El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”
Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.
În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”
România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.
În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.
Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.