BusinessMagazin

Tag: taxa

  • Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL

    „Dragnea subordonează politic BNR! În primul rând, trebuie să nu uităm: PSD+ALDE mint, mint, mint. De doi ani de zile spun că nu introduc taxe şi de doi ani de zile introduc taxe şi accize. Dar fac mai mult de atât. 
     
    Acum dau asaltul final la BNR! Taxa pe activele financiare ale băncilor are un singur scop – să subordoneze politic BNR! Dragnea, Vâlcov, Teodorovici nu ţintesc sistemul bancar. Ei vor să pună botniţă BNR. Puteau foarte uşor să taxeze activele. Dar au legat taxa de nivelul ROBOR cu un scop clar. Cei trei analfabeţi economici vor să anuleze deciziile de politică monetară”, a scris, luni, Florin Cîţu, senator din partea PNL, pe pagina sa de Facebook.
     
    Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018. Băncile sunt taxate cu o cotă între 0,1% şi 0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale peste media ROBOR trimestrială pentru 3 luni şi 6 luni de peste 2%.
     
    „BNR are trei dobânzi cu care lucrează: rata de depozit = 1,5% < rata de politică monetară = 2,5% < rata Lombard 3,5%. Plafonul impus de PSD+ALDE pentru ROBOR este de 2%. Sub nivelul dobânzii de politică monetară. Nu întru aici în detalii. Cei trei analfabeţi economici cred că plafonând ROBOR la 2%, nu va conta cât va creşte dobânda de politică monetară în viitor”, a mai scris Cîţu.
     
    Rata dobânzii de politică monetară este de 2,5%, începând din 8 mai 2018, când a fost crescută de la 2%, cât a fost stabilită în februarie 2018. În ianuarie anul trecut, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât fusese stabilită începând cu 7 mai 2015, pe fondul creşterii inflaţiei şi a indicelui ROBOR.
     

  • Guvernul vrea să prelungească cu încă 6 luni perioada de rambursare a taxei auto

    Astfel, executivul a venit cu propunerea de prelungire a perioadei de restituire a banilor până la 30 iunie 2019, ca urmare a faptului că se aproprie sfârşitul perioadei de restituire şi sunt încă români care nu şi-au primit până acum banii înapoi.

    Proiectul de OUG privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice prevede această măsură, pe lângă altele.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • CNAS anunţă că formula de calcul a taxei clawback a fost actualizată

    “După o serie de discuţii cu reprezentanţii industriei farmaceutice din România s-a convenit ca prima etapă în găsirea unui mecanism predictibil şi sustenabil al acestei contribuţii să fie ajustarea valorii bugetului de referinţă trimestrial”, se arată într-un comunicat trimis, vineri, de Casa Naţională de Asigurări în Sănătate (CNAS).

    Sursa citată anunţă că a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte un mecanism de actualizare automată a valorii bugetului aprobat trimestrial (BaT) pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, în funcţie de rata inflaţiei. Acest lucru înseamnă că valoarea bugetului aprobat creşte începând cu trimestrul IV 2018 la 1.595 milioane lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificativ/ BNR nu este de acord cu Vâlcov

    „Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. – taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor şi IFN-urilor) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunţate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă – mai ales că se asociază cu legislaţia recent adoptată în Parlament – şi este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.
     
    În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.
     
    „Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmaţiile dl senator Zamfir şi, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susţin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională”, a mai spus Dan Suciu, pentru MEDIAFAX.
     

  • Şocaţi de taxa de 100 mil. euro pe an propusă de Finanţe, giganţii din telecom s-au aliat pentru prima oară în istorie

    Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS şi UPC, cei mai mari jucători de pe piaţa de comunicaţii din România, cu afaceri anuale cumulate de peste 4 miliarde de euro, şi-au aliniat pentru prima oară în istorie punctele de vedere şi au ieşit împreună, să atace printr-o singură voce, proiectul şoc de ordonanţă de urgenţă pre­zentat marţi-seară de Ministerul Finan­ţelor Publice, prin care se creează condiţiile ca taxarea companiilor de comunicaţii să crească puternic anul viitor. Pe lângă cei cinci grei ai pieţei mesajul a fost asumat şi de o altă asociaţie, care grupează alte 65 de com­panii de comunicaţii, transformând acţiunea într-una fără precedent pentru in­dustria locală. Consensul între cei 70 de ope­ratori este unul important pe o piaţă în care operatorii sunt prinşi într-o competiţie dură pentru clienţi şi se află aproape întotdeauna aflaţi în poziţii diametral opuse în marile teme privind reglementarea sau taxarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa pe lăcomie. Mediul de afaceri face APEL la Guvern să nu adopte măsurile fiscal-bugetare

    Coaliţia are 25 de organizaţii membre, care angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

    „Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singură zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea în contextul în care doar în anul 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări”, arată comunicatul coaliţiei.

    CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piaţa a fost inundată de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, urmând a fi aprobate în ultima şedinţă de guvern a acestui an. „Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Taxa pe paragină”, aprobată de un oraş din România: Impozit majorat cu 500% pentru 200 de clădiri degradate, de anul viitor

    Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Arad, joi, în timpul şedinţei Consiliului Local, toate proiectele de hotărâre care vizau aplicarea “taxei pe paragină” în cazul imobilelor degradate din zona protejată a oraşului au fost aprobate. Astfel, impozitul la peste 200 de clădiri din Arad va creşte cu până la 500%, de la 1 ianuarie 2019.
     
    „Noi urmărim ceea ce ne dorim de mult: să avem o pârghie prin care să-i determinăm pe cei care nu doresc să-şi refacă faţadele să facă acest lucru pentru că sunt proprietăţile lor. Constatăm că sunt unii care refuză să-şi reabiliteze proprietăţile şi trebuie să-i mobilizezi puţin.
     
    Legea ne permite ca înainte cu un an să-i verificăm şi în funcţie de gradul de degradare să propunem o majorare a impozitului care poate merge până la 500%. Din momentul în care Comisia de inventariere special constituită a început să trimită somaţii, am simţit o schimbare: numărul de solicitări de autorizaţii de construire a crescut, oamenii au început să se mobilizeze şi sunt convins că peste 90% dintre proprietari vor demara lucrări de reabilitare a faţadelor”, a declarat viceprimarul oraşului Arad, Călin Bibarţ.
     

  • Scandalul taxei de mediu pentru cei cu centrale: ANRE anunţă că nu are în vedere o astfel de propunere

    În presă au apărut declaraţiile făcute de directorul general Viorel Alicuş din ANRE, în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor. Directorul a invocat o creştere importantă a numărului de centrale individuale în ultimii ani, ceea ce a dus la o creştere a poluării şi a invocat posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale individuale. Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor din Parlament privind legea prin care se interzice debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis.
     
    „În ANRE, deciziile cu privire la cadrul de reglementare stabilit prin Programul multianual de emitere a reglementărilor sunt de competenţa Comitetului de reglementare, cu respectarea prevederilor privind transparenţa decizională.
     
    În conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, respectiv Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE nu are drept de iniţiativă în privinţa emiterii/modificării legislaţiei primare în domeniu şi nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe şi impozite.
     

  • Tocmai a fost anunţată o nouă TAXĂ!! Veşti proaste pentru români de sărbători: Veţi scoate şi mai mulţi bani din buzunar

    Propunerea legislativă nu a fost votată în Senat, deoarece senatorii nu au apucat să o voteze în timp util, iar votul decisiv aparţine deputaţilor.  
     
    În prezent, potrivit Codului fiscal, băuturile alcoolice şi ţigările sunt accizate, însă nu se face nicio referire la sucurile care conţin zaharuri libere.
     

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.