BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Atenţie, că antreprenorii români încep să pună întrebări: De ce gazul a crescut aşa de mult dacă noi avem gaze? De ce cresc dobânzile atât de mult? Ce face guvernul cu banii din taxele şi impozitele pe care eu le plătesc? De ce eu sunt controlat şi multinaţionalele nu? De ce Orban îşi apără ţara, iar ai noştri nu?

    Deşi asistăm la explozia preţurilor, la creşterea dobânzilor, guvernul, Iohannis, Isărescu, BNR beneficiază încă de linişte. Isărescu şi-a asigurat liniştea prin stabilitatea cursului de schimb, un indicator la care lumea se uită mai mult decât la creşterea dobânzilor.

    În spatele acestei linişti se acumulează întrebări pentru care nu s-au dat explicaţii/răspunsuri.

    În ultimele săptămâni, cu proiectul ZF Investiţi în România,! realizat împreună cu CEC Bank, am fost la Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Constanţa pentru a discuta cu companiile locale, cu antreprenorii români din acele zone despre situaţia economică, despre problemele lor şi nu în ultimul rând despre situaţia macroeconomică şi ce se întâmplă în lume.

    Există un optimism bun, firmele româneşti sunt mai bine pregătite pentru furtună, pentru o nouă criză şi fiecare antreprenor încearcă să navigheze prin această nouă furtună cu care nu s-a mai confruntat, cel puţin din perspectiva războiului din Ucraina, care a aruncat toată lumea în aer.

    Dar dincolo de acest optimism care se vede – în T1 economia României a avut o creştere economică de 6,5% faţă de T1/2021 -, în discuţii încep să apară întrebări în spatele cărora se aliază din ce în ce mai mulţi antreprenori:

    – De ce la noi preţurile cresc aşa de mult? Lumea se uită mai puţin la inflaţie şi mai mult la preţurile pe care le plăteşte, începând de la gaze, energie, până la ulei şi ouă. Uleiul este un etalon foarte prezent în discuţii. Faţă de inflaţia de 14,5% în mai, uleiul a crescut cu 44%.

    – De ce preţul la gaze a crescut atât de mult, dacă avem gaze? Gazele au crescut cu 86%, iar preţurile sunt plafonate, pentru că altfel ar fi crescut şi mai mult. Pentru că facturile sunt primite de la ENGIE sau de la un alt furnizor străin, oamenii încep să pună din ce în ce mai multe întrebări, cum ar fi de ce am dat gazele la străini, de ce am dat petrolul la străini, noi ce câştigăm din asta, că preţurile sunt mari oricum.

    Sistemul energetic din România este atât de complicat, încât lumea nu mai înţelege nimic, dar ştie că trebuie să plătească factura către companii străine.

    – De ce benzina şi motorina au crescut aşa de mult? Combustibilii au crescut cu 38%. Prea puţină lume ştie că 60% din preţul benzinei sau motorinei reprezintă taxe şi impozite. Ei ştiu cât plătesc la pompă, la OMV, MOL, care sunt companii străine.

    Un comerciant de produse petroliere din Brăila m-a avertizat: Ascultaţi-mă ce vă spun, în toamnă o să plătim 15 lei pe motorină (acum este 9 lei – n.r.).

    – De ce inputurile din agricultură au crescut atât de mult în câteva luni? Unde sunt combinatele de îngrăşăminte chimice ale noastre? De ce a trebuit să le închidem şi să stăm la mâna străinilor? Dacă le spui agricultorilor că inputurile s-au dublat iar preţurile s-au triplat, ei îşi răspund că banii îi fac traderii, care sunt străini. Şi că ei nu prea câştigă.

    – De ce luăm legume din Polonia şi marfa noastră nu o ia nimeni, nu o iau retailerii? Poate pentru că sunt străini? Tema magazinelor mari şi a taxelor pe care le impun este extrem de actuală şi la fiecare discuţie se pune problema de ce noi nu avem propriii noştri retaileri, unde să putem desface produsele noastre. Când li se răspunde că nu au cantitate suficientă pentru a fi luaţi de retaileri, replica este că statul, guvernul, nu-i ajută, nu le dă bani să investească pentru a-şi mări capacitatea de producţie, aşa cum fac alte ţări. Băncile nu le dau bani fără să aibă garanţii, iar ei nu au garanţii pe care să le pună.

    – De ce nu au fost trecut irigaţiile în PNRR, ca să luăm bani de la Uniunea Europeană pentru refacerea acestui sistem? Noi nu avem suficienţi bani pentru a investi în irigaţii pe cont propriu, iar statul a arătat că nu vrea să refacă acest sistem, pentru a fi dependenţi de importuri.

    – De ce nu mai avem zootehnie şi am ajuns să importăm carne de porc? Fermele de animale nu sunt un business rentabil, pentru că cei mari fac jocurile şi preţurile şi favorizează importurile. Statul român nu ne-ajută deloc să avem ferme, aşa cum fac alte state. Peste tot în lume guvernele îşi protejează fermierii, numai la noi nu. Suntem nevoiţi să vindem cerealele direct de pe câmp, pentru că nu avem cui să le vindem intern. Singurii cumpărători sunt traderii care fac preţurile. Guvernul nu ne încurajează să facem fabrici, nu ne dă bani de investiţii, iar băncile nu ne dau credite, pentru că nu au încredere în noi.

    – De ce cresc dobânzile, de ce creşte ROBOR aşa de mult, cum să crească de la 1% la 6%? Cum crede Banca Naţională că noi o să putem plăti o dobândă de 10%, ce politică face Mugur Isărescu? Creşterea dobânzilor începe să se vadă din ce în ce mai mult în ratele pe care companiile trebuie să le plătească pentru creditele luate. Lumea nu înţelege cum e cu corelaţia între inflaţie şi creşterea dobânzilor. În ultimii ani, băncile le-au dat credite când dobânzile erau mici, iar acum trebuie să plătească această creştere a dobânzilor, de care băncile nu le-au spus.

    – De ce nu mai avem forţă de muncă, ce face guvernul? Unde sunt românii noştri? Problema lipsei de forţă de muncă este pe primul loc pe lista companiilor. Unele firme au apelat la asiatici, dar altele spun că tot mai bine lucrează cu românii. Taxele pe muncă sunt considerate mari, aşa că mulţi preferă o formă de plată gri, adică o parte din bani (în special la nivelul salariului minim pe economie) sunt plătiţi oficial cu tot cu taxe, restul se dau prin diverse alte forme. În oraşele mijlocii şi mici aceasta este forma de plată.

    – Ce face guvernul cu taxele şi impozitele pe care noi le plătim, unde se duc banii, că noi nu-i vedem? După ce că noi plătim cele mai multe taxe, tot la noi vine controlul.

    Un antreprenor din Brăila a spus la Constanţa: De 26 de ani fac pâine, am 86 de angajaţi, nu am întârziat nicio zi cu plata taxelor şi impozitelor şi nimeni nu a venit vreodată să-mi spună mulţumesc. Dacă aş întârzia o zi, imediat ar veni în control.

    – De ce Orban îşi apără ţara şi guvernanţii noştri nu? Pentru companii, pentru antreprneori businessul nu prea are ideologie. Aşa că ei vor ca afacerile să meargă înainte. Războiul din Ucraina este văzut puţin diferit faţă de retorica oficială. Prin embargo, americanii au lovit în Uniunea Europeană, i-au lovit pe nemţi şi noi plătim acest preţ. Viktor Orban, premierul de forţă al Ungariei, este privit cu admiraţie pentru modul în care, cel puţin public, îşi apără ţara şi interesele ei. Patronii români  nu văd acelaşi lucru de la Iohannis sau de la guvern, considerând astfel că în final noi vom pierde cel mai mult.

    Acum toată lumea se pricepe la geopolitică şi fiecare are o părere legată de războiul din Ucraina, de lupta dintre americani şi ruşi, de modul cum România se poziţionează şi mai ales dacă vom câştiga ceva din acest conflict.

    Până acum companiile, antreprenorii, patronii plătesc creşterile de preţuri, pe care apoi încearcă să le transfere consumatorilor.

    Oricum, consumatorii mai au bani din ceea ce au strâns în anii anteriori, aşa că pe piaţă este încă linişte.

    Lumea a intrat în vacanţă, dar vine toamna şi atunci se vor vedea noile facturi.

    Stabilitatea cursului valutar este o ancoră destul de importantă economic, dar mai ales psihologic, ceea ce îi asigură Băncii Naţionale şi guvernatorului Mugur Isărescu o perioadă de linişte.

    Toată lumea crede că după terminarea războiului preţurile vor reveni unde au fost înainte dar, odată ce trec zilele iar conflictul se prelungeşte, lumea devine tot mai nervoasă. În special dezvoltatorii imobiliari, care nu mai vând ca înainte, dar se confruntă cu creşterile de preţuri.

    La afirmaţia mea că în 2022 România va înregistra cel mai mare PIB din istorie – 260 de miliarde de euro, replica unui patron român a venit imediat: dacă avem cea mai bună situaţie economică din istorie, aşa cum spuneţi dumneavoastră, de ce preţurile cresc, de ce creşte inflaţia, de cresc dobânzile. Eu ştiam că este invers.

  • Rareş Bogdan: Cota unică de impozitare este o linie roşie pentru PNL

    Rareş Bogdan spune că disputele dintre PSD şi PNL pe tema sistemului de impozitare că „sunt dispute în studiouri de televiziune, nu sunt dispute în cadrul coaliţiei”.

    „Pentru PNL, cota unică de impozitare este o linie roşie, este o chestiune care ţine nu doar de identitate liberală, ci ţine de normalitatea adunării la buget a maximului de bani în sistemul financiar gândit în această ţară. Sigur că putem să ne ducem în schimb spre o proiecţie privind TVA-ul, unde România stă la încasare mult mai prost ca alte state, Germania are 93% încasare, România are doar 65% încasare şi asta după ultimele şase luni, înainte era chiar mai mic. Aici da, putem să gândim radarul mărfurilor, putem să gândim să fiscalizăm absolut tot ce intră în ţară, să nu se mai plimbe TIR-uri cu un aviz pe la şapte distribuitori sau şapte depozite de legume-fructe, de flori sau de hidrocarburi (…). Deci discuţia nu a existat încă oficial. Atunci când partenerii de guvernare din PSD vor veni cu o abordare oficială, putem să dăm un răspuns oficial”, a declarat Rareş Bogdan, la RFI.

    El spune că orice decizie trebuie luată în coaliţie.

    „Orice discuţie, din punctul meu de vedere, trebuie luată în interiorul coaliţiei, cu uşile închise şi apoi, cum e în orice stat civilizat, primul-ministru iese şi anunţă măsuri. Ce vă pot garanta este că PNL nu va participa la nici o mărire de taxe”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.

  • Ciolacu: În perioadă de criză nu se majorează impozitele, deci nici în România

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că taxele şi impozitele nu vor fi mărite: „În perioadă de criză nu se majorează impozitele, deci nu se vor majora nici în România şi nici nu vor fi introduse alte impozite”. El le răspunde ironic liberalilor, care au spus că nu renunţă la cota unică.

    „În perioadă de criză nu se majorează impozitele, deci nu se vor majora nici în România şi nici nu vor fi introduse alte impozite”, spune Marcel Ciolacu.

    El precizează că o optimizare fiscală înseamnpă că „laşi de undeva de unde s-a creat o discrepanţă şi vii cu o anumită impozitare, dar reduci din altă parte”.

    „Eu nu am auzit de aşa ceva (o reevaluare a TVA – n.r.). Ce ştiu de la experţi financiari e că dacă măreşti TVA, măreşti inflaţia. Deci nu se pune problema. Deci nu se introduce nicio taxă nouă şi nici nu se măresc (cele actuale – n.r.)”, adaugă liderul PSD.

    Referitor la faptul că liberalii nu vor să renunţe la cotra unică de impozitare, liderul PSD a spus ironic: Acele voci care apar în spaţiul public… Nici eu nu am spus că trebuie renunţat la cota unică. Eu am zis să facem o analiză. Acum, totdeauna mai există şi vedete”.

     

  • Care sunt cele cinci lucruri pe care majoritatea oamenilor îşi cheltuie banii şi la care, dacă ar renunţa, ar putea economisi bani fără să le simtă lipsa

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Năsui: Guvernul va mări taxele şi impozitele

    Criza economică din prezent este o furtună aproape perfectă, declară vicepreşedintele USR Claudiu Năsui. Fostul ministru al Economiei crede că Guvernul va mări taxele şi impozitele, mergând astfel ”direct în buzunarul românilor”.

    Claudiu Năsui spune la RFI despre inflaţie că „este o furtună aproape perfectă. Eu am spus că inflaţia va ajunge la 15% anul acesta şi asta o ziceam în decembrie, când BNR-ul zicea că nu depăşim cele două cifre. Iată că şi BNR-ul a ajuns la concluzia că până la finalul anului tot cu două cifre o să avem inflaţia. Practic, ce se întâmplă este că statul român a trăit mult prea mult timp cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile şi diferenţa aceea, împreună cu BNR-ul, aici a fost o complicitate foarte mare, a venit din datorie, datorie care apoi a fost şi monetizată, deci practic s-a mărit masa monetară, s-a folosit tiparniţa, au tipărit bani”.

    Unii experţi atrag atenţia că majorarea unor impozite nu mai poate fi exclusă. Fostul ministru USR al Economiei crede însă că acest lucru mai mult ar dăuna: ”Cred că Guvernul, chiar dacă ne-a minţit până acum că nu o să crească taxele şi impozitele, pare că-şi doreşte musai să facă lucrul acesta, adică vor merge direct în buzunarul românilor, n-o să-i mai taxeze prin inflaţie (…) şi cred că vor apela inclusiv la aceste creşteri de taxe, (lucru) care, atenţie, în contextul actual, este o crimă economică (…). Aici, Guvernul are de ales: fie îşi restrânge cheltuielile, deci nu le mai creşte cu 19% faţă de anul trecut, fie creşte taxele, adică fie noi, românii, o să avem mai puţini bani, fie ei îşi restrâng puţin organigramele, pensiile speciale, agenţiile, PNDL-urile şi toate astea”.

  • Ciolacu anunţă o redimensionare a impozitelor: Asta nu înseamnă că mărim taxele

    „Sunt mai multe măsuri fiscale pe care trebuie să le prezentăm până pe 1 iunie. Codul Fiscal trebuie modificat cu şase luni înainte ca viitorul buget de stat. Rămân la părerea că în zona preţurilor la energie ar fi trebuit venit cu reglementare şi ar fi avut efecte imediate. Compensarea, după cum vedem, a creat un decalaj până se văd efectele. Dacă am fi venit cu o reglementare, efectele ar fi fost de a doua zi şi poate nu am fi ajuns la această inflaţie”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că trebuie făcută o analiză până pe 1 iunie.

    „S-a îmbunătăţit colectarea şi noul şef al ANAF chiar a luat o perspectivă bună. Există şi o redimensionare şi o reaşezare a impozitelor, astfel încât să avem o colectare mai bună, dar asta nu înseamnă că mărim taxele”, adaugă liderul PSD.

    Întrebat dacă mai susţine introducerea impozitului progresiv, Ciolacu a răspuns: „în continuare, cu deductibilităţile necesare”.

    „Ori intrăm într-o logică, cum este toată lumea şi toate ţările dezvoltate, ori încercăm să ne minţim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică”, conchide Marcel Ciolacu.

  • Cinci lucruri pe care îţi cheltui banii fără să ştii. Cum ai putea să îţi creşti economiile fără să simţi că renunţi la ceva

    Atunci când inflaţia creşte preţurile pentru aproape aproape orice produs este mai important ca niciodată să ţii socoteala felului în care îţi cheltui banii. De-a lungul timpului chiar şi cei mai conştiincioşi consumatori s-ar putea să se găsească în situaţia de a cheltui mai mult decât ar avea nevoie. Iată câteva dintre cele mai comune capcane pentru felul în care ne cheltuim banii şi cum putem să scăpăm de acestea:

    1.     Taxele bancare

    Fie că plătiţi taxe pentru retragerea de bani de la bancomat sau plătiţi taxele lunare pentru simplul card sau cont pe care îl aveţi la o bancă, aceste mici sume se pot aduna de-a lungul timpului. Încercaţi să schimbaţi banca cu una care nu vă taxează atât de mult când vine vorba despre serviciile bancare de bază.

    2. Articole la reducere de care nu aveţi nevoie

    Nu e de contestat entuziasmul pe care îl avem atunci când cumpărăm  un articol cu un preţ mai mic decât cel de bază. Totuşi, să cheltui bani pe ceva de care nu ai nevoie doar pentru că este la reducere poate duce la cheltuieli de care nu aveţi nevoie. Data viitoare când vreţi să cumpăraţi ceva la reducere, aşteptaţi 24 de ore înainte de a face achiziţia. Deseori, acest entuziasm iniţial va dispărea şi veţi putea face o alegere raţională.

    3. Cumpărarea de abonamente de care nu aveţi nevoie

    Un studiu Chase de anul trecut a descoperit că mai mult de 70% dintre consumatorii americani au cheltuit mai mult de 50 de dolari pe lună pe plăţi recurente pentru lucruri de care nu aveau nevoie sau nu le voiau. Asta se întâmplă pentru că deseori utilizatorii se înscriu la perioade de probă gratuite pentru anumite aplicaţii sau servicii şi uită apoi de acestea. Este indicat să verificaţi lunar plăţile pe care le faceţi pentru a evita cheltuielile nedorite.

    4. Risipa alimentară

    În Statele Unite, 40% din alimente nu sunt consumate – uitaţi-vă în frigiderele voastre înainte de a merge la supermarket. Planificaţi-vă mesele şi lista de cumpărături în funcţie de lucrurile pe care le aveţi deja. Astfel veţi reuşi să risipiţi mai multe alimente.

    5. Garanţii extinse

    Chiar dacă garanţiile extinse pot fi uneori utile, acestea nu sunt mereu un deal bun pentru consumatori. În loc să plătiţi pentru o garanţie extinsă, încercaţi să direcţionaţi bani într-un cont de urgenţă pe care să îl folosiţi pentru a acoperi costurile eventualelor reparaţii. 

    Sursa: CNN Business

     

     

     

  • Cât costă taxele de şcolarizare pentru studii în afara ţării şi ce include în program o tabără educaţională din străinătate

    Odată cu diminuarea efectelor pandemiei, din ce în ce mai multe instituţii internaţionale de învăţământ îşi exprimă interesul pentru atragerea tineriilor români. Astfel, peste 50 instituţii vor fi prezente la Bucureşti pe 5 martie, la Iaşi (4 martie) şi Constanţa (6 martie) la târgul educaţional World Education Fair. „Interesul a crescut atât din partea universităţilor, dar şi a tinerilor care vor să meargă să studieze în străinătate. Astfel, în calitate de consultanţi educaţionali am înregistrat o creştere de aproape 20% a cererilor de aplicaţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare a brexitului observăm o tendinţă de mutare a interesului către ţări europene ca Olanda, Italia, Danemarca, dar şi către SUA. Marea Britanie se menţine totuşi pe locul al doilea ca destinaţie. De asemenea, tot ca tendinţă generală, observăm o creştere a interesului pe zona programelor de master, pentru că în ultimii ani au fost foarte mulţi tineri care nu şi-au constituit bugete suficiente pentru studiile de licenţă, dar care şi-au dorit tot timpul să studieze în afară”, precizează Ana Maria Papp, Business Development Manager IntegralEdu.
    În topul destinaţiilor de studiu pentru care aplică tinerii români, Olanda se află pe primul loc, urmată de Marea Britanie, Italia, Danemarca, Germania şi Spania. „Faţă de anii anteriori, familile celor care vor să studieze în străinătate se mobilizează în prezent mult mai repede în pregătirea dosarelor sau în documentarea pentru obţinerea de burse. De aceeea, la momentul actual prezenţa la un târg educaţional cum este WEF este foarte importantă pentru că tinerii şi familiile îşi pot lua informaţiile direct de la sursă, fără a mai căuta, zile întregi, pe internet informaţii pe care oricum nu le găsesc actualizate sau complete”, mai explică Ana Maria Papp.
    Din punct de vedere al domeniilor alese, lucrurile nu sunt schimbate faţă de anii anteriori. Astfel, pe prima poziţie în topul preferinţelor se situează Computer Science & Engineering. Pe locul doi se află studiile europene, urmate de Business şi Creative Media and Game Technologies.  Pe locul cinci în clasamentul preferinţelor se regăseşte domeniul Aerospace Engineering, înlocuind domeniul Drept, care se găsea anul trecut pe aceeaşi poziţie.

    Care sunt cele mai potrivite ţări unde se poate studia cu bugete reduse
    Din datele IntegralEdu reiese o creştere de 50% a aplicaţiilor pentru studii de licenţă în SUA. „Majoritatea aplicanţilor merg în paralel cu formularele pentru obţinerea unei burse care poate acoperi până la 100% din taxa de şcolarizare, în funcţie de dosarul candidatului şi situaţia  financiară a familiei”, adaugă Ana Maria Papp.
    Consultanţii IntegralEdu au realizat pe baza informaţiilor interne un top al ţărilor alese de studenţi, care oferă programe în limba engleză şi unde se poate studia cu cele mai reduse bugete:
    1. Germania: până la 380 eur/semestru.  Costuri de trai lunare: 1.000 de euro
    2. Italia:   de la 1000 eur/an. Costuri de trai lunare: 1300 de euro
    3. Belgia: 1000 eur/an.  Costuri de trai lunare: 800-1.000 de euro
    4. Olanda: 2000 eur/an. Costuri de trai lunare: 800-1.000 de euro
    5. Irlanda: 3000 eur/an. Costuri de trai lunare: 1.300 de euro

    „Pe lângă aceste destinaţii pot fi accesate, la costuri acoperite de burse, şi universităţi din Marea Britanie sau SUA, însă schemele sunt diferite de la instituţie la instituţie. Şi din acest motiv este importantă participarea la WEF, unde cei interesaţi pot discuta direct cu reprezentanţii universităţilor despre toate aceste aspecte şi oportunităţile de finanţare a studiilor”, precizează Ana Maria Papp.
    Spre exemplu, în funcţie de rezultatele la Bacalaureat pot fi obţite burse academice în Marea Britanie de până la 4.000 de lire sterline reducere din taxa de şcolarizare, iar pentru SUA între 30% şi 50% reducere din taxa de şcolarizare. Universităţile din SUA sunt generoase în acoperirea taxelor prin oferirea de burse sportive, reducerea din taxă putând ajunge şi până la 100% dacă persoana în cauză deţine performanţe considerabile în sport. Olanda este o ţară cu potenţial din acest punct de vedere, având în vedere opţiunile de ajutor financiar pe care le pune la dispoziţie, acoperind în totalitate taxa de şcolarizare de 2.209 euro/an, dar şi cheltuielile de trai sub forma de imprumuturi si grant-uri oferite de către statul olandez.
    Aplicaţiile pentru studiile liceale au crescut cu 20% în ultimii doi ani
    În contextul sanitar actual, numărul solicitărilor pentru studii gimnaziale şi liceale în străinătate a crescut cu 20% în ultimii doi ani. În topul preferinţelor se situează Marea Britanie, urmată de alte destinaţii europene precum Elveţia, Germania şi Spania.
    „Interesul pentru studii liceale în SUA şi Canada este de asemenea în creştere. La ediţia actuală a WEF vor fi reprezentate peste 20 de instituţii de învăţământ secundar şi organizatori de tabere educaţionale din Marea Britanie, Elveţia, Germania şi SUA. Cele mai multe familii din România care îşi trimit copiii la studii liceale în străinătate aleg Marea Britanie ca destinaţie în special datorită rigorii academice dar şi facilităţilor oferite de şcoli. Însă argumentul principal este legat de oportunităţile academice pe care le au tinerii după absolvirea unui liceu în străinătate”, explică Raluca Niculae, Manager Departament Studii Liceale IntegralEdu.
    Cât costă studiile la un liceu în străinătate şi cum se obţin bursele?
    Taxele anuale de studiu pentru un liceu sau o şcoală internaţională de tip boarding (internat), unde sunt incluse masa, cazarea, taxele de studiu şi activităţile extracurriculare pornesc de la 15.000 lire sterline pentru un colegiu Sixth Form şi pot ajunge la 50.000 lire sterline pentru o instituţie de top din Marea Britanie. În schimb, costul mediu anual al unui liceu internaţional din Germania, Austria şi Spania este de 35.000 de euro, incluzând taxele de şcolarizare, cazare şi mese. 

    „Din ce în ce mai multe şcoli independente oferă burse candidaţilor cu aptitudini speciale. Acestea se traduc prin reducerea parţială a costurilor anuale, iar procentele diferă de la un caz la altul, în funcţie de bugetul anual alocat de fiecare instituţie în parte şi de rezultatele candidatului, la testele de admitere.  Bursele pot fi academice, sportive, muzicale sau artistice şi se acordă elevilor care dau dovadă de performanţe deosebite într-una dintre aceste arii. Pentru Marea Britanie, de exemplu, deşi taxele de şcolarizare pot părea mari, trebuie luat în considerare tot pachetul oferit de şcoli, dar mai ales nivelul burselor academice, sportive sau artistice, care pot uneori acoperi până la 50% din taxele de scolarizare.  În cadrul WEF, vizitatorii vor discuta direct cu reprezentanţii liceelor internaţionale pentru a afla care sunt opţiunile educaţionale, bursele oferite şi cerinţele de admitere”, concluzionează Raluca Niculae.

    Taberele educaţionale şi programele de vară pentru tineri revin în forţă

    Anii de pandemie au afectat activitatea organizatorilor de tabere educaţionale şi de programe de vară. Însă, odată cu diminuarea efectelor pandemiei creşte interesul tinerilor pentru a participa la astfel de programe. Nevoia de socializare şi faptul că în ultimii doi ani aceştia au stat mai mult în case îşi spune cuvântul, iar la ediţia actuală a WEF, familiile pot alege din zecile de programe de tabere pentru copiii lor. Cei interesaţi pot discuta direct cu organizatorii şi obţine informaţii despre programe pe care nu le găsesc pe internet. Spre exemplu, unul dintre cele mai exclusivite programe de acest tip este o tabără de yachting organizată în Corsica, pe parcursul a două săptămâni. Pentru înscrieri în cadrul WEF, familiile pot beneficia de reduceri de până la 10% la anumite Edutabere din portofoliul IntegralEdu.

    Printre destinaţiile preferate pentru Edutabere se numară Marea Britanie, Elveţia, Germania, Spania şi SUA. O tabără educaţională în Grecia sau Cipru îmbină foarte bine studiul cu activităţile recreative de vară.

    Majoritatea Edutaberelor au dezvoltată foarte bine această componentă educaţională: un minim de 15-20 ore de studiu pentru o limbă străină, la care se adaugă activităţile recreative (sport, muzică, artă, divertisment etc). „În funcţie de vârsta şi obiectivele copilului, se aleg destinaţia şi limba de studiu, numărul de de ore  de pregătire. Se pot alege tabere academice sau vocaţionale ce pregătesc copilul pentru admitere la liceu sau universitate. În acest caz, se renunţă la orele de limbă străină ce pot fi înlocuite de cursuri de matematică, chimie, biologie, economie etc sau de ore de pregătire în vederea susţinerii procedurilor de admitere. În funcţie de abilităţi şi domeniile de interes, părinţii vor căuta împreună cu consultantul educaţional cel mai potrivit program pentru copil. Câteva domenii foarte accesate sunt cele de programare, robotică, leadership, debate, inginerie, medicină, teatru, performing arts. Desigur, fiecare tabără include şi componenta de divertisment care constă în excursii şi alte activiăţi recreative”, explică Raluca Niculae.

    World Education Fair are loc pe  4 martie la Iaşi, la hotel International (ora 11.00), 5 martie la Bucureşti, la hotel Athenee Palace Hilton (ora 10.00) şi pe 6 martie la Constanţa, la hotel Continental Forum (ora 11.00). Accesul se face gratuit pe bază de înregistrare prealabilă pe site-ul evenimentului.

  • Veşti proaste pentru proprietarii de maşini vechi. Ce le pregăteşte ministrul mediului împreună cu primarii

    Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că ia în calcul să majoreze taxele auto pentru a descuraja înmatricularea maşinilor second hand în România. Primarii susţin ideea, a dezvăluit ministrul, însă o astfel de măsură nu va putea fi luată deocamdată.

    „Am avut o discuţie lungă, de două-trei ore, cu Asociaţia Municipiilor, Asociaţia Oraşelor şi Asociaţia Comunelor, unde cei de la masă (primarii – n.r.) au susţinut clar o descurajare a înmatriculării maşinilor second hand în România şi au spus clar: taxare! Există la nivelul autorităţilor locale o presiune uriaşă la înmatriculări. Era un domn primar la masă şi spunea că vin 40-50 de cereri de înmatriculare de la aceeaşi persoană. Sunt oameni care cu asta se ocupă”, a declarat ministrul Mediului, marţi, la TVR.

    Demnitarul a mai spus că majorarea taxelor auto este solicitată de numeroşi primari.

    „Există o posibilitate, dar orice majorare de taxe sau orice taxă nouă trebuie pregătită, conform legii, cu 6 luni înainte, să nu fie cu aplicabilitate de pe o zi pe alta. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie şi, din ce am înţeles de la unii reprezentaţii unor autorităţi locale, vor susţine în interesul localităţilor pe care le conduc, în interesul municipiilor”, a explicat Tanczos Barna.

    Ministrul Mediului a dezvăluit faptul că majorarea taxelor ar putea fi rediscutată de guvernanţi în anul 2023.

  • Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    Pentru primul articol săptămânal din 2022 din Business Magazin am făcut un review a ceea ce am mai citit anul trecut prin presa internaţională, mi s-a părut interesant şi cred că s-ar putea să aibă un impact şi la noi în următorii ani, cel puţin la nivel de discuţii.

    1. Retailerii online din America încep să-şi deschidea magazine fizice: pentru prima dată după 2017, deschiderile de magazine vor depăşi închiderile (The Wall Street Journal). De unde vine acest lucru? Costul achiziţiei unui client online a crescut exponenţial şi începe să depăşească costul achiziţiei unui client într-un magazin fizic.

    2. Unde au dispărut toţi angajaţii? (Financial Times): Occidentul se confruntă acum cu o situaţie inedită, în sensul că firmele au nevoie de angajaţi şi nu-i mai găsesc. Această situaţie a intervenit ca urmare a reducerii migraţiei, a pensionărilor, dar şi a faptului că oamenii încep să se uite cât este salariul.

    3. Pentru prima dată după un deceniu, companiile americane se pregătesc şi sunt presate să acorde cele mai mari creşteri salariale anuale – 4-5%, pentru a-şi reţine angajaţii, pentru a face faţă presiunii de pe piaţa forţei de muncă şi nu în ultimul rând, pentru a rămâne în business (The Wall Street Journal): Revenirea puternică a economiilor occidentale din criza COVID a luat prin surprindere pe toată lumea, foarte multe companii fiind prinse pe picior greşit: au cerere, dar nu au angajaţi. Iar angajaţii încep să emită pretenţii salariale şi de condiţii de muncă. Marii giganţi se confruntă cu propriile sindicate – Amazon, Starbucks, de exemplu –, o situaţie total inedită având în vedere că în ultimii 30 de ani presiunea salariaţilor şi a sindicatelor scăzuse considerabil, odată cu globalizarea şi deschiderea pieţelor interne pentru lucrători din alte ţări, ceea ce a ţinut salariile la un nivel redus.

    4. Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate, sistemul social şi, nu în ultimul rând, sistemul de pensii (Financial Times). Toate ţările occidentale şi-au finanţat o bună parte din prosperitate prin crearea de datorii, pentru că la polul opus presiunea companiilor a fost pentru reducerea taxelor şi a impozitelor. Dar statele occidentale au ajuns la un nivel nesustenabil al datoriilor şi nu pot să-şi finanţeze sistemul de sănătate şi sistemul social în acelaşi mod. Aşa că nu a rămas decât creşterea taxelor. 

    5. Inflaţia pedepseşte întotdeauna pe cei de stânga (Financial Times): Apariţia inflaţiei, care a ajuns la un nivel puţin imaginat de către analişti şi de către băncile centrale, va face victime, iar aceste victime vor fi, ca întotdeauna, cei de stânga, clasa muncitoare. Bogaţii sunt ca întotdeauna câştigători ai perioadelor inflaţioniste.

    6. Activele vechi, tradiţionale, continuă să domine bogăţia modernă (Financial Times): Deşi suntem într-o eră a digitalizării, vechile active – case, apartamente, terenuri, clădiri – continuă să domine bogăţia modernă, conform unui studiu făcut de către cea mai influentă firmă de consultanţă din lume, McKinsey, care a analizat situaţia din primele zece cele mai bogate ţări din lume.

    7. Occidentul este victima propriei perioade lungi de pace (Financial Times): Toată lumea se întreabă de unde a pornit acest curent extrem de puternic al populismului, cine l-a adus, cine îl întreţine, şi mai ales ce va urma. Iar una dintre concluzii este că Occidentul a ajuns victima propriei perioade lungi de pace, perioadă în care nu s-a confruntat cu conflicte majore care să permită strângerea rândurilor şi ţinerea lucrurilor sub control. Perioada de prosperitate liberală a făcut şi victime, care acum încep să ridice glasul.

    8. Generaţia milenialilor vrea sau chiar renunţă la chirie pentru a cumpăra case (The Wall Street Journal): Analizele cele mai recente arată că generaţia milenialilor, care şi-a făcut un titlu de glorie prin faptul că stătea în chirie şi nu vrea să fie legată de o casă precum părinţii ei, şi-a făcut apariţia pe piaţa imobiliară americană, începând să cumpere case, ceea ce va avea un impact major asupra pieţei. De nicăieri, a venit o cerere care nu avea un echivalent în ofertă şi de aceea preţurile caselor au ajuns în America la cel mai ridicat nivel din istorie.

    9. Apariţia inflaţiei a scos de la naftalină istoria anilor ’70 (Financial Times): Nimeni nu lua în considerare că economiile occidentale vor ajunge din nou la situaţia din anii ’70, cu o inflaţie de peste 10%, cu o stagnare economică, cu proteste ale angajaţilor etc. Dar, la o diferenţă de 50 de ani, această situaţie a revenit.

    Nu ştiu câte dintre aceste curente vor ajunge la noi (inflaţia deja a ajuns), dar avem câteva subiecte de discuţie pentru acest an.

    Să aveţi un an bun!

    cristian.hostiuc@zf.ro