RCS&RDS este unul dintre outsider-ii care au decis să intre pe piaţa energiei, primul target fiind chiar clienţii care beneficiau de serviciile de cablu ale companiei.
Datele de pe site-ul Digi Energy, numele sub care RCS&RDS activează pe piaţa energiei, arată că firma avea la finalul anului 2015 doar 52 de consumatori casnici.
„O groapă periculoasă, o zonă cu gunoi, sau cu mobilier stradal stricat, o maşină părăsită ori problemele legate de parcuri şi de reabilitarea termică, toate pot fi rezolvate cu doar câteva click-uri, prin intermediul aplicaţiei mobile ”Primăria Sectorului 4”, care poate fi decărcată, gratuit, atât pe Android, cât şi pe iOS. Pentru persoanele care nu pot beneficia de această aplicaţie şi doresc să anunţe astfel de probleme, sau să solicite informaţii, funcţionează în paralel, 24 de ore din 24, un call center cu numărul unic 021/9441”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sectorului 4, printr-un comunicat de presă.
Totodată, primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a precizat că s-a lucrat câteva luni la implementarea aplicaţiei, rezultatele fiind pe măsură.
”Aplicaţia mobilă creată pentru a facilita comunicarea dintre cetăţeni şi Primăria Sectorului 4 şi pentru a diminua numărul petiţiilor scrise şi drumurilor către ghişeele autorităţii locale este cât se poate de accesibilă, atât pentru utilizatorii de telefoane mobile experimentaţi, cât şi pentru persoanele mai puţin înclinate către tehnologie. S-a lucrat câteva luni la implementarea ei, iar rezultatele sunt cele aşteptate. Îmi doresc o primărie în care oamenii să nu mai fie nevoiţi să aştepte în faţa ghişeelor, pentru a face o sesizare, iar această aplicaţie şi call center-ul pe care li-l punem la dispoziţie sunt paşi importanţi în acest demers”, a declarat Primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.
Ca să poată folosi această linie de comunicare directă cu primăria, cetăţenii au nevoie de un telefon mobil cu acces la Internet, în care să poată descărca aplicaţia ”Primăria Sectorului 4”.
Aproape 130 de reprezentanţi ai serviciilor de securitate din 34 de ţări au fost implicate în eforturile de menţinere a securităţii în timpul evenimentul sportiv, a precizat Putin
„Schimbările faţă de anul trecut sunt importante, cu atât mai mult cu cât am operat cea mai amplă actualizare a criteriilor de până acum“, precizează realizatorii topului, ajuns la cea de-a VI-a ediţie.
Primul loc în topul Best Cities 2018 este ocupat de Bucureşti, capitala fiind urmată de Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov. Ocupant al locului 5, Aradul a surclasat alte 35 de oraşe dintre care amintim Constanţa, Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Iaşi, Piteşti sau Ploieşti.
Metodologia prin care au fost departajate oraşele s-a bazat pe criterii precum: Produsul Intern Brut, salariul mediu, stocul de investiţii străine directe, rata şomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri şi profitul net mediu, dar şi reţeaua de drumuri publice modernizate şi căile ferate, precum şi stocul de locuinţe sau numărul de unităţi de învăţământ. Aceşti indicatori au fost corelaţi cu dimensiunea populaţiei şi au fost acordate anumite bonificaţii în cazul în care, spre exemplu, unele oraşe şi judeţe aveau unul sau mai multe aeroporturi în apropiere.
Aradul se remarcă la nivel naţional şi pentru constanta preocupare pentru digitalizare. Nu mai puţin de 11 proiecte pentru un „oraş inteligent” (smart city) sunt în plan, în curs de implementare sau livrate la nivelul oraşului nostru. Din acest punct de vedere, Aradul ocupă locul 7 în Top 10 oraşe “smart” din România.
Când spunem Arad spunem de fapt: cel mai avansat sistem public de iluminare cu LED din România ce poate fi controlat de la distanţă, prin sisteme digitale (15.158 de puncte luminoase, din care aproximativ două treimi au fost înlocuite cu aparate de iluminat cu leduri, integrarea tuturor fiind programată până în 2020), 30 de hot-spoturi active şi aproape 330 de acces point-uri la internet montate în cele 22 de unităţi de învăţământ din oraş, sistem de supraveghere al municipiului cu ajutorul celor 84 de camere video, activarea aplicaţiei My Arad şi implementarea programului Digitax.
Toate acestea vin în completarea avantajelor pe care le prezintă deja oraşul din punctul de vedere al aşezării geografice: apropierea de Curtici- cel mai mare punct vamal pe căile ferate din Vestul ţării, accesul facil pe cale rutieră la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria, datorită autostrăzii A1, tronsonul Arad-Nădlac, apropierea de punctele vamale Turnu şi Vărşand. În plus, Aradul dispune de un aeroport care permite şi zboruri internaţionale.
Schlumberger, cel mai mare furnizor de tehnologie pentru industria de petrol şi gaze la nivel global, cu venituri anuale de 28 mld. dolari cu o forţă de muncă de peste 100.000 de oameni, a semnat cu Forte Partners pentru a închiria 4.000 mp de birouri în clădirea The Bridge II aflată în prezent în construcţie în zona Orhideea din Capitală.
Acesta este al doilea mare chiriaş al clădirii după ce în luna martie a acestui an compania de cablu şi telecom UPC România a semnat cu dezvoltatorul Forte Partners pentru 6.000 mp de birouri. UPC îşi va consolida acolo birourile pe care le are în prezent în sediul din Sema Parc şi Şoseaua. Nordului. Schlumberger are în prezent birouri în America House şi în AFI Park, iar The Bridge se află practic la jumătatea distanţei între cele două.
“Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.
Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.
“Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se arată într-un comunicat publicat pe 4 ianuarie 2017, pe site-ul Ministerului Culturii.
VICTORIE ISTORICĂ pentru Mihaela Buzărnescu, scor 6-3, 7-5 cu Elina Svitolina, una dintre candidatele la trofeul de la Roland Garros! La 30 de ani, “Miki” a făcut meciul vieţii, a dominat-o pe a 4-a favorită şi s-a calificat în optimile de finală după o oră şi 39 de minute. Svitolina, cea mai importantă favorită eliminată până în această fază a turneului, era considerată şi cea mai în formă jucătoare din circuit, după ce a învins-o categoric pe Halep în finala de la Roma. Urmează o misiune la fel de grea, dar până atunci trebuie să o felicităm pe Mihaela pentru o victorie colosală!
Buzărnescu a luat-o pe sus pe Svitolina şi a reuşit break-ul în startul meciului, iar ucraineanca se gândea probabil că este doar un foc de paie. Dar românca a continuat să expedieze rachetă după rachetă în terenul advers, în unghiuri imposibile, ţinând la respect o adversară care anul trecut se afla cu peste 500 de locuri deasupra ei. Mihaela a revenit superb în ciuda faptului că a cedat nervos după ce şi-a pierdut serviciul la 4-4 în setul doi, iar ultimele trei game-uri i-au revenit bucureştencei. Până la final, Buzărnescu avea să mai reuşească o serie fatanstică de 4 puncte consecutive. Ce tărie de caracter!
Spun compromis pentru că Thor: Ragnarok încearcă să-şi acopere lipsurile cu o supradoză de umor, dar asta nu e ceva chiar atât de simplu de făcut. Toate filmele produse de Marvel sunt pe alocuri amuzante, pentru că altfel şi-ar pierde jumătate din spectatori, dar ultima parte a trilogiei Thor pare gândită mai degrabă ca o succesiune de glume. Suspansul lipseşte cu desăvârşire – nu că Universul Marvel ar excela la acest capitol – iar faptul că ştii ce urmează să se întâmple în majoritatea scenelor nu ajută deloc. Era însă de aşteptat ca regizorul să abordeze un stil bazat pe comedie, având în vedere că el a intrat în atenţia publicului cu What We Do in the Shadows – o parodie la adresa filmelor cu vampiri.
Taika Waititi nu este doar regizorul filmului, el joacă şi rolul unui nou personaj CGI din Universul Cinematografic Marvel, pe nume Korg. De altfel, Waititi este cunoscut pentru faptul că are şi roluri în filmele pe care le regizează.
Un punct pe care Taika Waititi a mizat prea mult, din punctul meu de vedere, e relaţia dintre Thor şi fratele său vitreg, Loki. E o temă care se repetă în toate cele trei părţi şi reprezintă şi baza scenariului din Avengers. N-aş avea neapărat ceva împotriva explorării relaţiei dintre cei doi, dar lucrurile încep şi se termină de fiecare dată la fel. Loki îl trădează pe Thor, Thor se ceartă cu Loki, Loki îl salvează pe Thor, Thor şi Loki se împacă. Cei de la Marvel ar putea să găsească şi un alt fir narativ.
Reprezentarea lui Hulk este total diferită de cele anterioare. Alter ego-ul lui Bruce Banner nu mai e doar un monstru verde care urlă şi se caţără pe clădiri: în Ragnarok el vorbeşte, face glume şi flirtează cu femei. Nu a fost cea mai bună idee. Ca un fapt interesant, trebuie să ştiţi că Hela, interpretată impecabil de Cate Blanchett, este primul personaj negativ feminin din filmele Studiourilor Marvel.
Dar dincolo de interpretări, scenariu, glume mai mult sau mai puţin reuşite şi predictabilitate, marea problemă a filmului e că foarte multe scene par improvizate. Sunt câteva dialoguri în care aş fi putut să jur că actorii şi-au uitat replicile, iar asta nu e ceva ce vezi prea des în producţiile Marvel.
Nu are rost să ne întrebăm dacă Thor: Ragnarok va avea sau nu succes la box-office, pentru că orice film care poartă însemnele Marvel Studios are deja câteva sute de milioane de dolari garantate. E poate şi motivul pentru care cei de acolo au început să o lase mai uşor cu ideile creative. E doar o părere, sigur, dar aş paria că mulţi spectatori îşi doresc o nouă ”colecţie“ de eroi scoşi de la naftalină.
În concluzie, Thor: Ragnarok e un film pentru fani, dar nu e genul de film care să aducă noi fani. Am râs la film, recunosc că m-am distrat, dar n-am ieşit cu nerăbdarea de a vedea următorul film produs de Marvel.
NOTA: 6,5/10
Prin intermediul acestora, clienţii pot împrumuta sume de până la 100.000 lei pe o durată de maximum 5 ani. Telekom Banking a fost lansată în octombrie anul trecut, atunci oferta incluzând doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar. Din martie anul acesta, Telekom Banking a lansat şi serviciul de plată în rate a telefoanelor mobile.