

    Concentrarea lor este pe soiuri româneşti, în general: „Avem Feteasca Neagră ca soi important, iar în Dobrogea facem o Fetească total diferită faţă de cea făcută în Dealu Mare; în ultima vreme punem accentul pe un soi numit Băbeasca Neagră pentru Dobrogea – care a fost cândva cunoscută pentru acest soi. De asemenea, punem accentul pe Negrul de Drăgăşani, cât şi, un alt soi foarte specific acelei zone, Crâmpoşia selecţionată – am făcut această achiziţie pentru că acea cramă avea plantaţii cu aceste soiuri şi avea o poziţie importantă în piaţă cu acele soiuri.” Peste 90% din vinurile produse rămân în România, dar această situaţie este pe cale să se schimbe: „Vrem să se schimbe, acesta fiind şi motivul prezenţei noastre aici, cât şi la multe evenimente care se organizează similare – pentru a impulsiona exportul de vinuri – şi acest lucru începe prin a crea notorietate pentru vinurile româneşti – acel brand de ţară pe care îl dorim cu toţii, dar care deocamdată este în lucru”. Exportă până acum în Polonia, China, chiar şi Malaysia, Belgia, Spania, Italia (indirect, prin revânzători).

    Valoarea businessurilor cumulate este de aproximativ 20 de milioane de euro, în condiţiile în care au început această activitate de la zero acum şapte ani: „La Sarica Niculiţel am cumpărat o firmă care se afla aproape în insolvenţă şi am continuat apoi să facem achiziţii, am cumpărat Prince Matei  în 2019, de la Vinarte, am cumpărat acum trei săptămâni, o lună, încă două crame, crama Histria şi crama Menini”. Marius Iliev nu dezvăluite valoarea tranzacţiilor recente, însă spune că acestea sunt de ordinul milioanelor de euro.


    „În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.”

    Marius Iliev, CEO, Vintruvian Estates


    „În primul rând, vrem să consolidăm toate aceste afaceri: am cumpărat de multe ori companii care aveau o poziţie importantă, de exemplu viticola Sarica Niculiţel, despre care noi am considerat că se află într-o zonă cu potenţial foarte bun – avea o plantaţie care era într-o stare mai proastă şi am început un proces investiţional care înseamnă, în aceşti ani, peste 40 de milioane de euro. Tot acest program este în curs de a-şi arăta efectele – multe dintre plantaţiile pe care le-am făcut sunt încă pe rod.”

    Pe de altă parte, adaugă el, strategia lor este să dezvolte branduri şi, până când plantaţiile ajung să rodească, mai au nevoie de încă câţiva ani.  În prezent, vând undeva la la 4 – 5 milioane de litri de vin pe an, nu totul în zona premium, dar şi-au propus să crească această cantitate: „Sper să ne ducem doar în zona premium, la 7-8 milioane de sticle în următorii 4-5 ani. Desigur că, întotdeauna, când propui cantităţi mari de vin, eşti obligat să produci şi vinuri din alte categorii, dar ele sunt mai mult ca un efect colateral”. Cel mai vândut brand al lor este Caii de la Letea, iar din gamele Caii de la Letea, soiul Aligoté este cel mai popular: „Din păcate, businessul de vin este unul în care, dacă te grăbeşti, pierzi, adică pierzi calitate şi atunci, când ai o strategie de premium, ultimul lucru pe care vrei să îl pierzi este imaginea de calitate, deci nu ne grăbim. Cred foarte mult în Băbeasca Neagră ca potenţial, apoi în Negru de Drăgăşani, Crâmpoşia, Fetească Albă, toate acestea sunt soiuri cu care avem planuri destul de importante. Aligotéul rămâne pentru că începem să avem cu acesta succes şi la scală internaţională”.

    În ceea ce priveşte planurile de extindere, spune că pentru ei toate ţările sunt importante, dar o ţară care are potenţial foarte mare este Statele Unite : „Am început deja să exportăm acolo – în general, începem pe zona HoReCa în Statele Unite – cu siguranţă că la un moment dat vom începe şi cu retailul, dar deocamdată avem un importator acolo”.

    Au ajuns şi în Bologna, unde sunt prezenţi în reţeaua Carrefour şi, de asemenea, în Kaufland şi în alte reţele, dar prin intermediari, apoi, în Regatul Unit, unde încep acum o vânzare către un importator care va lucra aproape exclusiv pentru vinurile lor, momentan pentru HoReCa. „În general, cam în orice piaţă poţi să intri cu ajutorul preţului, vânzând la preţuri foarte mici, dar apoi este foarte greu să te repoziţionezi – nu e totul să vinzi, ci să vinzi în segmentul care te interesează, ca să poţi să construieşti.” Anul care a trecut a fost unul bun, cu creşteri spectaculoase şi în continuare bune, dar se simte totuşi o anumită lentoare: „Noi suntem cumva peste bugetul pe care l-am prevăzut, suntem o firmă căreia nu îi plac creşterile lente, până acum am reuşit să creştem rapid. Nu sunt nemulţumit, dar simt că există această lentoare mai ales pe segmentul vinurilor entry level, unde vedem scădere a cererii: cred că motivul principal este o oarecare creştere a preţurilor”. Adaugă că toată industria s-a confruntat cu creşteri de costuri, care au reprezentat mult pentru consumatorul de entry level: „Pentru că nu ne concentrăm pe entry level, noi nu am crescut foarte mult preţurile, ci cu 7-8-10% la anumite produse, dar aud de la unii colegi că au scăderi, nu creşteri mai mici şi că au crescut preţurile cu mult mai mult, cu 15%. Încă este o creştere, dar minusculă, pe premium suntem peste buget în momentul de faţă”.

    L-am întrebat pe Marius Iliev dacă au o strategie similară cu a lui Louis Vuitton, care pare să cumpere companii aflate în dificultate: „Ei au cumpărat în general companii care aveau branduri foarte puternice, criteriul lor nu a fost neapărat să găsească o companie care să se găsească în dificultate financiară – au căutat ceva care să aibă valoare şi pe care ei, prin raţiuni suplimentare, să o ducă mai departe şi să o asocieze cu acest portofoliu de luxury brands pe care îl au. Acest lucru încercăm să îl facem şi noi nefăcând achiziţii doar de dragul de a creşte numărul de hectare, ne uităm după potenţialul de creştere al unei companii”.


     

    Ambasadorul vinurilor româneşti peste hotare

    Marinela Ardelean, international wine expert şi ambasadorul programului Deschidem Vinul Românesc realizat de Carrefour, este unul dintre artizanii acestor întâlniri internaţionale dintre producătorii români de vin şi potenţialii lor viitori clienţi de peste hotare – la Roma,  la evenimentul de la ambasadă de pildă, era atât de implicată în rolul de liant între producătorii români de vin şi invitaţii evenimentului încât am realizat interviul cu ea ulterior, în scris. Autoare a „The Wine Book of Romania”, ea vorbeşte de potenţialul vinului de peste un deceniu – în 2016, de pildă, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin, spunea că se aşteaptă ca în 2036 România să fie în top trei jucători din industria vinului european, alături de Franţa şi Italia, atunci când vine vorba de excelenţă.

    Cum stau lucrurile acum? „Primii paşi sunt cei mai grei, dar începem să-i facem. Am avut câteva evenimente internaţionale deja, la New York, la Mundus Vini, la Milano, iar acum am încheiat al doilea eveniment de la Roma. Înainte să alergăm, învăţăm să mergem, iar pentru asta trebuie să învăţăm să stăm în picioare. În această metaforă, aş spune că suntem în punctul în care învăţăm să stăm în picioare. Mai cu sprijin, mai fără, ne aventurăm spre primii paşi”, a răspuns ea de această dată. Din păcate, observă Ardelean, primul obiectiv de pe traseul consacrării vinului românesc este ca lumea să afle că facem vin, un fapt uitat în ultimele (destul de multe) decenii. „Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

    Evenimentul de la Ambasada României din Italia a fost organizat în contextul în care Excelenţa Sa doamna Gabriela Dancău a înţeles ce tezaur reprezintă vinul românesc, ce potenţial are şi cum ar putea fi folosit ca brand de ţară. „Este pentru prima dată când se organizează un eveniment de degustare de vinuri în ambasada României în Italia, iar dacă noi am avut succes aici, în ţara care îşi dispută de decenii cu Franţa locul de cel mai mare producător de vin din lume, atunci vă puteţi imagina ce impact am putea avea în ţările care nu produc vin… Scopul, aşa cum am precizat mai devreme, este de a creşte notorietatea vinului românesc în rândul factorilor de decizie – antreprenori HoReCa, diplomaţi, jurnalişti şi personalităţi formatoare de opinie.”


    „Medaliile de la concursurile internaţionale şi evenimentele de genul celui petrecut pe 5 mai la Ambasada României la Roma au fost de natură să îi informeze pe oameni că România face vin, ba chiar vin bun. Nu toţi au aflat, încă, dar ne apropiem de acea masă critică necesară pentru a organiza evenimente mai mari, pentru a atrage consumatorii de zi cu zi şi pentru a avea adresabilitate într-o campanie coerentă. Pentru că nu poţi anunţa în magazine şi restaurante un lucru despre care lumea nu ştie că există.”

    Marinela Ardelean, international wine expert, Ambasador al programului Deschidem Vinul Românesc


    În ceea ce priveşte rezultatele programului Deschidem Vinul Românesc (DVR), primul program naţional dedicat producătorilor şi consumatorilor, printre acestea se numără atenuarea efectelor pandemiei: „Fără DVR, pandemia ar fi fost mult mai dificilă, până la câteva potenţiale scenarii potenţial dezastruoase. Au fost companii care, în condiţiile în care restaurantele şi barurile au fost închise, au pierdut 60-80% din vânzări. Dar DVR este mai mult de atât, cred că cel mai bine se vede în secţiunea Exclusiv, unde nu există decât vinuri oferite de fiecare producător în exclusivitate pentru acest program. În acele vinuri se simt şi pasiunea pentru vin, şi dragostea faţă de loc, de terroir, şi încrederea că acest program poate reprezenta acel vin”.

     

    Ce urmează?

    Din punctul de vedere al Marinelei Ardelean, cu ajutorul companiilor specializate în tehnologii moderne, al băncilor şi al fondurilor europene, cramele din România întrunesc, în cea mai mare parte, standardele internaţionale de producţie – de la igienă la vase de fermentare, la clădiri şi la managementul podgoriilor. „Următorul pas este investiţia în turismul vinicol, care a început să se dezvolte, dar este departe de a acoperi nevoile consumatorilor. Pensiuni, hoteluri, spaţii de degustare, somelieri sau oameni care să spună povestea vinului, infrastructură pentru un acces rezonabil ca timp şi efort… Aici va mai dura o vreme, dar cred că producătorii ştiu deja că este o investiţie necesară.”

    Marilena Ardelean observă că nume grele din Bordeaux până în Napa Valley vând 60%-80% din producţie turiştilor care vizitează crama, iar cifra lor de afaceri se dublează din turism, dintr-un serviciu adăugat vinului. Din punctul ei de vedere, nu există ţări cu mai multă tradiţie, există ţări cu mai puţine probleme, la nivel istoric: „Facem vin din acelaşi timp cu romanii, poate şi cu grecii, deşi este un pic neclar, ne devansează istoric Georgia şi Armenia, dar nu oricum, ci cu mii de ani. Dar vinul de atunci nu are mare legătură cu vinul de acum, s-au schimbat gusturile, atitudinile, cunoştinţele, astăzi vorbim în termeni de fizică, biochimie, ADN, măsurăm acizi, histamine, proteine, nu mai seamănă cu procesele de acum mii de ani, de încercare şi eroare. Vinul românesc merită iubit pentru că ne poartă sufletul oriunde în lume. Românii sunt iubitori, calzi, ospitalieri, vor mereu să împartă tot ce au mai bun, să îşi «omenească» oaspetele, şi cred că această expresie spune totul”.

    Iar când vine vorba despre propriul mod în care a descoperit vinul – aceasta este o poveste care a început în Italia: „Eu am avut şansa să descopăr vinul în Italia, după ce m-am stabilit aici şi, provenind dintr-o zonă de horincă, din Maramureş, nu avusesem prea mult contact cu această cultură a paharului de vin de la masă, a asocierii de gusturi… Şi, după o vreme, am văzut cum începe să crească vinul românesc, cum apar sticle demne de a fi aşezate lângă suratele lor italiene, într-o competiţie corectă de preţ şi calitate. Doar că vinul înseamnă mult mai mult decât preţ şi calitate sau raportul dintre acestea. Cred că sufletul pe care îl simţi în vinul românesc seamănă cu cel pe care îl simţi în vinul italian. Este o înfrăţire, o îngemănare dincolo de cuvinte.”   

  • Cristian Cârjan, eMAG: „Odată ce tehnologia va eficientiza sarcinile repetitive, vom avea mai mult timp şi energie să gândim”

    Cristian Cârjan are 38 de ani şi o experienţă de peste 15 ani atât în retailul online, cât şi în cel clasic. El şi-a început cariera încă din timpul facultăţii, în vânzări, evoluând pe poziţii cu responsabilitate complexă precum cele de Business Unit Manager sau de Director Comercial. Din 2015 face parte din echipa eMAG.


    Cristian Cârjan

    Senior Commercial Director eMAG (Dante International), 38 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 7,1 mld. lei

    Profit net: 123,7 mil.  lei

    Număr de angajaţi: 3.309


    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030? Mă văd într-o poziţie de senior management, pentru că îmi plac provocările care vin odată cu un rol de coordonare a unor proiecte complexe. Mai mult decât atât, este o mare satisfacţie să lucrez în echipă, alături de colegi, pentru a atinge obiectivele pe care ni le propunem.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani? Sunt convins că AI ne ajută să înlocuim majoritatea sarcinilor repetitive, care consumă timp, dar cred în continuare că oamenii programează maşinile, nu invers, şi că inteligenţa umană va rămâne superioară, cel puţin pe baza evoluţiei tehnologice de astăzi. În acest context, în care lumea în care trăim este în permanentă schimbare, este responsabilitatea oricui, cu atât mai mult a unui lider, să se dezvolte permanent inclusiv însuşindu-şi cunoştinţe de coding pentru a se adapta cât mai uşor la schimbare şi la noua „limbă” universală. Însă chiar şi cu inteligenţă artificială, principala calitate a unui lider trebuie să rămână inteligenţa emoţională, cea care ne deosebeşte şi ne ajută să construim relaţii interumane şi echipe performante. Inteligenţa emoţională dublată de o bună comunicare şi capacitatea de a coordona aceste echipe cu empatie cred că vor fi abilităţi de care vom avea nevoie şi în acest viitor deloc îndepărtat.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030? Viteza de schimbare a contextului în care lucrăm va creşte, generaţiile noi acceptă în mod diferit status – quo-ul, iar aceasta va fi o provocare pentru orice business de a menţine implicarea echipelor şi de a putea oferi răspunsuri adecvate la cerinţele clienţilor. Ne aşteptăm ca şi clienţii să acţioneze diferit, cu alte atribute de achiziţie, mai degrabă unele inspiraţionale, legate de lifestyle şi apartenenţă, diferite de cele de brand, fiabilitate sau calitate-preţ de astăzi.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei? Odată ce tehnologia va eficientiza sarcinile repetitive, vom avea mai mult timp şi energie să gândim. Vom putea planifica mai bine şi implementa idei noi, iar datele sunt deja cea mai valoroasă resursă cu care trebuie să învăţăm să operăm astfel încât să ajungem acolo unde ne sunt clienţii.

    5. Cum vă imaginaţi că va arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor? Mai este foarte puţin până în 2030 şi tendinţele pe care le vedem încă de pe acum ne fac să întrezărim un viitor apropiat cu digitalizare pe o scară şi mai largă, în care ne vom putea conecta şi mai simplu ca azi. Modul de lucru de la distanţă va fi norma şi normalul, fiind adoptat mult mai mult de business.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg? Ne putem imagina că preselecţia va fi realizată de un sistem AI precum chatboţii de astăzi, iar interviurile se vor desfăşura integral online. Dar cred că vom vedea şi alte modalităţi de a interacţiona, bazate pe realitatea virtuală, de pe dispozitive precum sistemul Apple Vision Pro.    


    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Cristian Cârjan, Senior Commercial Director, eMAG (Dante International), este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.

  • Briza digitalizării din HoReCa: start-up-ul românesc inedit care si-a propus sa revoluţioneze felul în care funcţionează industria restaurantelor

    Un start-up din Cluj-Napoca a pariat încă de dinainte de pandemie pe digitalizarea industriei HoReCa, iar acum soluţiile sale software sunt folosite în peste 500 de unităţi din întreaga ţară, următorul pas major fiind extinderea în afara României. Sub numele eBriza, start-up-ul a atras deja câţiva clienţi din Spania, Ungaria şi Emirate, ţări pe care le analizează pentru planul de extindere, aflat în pregătire pentru momentul în care contextul macroeconomic va fi favorabil. Pe piaţa locală, ţinta eBriza este să îşi crească portofoliul de clienţi cu 20%, iar veniturile cu 50% în 2023.

     

    Expansiunea într-o ţară străină este de ceva timp un subiect foarte important în eBriza. În acelaşi timp nu este un pas uşor de făcut, drept urmare testăm marea cu degetul în diferite direcţii. În acest moment avem clienţi în Ungaria, Spania şi cochetăm cu Dubai. Numărul de clienţi nu este unul semnificativ, deoarece majoritatea ne-au găsit ei pe noi, în online. Acum căutam să ridicăm o nouă rundă de finanţare mai consistentă pentru a ne mări cota de piaţă în România, dar în acelaşi timp şi pentru a activa noi pieţe în afara ei“, a spus Alex Mareş, cofondator şi CEO al eBriza. El a pornit proiectul eBriza împreună cu Cristian Dinescu în 2015, iar până acum, start-up-ul a obţinut finanţări în valoare totală de 500.000 de euro, cumulată din trei runde de investiţii. Cele trei runde de finanţare au avut loc în 2017, 2018 şi 2019, cea mai mare parte a investiţiei totale – 300.000 de euro – fiind obţinută de la Banca Transilvania, alături de care au investit şi fondul de accelerare clujean Risky Business, Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants, şi Dan Isai, fondatorul Salad Box. „De atunci însă, nu am mai luat alte investiţii pentru că nu era nici momentul oportun în piaţă ţinând cont de conjunctura economică. Ne dorim însă să luăm o altă rundă de investiţie. Ţinând cont de situaţia foarte bună a firmei, mai exact de ritmul constant de creştere şi faptul că am dovedit că este o soluţie care funcţionează, ne aşteptăm să nu avem o problemă în această direcţie. Aşteptam totuşi să treacă această perioadă incertă din punct de vedere economic, pe plan mondial“, a punctat Mareş. Start-up-ul, care a dezvoltat un sistem POS şi de gestiune în cloud pentru industria HoReCa, a trecut cu bine de perioada de pandemie, aceasta fiind de altfel chiar un motor de creştere pentru businessul eBriza în condiţiile în care din cauza restricţiilor impuse, antreprenorii din HoReCa au fost nevoiţi să găsească soluţii rapide şi uşor de implementat pentru a-şi menţine afacerile pe linia de plutire. „În anul 2020 soluţia eBriza era pregătită din punct de vedere tehnic, însă aveam o problemă de penetrare a pieţei, o piaţă reticentă la schimbare. Pandemia ne-a ajutat foarte mult. Mai exact a ajutat la procesul de onboarding. Brusc, antreprenorii au trebuit să găsească soluţii alternative, pe care să le implementeze repede, şi pe care să le plătească lunar, ţinând cont de incertitudinea pieţei generate de pandemie. Dacă până în 2020 antreprenorul român era obişnuit ca cineva să vina în locaţie ca să instaleze şi să configureze conturi, în timpul pandemiei, nu a avut de ales şi a trebuit să facă toate astea singur. Foarte interesant este faptul că şi-a dat seama că poate. Iar eBriza a fost concepută tocmai în această direcţie – un serviciu online, cu suport online, simplu de utilizat, proactivă şi nu reactivă“, a precizat el.

    Sistemul dezvoltat de echipa eBriza pentru digitalizarea proceselor din industria HoReCa are în prim-plan soluţia de vânzare POS (Point of Sales), la care se adaugă o serie de alte aplicaţii precum aplicaţia pentru gestionarea livrărilor sau cea de gestionare a operaţiunilor.

    „În eBriza avem mai multe verticale foarte importante pentru noi. În primul rând este aplicaţia de vânzare, POS-ul efectiv. În ultimii trei ani am adus foarte multe îmbunătăţiri de performanţă. Am dezvoltat varianta Android pe lângă cea iOS în acest fel standardizând modul în care faci vânzarea în eBriza indiferent de platforma pe care o utilizezi. O altă verticală importantă este partea de livrări. Am integrat toate canalele posibile de livrare direct în POS-ul eBriza: Bolt, Gloria Food, Glovo, Deliverect, Tazz, site-ul personal, comenzi telefonice, ş.a.m.d. Ne mândrim cu această funcţionalitate, deoarece clientul nostru poate opera tot fluxul de livrări doar din tableta eBriza prin câteva «tap-uri». Asta îl ajuta să opereze mai multe comenzi de livrare cu un efort minim din partea angajaţilor“, a explicat Alex Mareş. Soluţia POS eBriza este optimizată pentru a rula pe terminale bancare sau de plată. „Pe scurt, operezi vânzarea prin eBriza direct pe terminalul de plată, unde şi încasezi cu cârdul, totul automatizat. Aici lucram împreună cu mai mulţi colaboratori şi bănci pentru a oferi eBriza embedded pe terminale”, a adăugat el. Care sunt cele mai funcţionalităţi şi soluţii din sistemul eBriza? „Pe partea de gestiune, am adăugat comenzi către furnizori. Aici avem o viziune mai complexă, dar pentru moment, clienţii eBriza pot trimite comenzi către furnizorii lor prin WhatsApp, SMS sau Email, comenzi care mai tărziu sunt convertite direct în NIR (nota intrare recepţie)”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul eBriza, menţionând că start-up-ul a dezvoltat şi o aplicăţie mobilă gratuită pentru manageri, numită eBriza Operations (OPS). „De aici ei pot să îşi vădă rapoartele optimizate pe mobil, sau să facă un inventar direct în depozit, sau să trimită acele comenzi către furnizori. Pe viitor vor fi adăugate şi alte funcţionalităţi.” O altă aplicaţie din ecosistemul eBriza se adresează comercianţilor care vând “la tejghea”. „Le oferim o soluţie interactivă prin care clienţii lor pot oferi bacşiş, totul automatizat. Ne bucurăm de feedbackul clienţilor noştri, care ne-au confirmat că de când folosesc acest feature gratuit, bacşişurile angajaţilor lor s-au dublat.” Nu în ultimul rând, echipa eBriza a redefinit complet şi modul în care oferă suport clienţilor. „În urma unui proces îndelungat de recrutare dar mai ales tehnologic, serviciul eBriza devine unul proactiv şi nu reactiv. Pe scurt, încercăm să aflăm de problema clientului înainte că el să ne-o sesizeze. Bineînţeles că acesta este un proces în continuă dezvoltare, dar feedback-ul clienţilor până acum ne confirmă că suntem pe drumul cel bun.” În prezent, soluţiiile eBriza sunt folosite în 500 de locaţii din întreaga ţară, cu precădere din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa. Numărul de locaţii a crescut până acum anul acesta cu 30% faţă de 2022. Clienţii eBriza au businessuri de diferite dimeniuni, printre acestea numărându-se locaţiile Poke House, French Revolution, Zest, Modelier şi Sloane, din Bucureşti,  Meron, Store Restaurants, Tokyo Cluj şi Taste of Asia din Cluj-Napoca, Pulcinella şi Overide din Timişoara şi Neversea şi Coretto din Constanţa.


    Rubrica „Start-up Pitch”

    Mihai Chişu, cofondator şi CEO eVOTE.

    Ce face? A dezvoltat o platformă pentru participarea online la adunările generale ale acţionarilor (AGA) din România.

    „Ca să scalăm această aplicaţie, să mergem mai departe cu ea, probabil că va trebui să o simplificăm, să o facem să fie mult mai uşor de utilizat de către utilizatorul nepriceput, care nu are nevoie de asistenţă sau de consultanţă. Şi o să facem paşi în zona aceasta, pentru că ştim că este o zonă spre care vom evolua pentru că piaţa noastră, este o piaţă mică. Iată, noi avem 30 de companii acum în portofoliu şi probabil că o să câştigăm în continuare interesul altor companii, dar ca să ajungă o aplicaţie IT scalabilă, trebuie să duci mult mai sus numărul de clienţi. Noi ţintim acum pieţe precum Cehia, Polonia, Ungaria, care sunt cele mai apropiate, care sunt pieţe mai mari decât piaţa noastră sau cel puţin pieţe care au un număr de companii mult mai mare.”

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Alex Mareş, cofondator şi CEO al eBriza – sistem POS şi de gestiune în cloud pentru industria HoReCa.

    Ce e nou? Start-up-ul din Cluj-Napoca are în plan să atragă o finanţare mai „consistentă“ pentru a putea accelera creşterea pe plan local, dar şi pentru a intra pe pieţe externe. Principalele pieţe analizate pentru extindere sunt Spania, Ungaria şi Dubai, în condiţiile în care start-up-ul are deja câţiva clienţi din aceste ţări pentru care a adaptat deja soluţiile eBriza.

    „Expansiunea într-o ţară străină este de ceva timp un subiect foarte important în eBriza. În acelaşi timp nu este un pas uşor de făcut, drept urmare testăm marea cu degetul în diferite direcţii. În acest moment avem clienţi în Ungaria, Spania şi cochetăm cu Dubai. Numărul de clienţi nu este unul semnificativ, deoarece majoritatea ne-au găsit ei pe noi, în online. Acum căutam să ridi­căm o nouă rundă de finanţare mai consistentă pentru a ne mări cota de piaţă în România, dar în acelaşi timp şi pentru a activa noi pieţe în afara ei.”

     

    Rubrica „Start-up Boost”

    Mihai Lehene – preşedinte al Romanian United Fund, Daniela Kammrath – CEO RAISE şi Alex Urdea – managing partner Deep Ocean Partners.

    Conferinţa Romanian Start-Up Days: „România are astăzi cea mai mare oportunitate dintre toate ţările din lume, de a face un salt imens înainte în următorii 30 de ani“.

    Mihai Lehene: „România are astăzi cea mai mare oportunitate pe care o are vreun stat din lume. România are a cincea cea mai mare diasporă ca procentaj al oamenilor care au părăsit ţara şi trăiesc în străinătate. Diaspora numărul unu în lume este cea irlandeză, cu 2,2 milioane de oameni în străinătate, din cei 5 milioane de oameni în Irlanda. Totuşi, România, cu a cincea cea mai mare populaţie din lume, (…), sau aproape toţi românii care sunt la prima generaţie afară, sunt încă conectaţi, încă simt această pasiune pentru a rămâne legaţi de România. Deci, România are cea mai mare oportunitate dintre toate ţările din lume astăzi de a face un salt imens înainte în următorii 30 de ani.”

    Daniela Kammrath: „Vom fi întotdeauna români în inima noastră. Gândiţi-vă la noi ca la o resursă deosebit de valoroasă care poate ajuta la creşterea afacerii voastre. Cred că orice produs inovator sau orice produs sau serviciu creaţi, merită adus pe piaţa americană. Ceea ce este foarte interesant este că aici atunci când eşti la masă cu cineva care vrea să facă afaceri cu tine, lor nu le pasă de ţara din care vii. Le pasă de cât de bine transmiţi mesajul, ce aduci la masă şi cum poţi livra. Şi am văzut multe companii americane mergând în România. Încă este mult de construit în România. Vom ajuta de aici, dar ajutaţi-ne să creăm în România un mediu care poate face ca oamenii să crească în companii.“

    Alex Urdea: „Luaţi în calcul că piaţa din SUA este o piaţă hiper, hiper competitivă. Aici este capital nelimitat, talent nelimitat“.


    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Olanda vrea să le interzică studenţilor chinezi să mai inveţe despre tehnologii sensibile din industria de apărare şi semiconductori. „Dezavantajele cooperării devin adesea evidente doar pe termen lung.

    Guvernul olandez lucrează la o lege care va fi folosită pentru a exclude studenţii chinezi de la programele universitare pe tehnologii sensibile, inclusiv semiconductori şi apărare, scrie Bloomberg.

    Măsurile, aflate încă în faza de proiect, reprezintă cea mai recentă escaladare a unei lupte diplomatice dintre Olanda şi China asupra industriei semiconductoarelor. La începutul acestui an, guvernul olandez a fost de acord să se alăture efortului SUA de a restricţiona exporturile de tehnologie către China.

    Un raport recent al agenţiei de informaţii olandeze a susţinut despre China că „reprezintă cea mai mare ameninţare” la adresa securităţii economice a naţiunii.

    Agenţia de informaţii a spus că multor companii şi instituţii olandeze le este dificil să facă o evaluare adecvată a riscului cooperării economice şi ştiinţifice cu China. „Dezavantajele cooperării devin adesea evidente doar pe termen lung.”

    La începutul acestui an, ASML Holding NV, o piesă esenţială în industria globală a semiconductoarelor, a acuzat un fost angajat din China că a furat informaţii confidenţiale. Compania a iniţiat o investigaţie internă şi a înăsprit controalele de securitate după ce a descoperit incidentul, care ar fi putut încălca controalele la export.

     

  • Ce vor oamenii de la tehnologie?

    Ultimii ani au pus accentul pe tehnologii, soluţii IT şi aplicaţii, acestea „invadând” din ce în ce mai mult viaţa tuturor – mai ales a angajaţilor care au intrat în era muncii remote şi apoi hibrid. Dacă iniţial a fost o necesitate, utilizarea lor s-a transformat în obişnuinţă, iar mai apoi a devenit un lucru „nice to have” pentru A ne îndeplini diferite taskuri zilnice. Cum s-a schimbat „consumul de aplicaţii” în ultimii ani

     

    Înainte, lumea era obişnuită să folosească o aplicaţie care avea integrate mai multe meniuri – unele mai mari, altele mai mici, dar caracteristic pentru aceste aplicaţii era că datele stăteau în ele şi aşteptau ca utilizatorul să «vină să le împingă în faţă», să facă ceva cu ele, pentru că datele nu se «mişcau» singure. Însă, în ultima vreme, datorită efectelor induse de comportamentul din social media, aşteptările utilizatorului sunt că nu el lucrează pentru aplicaţie, ci aplicaţia lucrează pentru el. Şi astfel, utilizatorul ar vrea, spre exemplu, ca o anumită aplicaţie să îi prezinte la un anumit moment din zi doar lucrurile care sunt esenţiale pentru el, pentru ca el să se concentreze pe ceea ce este esenţial, iar dacă aplicaţia nu ia decizia în locul lui trebuie să îi pună întrebările relevante, trebuie să îi prezinte lucrurile relevante ca el să poată să ia decizia cea mai bună pe baza informaţiilor. Practic, este un paradox. Oamenii vor ca interfaţa aplicaţiei să fie cât mai simplă şi mai uşor de folosit, dar dacă au nevoie să poată avea toată informaţia la îndemână”, a explicat pentru BUSINESS Magazin Stelian Câmpianu, directorul executiv al companiei ETA2U din Timişoara, cel mai mare integrator local de soluţii IT&C din afara Capitalei, cu afaceri de 86 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 20% faţă de anul precedent.

    În acest context şi urmând dorinţele consumatorilor şi pe ale utilizatorilor, companiile de profil care dezvoltă şi creează aceste aplicaţii sunt nevoite să îmbine utilul cu plăcutul. „Practic, trebuie să văd cum fac să am doar trei–patru informaţii importante în ecranul principal, doar pe cele necesare, dar dacă am nevoie să înţeleg de ce acele informaţii sunt aşa, să am acces la tot istoricul din spate”, a explicat Stelian Câmpianu.

    În zona de business, astfel de aplicaţii sunt cele de Business Process Management (BPM), care până în pandemie nu erau „băgate în seamă” la nivelul pieţei din România, dar care în prezent sunt la mare căutare, a mai spus reprezentantul ETA2U. „Încep să fie căutate mai ales pentru că aceste platforme sunt dezvoltate pe o tehnologie low-code, programarea este vizuală, nu trebuie să scrii mult cod şi permit integrarea diferitelor aplicaţii. Spre exemplu, eu am un sistem de gestiune a întreprinderii care ţine stocuri, contabilitate, facturi şi altele, dar acum am noi cerinţe de la client. Eu am dat nişte cotaţii şi acum trebuie să renegociez un contract. Dar eu trebuie să ştiu care sunt clauzele din contract; nu vreau să dau termen de plată mai mare, aş vrea ca livrările să se facă etapizat şi pentru asta trebuie să ştiu ce stocuri am în depozit, în magazine – informaţie din CRM –, trebuie să ştiu ce a promis vânzătorul clientului în momentul în care au discutat. Iar după ce eu am toate aceste informaţii să pot lua o decizie. Cumva, acestea trebuie să comunice între ele pentru ca eu să pot avea acces la tot ce mă interesează şi să nu iau decizii neinformate.”

    Faptul că oamenii caută să îşi desfăşoare activităţile mai rapid şi mai simplu este susţinut şi de studii. Valentin Stănescu, general manager al companiei Dell Technologies, prezent la evenimentul IT Congress din Timişoara, a spus că 86% din cei 6.000 de respondenţi din cadrul studiului Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare caută în mod activ soluţii IT care să îi ajute să îşi desfăşoare activităţile mai simplu, rapid şi mai eficient. „Indiferent dacă viitorul va continua pentru o perioadă să fie incert, înainte să redevină prosper, un lucru este sigur: inovaţia nu se opreşte niciodată – trebuie să inovezi pentru a ajuta organizaţia să fie mai rezistentă la situaţii neprevăzute, precum şi pentru a o pregăti pentru a valorifica următoarea fază de creştere. Oamenii caută să vadă şi să testeze soluţii sigure, cu un consum mic de resurse şi au încredere în puterea inovaţiei într-un moment de provocări globale. Acelaşi preocupări le-am descoperit şi la cei 6.600 de angajaţi din peste 45 de ţări care au participat la cel mai recent studiu Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare. Rezultatele au arătat că 86% dintre respondenţii la nivel global caută în mod activ soluţii tehnologice care să-i ajute să atingă obiectivele de inovare, în timp ce chiar 59% dintre respondenţi subliniază că tehnologiile lor nu sunt suficient de avansate în comparaţie cu concurenţa”, a spus Valentin Stănescu.

    Tot pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, ETA2U dezvoltă ZAXSense – un senzor care interpretează profilul consumului de curent electric şi poate oferi diferite informaţii utile şi relevante utilizatorilor. „Spre exemplu, am putut să spunem câte piese şi ce fel de piese au fost produse pe o anumită linie de producţie care nu era automatizată, interpretând doar consumul de curent. Acest senzor nu este intruziv, îl putem monta între cablul de alimentare cu curent şi sursa de curent. Senzorii aceştia sunt în lucru, dar avem deja clienţi early adopters.”

     

    AI-ul nu poate înlocui genialitatea umană

    Paradoxul rămâne valabil şi când îndreptăm discuţia spre inteligenţa artificială (AI), despre care unii oameni spun că poate să „fure anumite locuri de muncă”. Însă, dacă oamenilor nu le mai place să facă lucruri „plictisitoare”, repetitive, dacă tot vor să aibă la îndemână doar ceea ce le este necesar, nu poate AI-ul să le vină în ajutor şi să le ofere fix ceea ce au nevoie pentru a-şi desfăşura activităţile aşa cum doresc sau aşa cum trebuie?

    „Dacă ne uităm la cum arată peisajul IT-ului acum comparativ cu 1992 – când am luat eu primul contact cu primele PC-uri – vedem că lumea s-a transformat radical şi ritmul în care se introduc acum noi tehnologii în piaţă este de aproximativ şase luni – un an. Apare în fiecare an câte o noutate, câte o nouă tehnologie. Avem exemplul recent cu inteligenţa artificială (AI). În urmă cu trei ani doar se vorbea despre potenţialul inteligenţei artificiale, erau diferite studii de caz şi apoi a apărut ChatGPT. Acum vorbim să interzicem ChatGPT în şcoală, vorbim că ChatGPT ar putea să înlocuiască programatorii pentru că scrie cod la fel de bun ca ei – o afirmaţie cu care nu sunt de acord. ChatGPT face lucrurile mai eficient, dar nu mai inteligent, pentru că acea tehnologie nu ştie să greşească şi să înveţe din greşeli şi nu ştie să fie creativă aşa cum este un om, nu poate avea o sclipire de geniu sau o idee peste noapte. O astfel de tehnologie ar trebui să ajute un om, nu să îl înlocuiască”, a punctat Stelian Câmpianu.

    El este de părere că pentru ca piaţa de IT şi industria tech să-şi continue dezvoltarea în acelaşi ritm accelerat, pe care l-a avut în ultimii trei ani, este nevoie de investiţii în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii şi investiţii în educaţia digitală a oamenilor. „Dacă nu vom avea specialişti IT care să greşească, să se ciocnească de anumite probleme şi provocări, nu vom putea avansa. Dar eu cred că trebui să fie investiţi bani prima dată în partea de tehnologie şi apoi în partea de educaţie, ca să folosim tehnologia cum trebuie şi după lucrurile vor fi foarte uşoare pentru foarte mulţi.”

    În prezent, în cadrul companiei înfiinţate în 1992 lucrează o echipă de 268 de angajaţi la finalul anului trecut, ETA2U continuând şi anul acesta recrutările. „Accesul la resursele umane este redus, este foarte greu să angajezi specialişti IT, cauţi mult şi durează mult până găseşti oamenii potriviţi. Angajăm şi tineri absolvenţi de facultăţi cu profil tech, chiar avem un coleg care se specializează pe partea de software şi urmează să dea examenul de licenţă.”

     

    Interesul pentru cyber-security, în creştere

    ETA2U a organizat la Timişoara, în luna mai a acestui an, conferinţa IT Congress, care reuneşte unii dintre cei mai mari jucători activi în industria de IT de pe piaţa din România, şi care are ca scop să prezinte participanţilor şi persoanelor interesate ce are industria de profil de oferit, a povestit Stelian Câmpianu. Întrebat care sunt curiozităţile participanţilor la conferinţa din acest an, reprezentantul ETA2U a spus că multe întrebări se învârt în jurul securităţii cibernetice, dar şi că oamenii caută noutăţile din IT. „Se ridică foarte multe întrebări din perspectiva unde ar trebui să îmi ţin datele, cum ar trebui să îmi construiesc arhitectura. Este discuţia în cloud sau la mine acasă sau o combinaţie dintre cele două. Unde trebuie să fie balanţa, ce înseamnă dacă mă duc în cloud şi care sunt riscurile asociate, ce înseamnă dacă ţin datele la mine acasă şi care sunt riscurile asociate, cât de mult trebuie să investesc dacă mă duc în cloud şi cât investesc dacă stau la mine acasă. Întrebările sunt cât mă costă într-un scenariu sau în celălalt şi care sunt riscurile asociate acestui cost, care sunt ameninţările pentru care ar trebui să mă pregătesc – pentru un atac din exterior, pentru un atac din interior (trebuie să mă pregătesc pentru neglijenţa utilizatorilor externi sau a angajaţilor mei) – acestea sunt câteva întrebări la care oamenii caută răspunsuri în prezent“, a punctat Stelian Câmpianu.

    Şi Paul Maravei, general manager în cadrul Cisco România, subsidiara locală a gigantului american cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari furnizori globali de echipamente şi servicii de reţelistică – care a fost prezentă cu un stand în cadrul evenimentului – a spus că oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să ştie mai multe despre securitatea cibernetică.

    Însă, în contextul în care digitalizarea este accelerată – iar numărul de atacuri creşte, odată cu diversificarea modurilor de atac, Paul Maravei consideră că securitatea cibernetică trebuie să ţină pasul cu „inovaţiile” care sunt dezvoltate de cei care ochestrează atacurile.

    „Nimeni nu este 100% protejat, noi nu putem spune niciodată că am terminat investiţia în securitatea cibernetică, că suntem protejaţi pentru că şi în partea celor care orchestrează aceste atacuri se cercetează, se inovează, dacă putem denumi aşa ceea ce fac ei. Şi atunci este un fel de cursă de-a şoarecele şi pisica şi întotdeauna trebuie să ne menţinem într-o poziţie bună. Însă, dacă pe de o parte continuăm să creăm specialişti foarte buni (părerea mea e că România nu stă rău la acest capitol, dar, desigur, nu avem destui specialişti, însă putem continua să creăm măcar în ritmul ăsta noi specialişti) şi combinăm oamenii aceştia pregătiţi cu produsele şi tehnologiile dedicate nu putem avea decât un scenariu bun”, a explicat Paul Maravei.

    El consideră că România are mult potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte industria de tehnologie, dar este nevoie să se facă investiţii în forţa de muncă şi să se crească numărul de specialişti IT. „Avem potenţial, iar dacă suntem serioşi şi continuăm să facem ce am făcut până acum eu cred că o să fie bine, dar ne trebuie oameni. În primul rând, tehnologia o producem, nu e nicio problemă, dar fără oameni nu putem să mergem mai departe.”