BusinessMagazin

Tag: studio

  • Topul gadgeturilor din 2016

    2016 a fost interesant din punctul de vedere al gadgeturilor. Microsoft a scos al doilea său produs hardware, Microsoft Studio, cu care a uimit lumea, Apple a venit cu iPhone 7 şi a reînnoit seria de laptopuri, iar Samsung a avut probleme cu noul său flagship, Galaxy Note 7. Însă pe lângă astea, multe alte produse hi-tech s-au comercializat, iar eu am avut ocazia să „mă joc” cu mai multe dintre ele. Mai departe prezint câteva dintre cele mai interesante gadgeturi care mi-au trecut prin mâini.

    LENOVO YOGABOOK – Review-ul complet aici 


    Este unul dintre produsele cu cel mai interesant design; laptopul-tabletă Yogabook este extrem de uşor şi subţire şi nu are cu o tastatură tradiţională, ci una haptică, iluminată, ce pare scoasă din filmele science-fiction. Tastatura oferă o experienţă nouă de scris, însă este nevoie de timp pentru a te obişnui. Produsul are un aspect business şi chiar te duce cu gândul la o agendă elegantă. În plus, Yogabook vine cu un stylus pe care-l poţi utiliza pe ecran sau direct pe tastatură sau pe foaie. Este o unealtă utilă când navighezi mai ales în modul tabletă, dar mai interesant este că poţi lua notiţe sau desena pe o hârtie, iar acestea sunt automat captate şi înregistrate în calculator. Este perfect pentru cei care vor să-şi ia notiţe de mână, pentru designeri grafici, designeri de modă, pasionaţi de desen. Bateria este performantă şi poate ţine o zi întreagă de utilizare fără probleme. Totuşi, din cauza dimensiunii reduse, laptopul nu stă foarte bine la capitolul conectivitate: are un port de încărcare micro-USB, un port HDMI, un jack de 3,5 mm pentru căşti, slot micro- SIM (astfel nu eşti dependent de Wi-Fi) şi cam atât. Produsul este disponibil cu Windows 10, dar şi cu Android 6.0, însă varianta cu Windows nu este cea mai rapidă.

    HUAWEI P9 – Review-ul complet aici 


    La capitolul telefoane mobile, Huawei P9 mi-a rămas în minte datorită senzorului de amprentă extrem de rapid şi precis, dar şi datorită camerei foto realizate în parteneriat cu Leica. Huawei P9 are un design ce aduce cu cel al iPhone-ului, corpul este realizat din metal, rotunjit la colţuri şi are un look premium. Senzorul de amprentă este foarte bun şi poate fi folosit şi pentru a naviga prin aplicaţia de poze sau pentru a realiza fotografii. Vorbind de fotografii, P9 capturează imagini plăcute, mult mai naturale în comparaţie cu fotografiile suprasaturate surprinse de Samsung S7, de exemplu, iar fotografiile alb-negru realizate de P9 sunt cele mai bune din categoria smartphone-urilor de top. Bateria telefonului ţine cel puţin o zi de muncă, chiar una şi jumătate, dacă telefonul nu este folosit intensiv. Cu toate acestea, mi-aş fi dorit un display mai bun cu imagini mai vivide şi mai luminos. Totuşi, performanţa oferită la acest preţ de vânzare este una foarte bună.

    ACER CHROMEBOOK R11 – Review-ul complet aici


    Un alt laptop interesant este Acer Chromebook R11, un laptop 2 în 1, mic, de 11 inchi, ce poate fi folosit deopotrivă ca tabletă, iar R11 ar putea fi dat drept exemplu pentru categoria sa: mic, robust, ecran touchscreen, viaţa bateriei de lungă durată şi ieftin. Un Chromebook bun trebuie să fie destul de uşor şi să aibă o viaţă a bateriei îndelungată pentru a putea fi cărat peste tot cu tine. Trebuie să aibă un ecran bun pentru că vei lucra ore bune în fiecare zi şi mai trebuie să fie ieftin. Iar Acer Chromebook R11 le nimereşte pe toate. Varianta testată de mine are un procesor quad-core Intel Celeron 1,6 GHZ, 4 GB RAM DDR3, un spaţiu de stocare eMMC de 32 GB (ce poate fi extins printr-un card de memorie), webcam şi un ecran IPS LCD HD multitouch. Menirea unui asemenea produs nu este să proceseze acţiuni complexe; este un produs care se deschide imediat (2-3 secunde), s-a conectat la Wi-Fi şi poţi începe treaba: fie că scrii, fie că editezi poze sau navighezi pe internet. După cum ziceam la început, întreg sistemul este un browser gigant, iar asta înseamnă că nu consumă foarte multe resurse, ceea ce face ca bateria să ţină cam zece ore în cazul R11 (o zi de muncă) şi se încarcă destul de repede (o oră şi jumătate pentru o încărcare completă). Totuşi problema cu Chromebook-urile este faptul că nu sunt foarte utile fără o conexiune la internet iar dacă te vezi cumva fără internet nu prea ai ce face cu un astfel de produs pe masă (există câteva aplicaţii şi jocuri online, însă selecţia este limitată).

  • Ţara unde filmele sunt gratuite, iar actorii sunt angajaţi de stat – GALERIE FOTO

    Fostul lider suprem al Koreei de Nord, Kim Jong II, considera că cea mai productivă metodă de a-şi educa poporul sunt filmele, motiv pentru care întrega ţară este acum înconjurată de teatre şi săli de cinema, unde accesul este gratuit.  

    Fotograful Eric Lafforgue a obţinut accesul într-un astfel de loc – Korean Film Studio, principalul studio al ţării – descoperind modul în care era produsă propaganda.

    „Filmele Nord – Koreene au tendinţa de a evidenţia în principiu teme comuniste şi revoluţionare, sacrificiu pentru naţiune, patrioţi şi eroi care luptă cu duşmanii (precum japonezii şi americanii) sau monştrii. Poveştile gravitează adesea în jurul unui lider remarcabil, care ghidează o naţiune puternică în timpuri grele”, a scris Lafforgue.

  • Povestea omului care vrea să cumpere Hollywoodul

    Nimic nu promovează mai rapid şi mai eficient în lume cultura şi ideile americanilor decât Hollywoodul, iar China vrea să investească masiv în fabricile de filme ale Americii.

    Această misiune şi-a asumat-o Wang Jianlin, cel mai bogat om din China şi preşedintele Dalian Wanda Group, un conglomerat în domeniul imobiliar. Despre planurile omului de afaceri şi despre viaţa acestuia scrie revista Hollywood Reporter.

    Deşi este dispus să investească în toate cele şase mari studiouri de film hollywoodiene, Jianlin nu merge să vadă filme la cinematograf. Însă pentru mama sa, care are 90 de ani, el face o excepţie. Aceste escapade la cinema se numără printre rarele ocazii când Jianlin lasă munca deoparte. „Nu mă va deranja nimic. Deoarece vreau să-mi petrec timpul cu mama mea. Respectul faţă de membri seniori ai familiei este o virtute în China”, povesteşte empatic omul de afaceri.

    Wang s-a poziţionat agresiv, iar unii spun că nu a cruţat niciun efort în vârful ofensivei Chinei în industria divertismentului din Statele Unite. După ce a cheltuit 2,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea lanţului de cinematografe nord-american AMC Entertainment în 2012, Wanda a ales metodic ţinte pentru noi achiziţii din interiorul lanţului valoric al sectorului divertismentului, de la simple cinematografe la un acord de 3,5 miliarde de dolari pentru studioul Legendary Entertainment, la distribuţie, parcuri tematice, marketing digital, merchandising şi posibila preluare a Dick Clark Productions printr-o tranzacţie de un miliard de dolari.

    Trebuie menţionată aici şi construirea celui mai mare studio de filme din lume pe coasta de nord-est a Chinei, un proiect de 8,2 miliarde de dolari. Wang nu şi-a păstrat secretă dorinţa de a deţine un studio mare în America. Însă în loc să aştepte liniştit până când una dintre posibilele ţinte devenea disponibilă sau vulnerabilă la preluări (omul de afaceri chinez şi-a manifestat deschis dorinţa de a cumpăra o participaţie majoritară la Paramount), Wang s-a decis să acţioneze hotărât şi rapid, un stil care-l caracterizează. Se pregăteşte să înfiinţeze un nou fond de investiţii de mai multe miliarde de dolari cu care să pompeze capital în toate cele şase mari studiouri hollywoodiene.

    „Am vrut iniţial să cumpărăm doar unul dintre cele şase studiouri, dar dacă putem face aceasta, este o altă poveste, este incert”, spune Wang. Autorul articolului a avut prilejul să vadă una din sălile de consiliu din sediul central al Wanda – o sală uriaşă, aflată la etajul 20, cu scaune tapiţate cu piele neagră dispuse în cerc în jurul unor mese din lemn masiv de mahon; ferestrele sunt cât peretele de mari şi fac ca încăperea să fie foarte bine luminată când oraşul nu este înecat în poluare. La nouă dimineaţa, Wang, în vârstă de 62 de ani, prezidase deja câteva şedinţe. „Pot la fel de bine să încep de unde vreau eu, cum ar fi cu investiţii în toate cele şase studiouri“, spune omul de afaceri, arătând astfel clar care îi este strategia. „Vom continua să facem planuri pentru o posibilă achiziţie. Dar nu strică să începem cu ceva ce ne permitem să facem. Participarea prin investiţii pare pentru moment o alegere înţeleaptă.”

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Cu planul său de a investi în toate marile studiouri, Wanda lasă impresia că vrea să accelereze. Chinezul, cu o avere personală estimată la 32,6 miliarde de dolari, spune că este mulţumit de progresul companiei sale, dar se plânge că „producţia de conţinut high-end este monopolizată de companiile americane”. Însă, cu subsidiare pe patru continente, Wanda controlează mai multe săli de cinema decât oricare altă companie de profil din lume, iar Wang este nerăbdător să ajungă la o capacitate mai mare prin achiziţii sau prin investiţii.

    Pentru a ajunge acolo, Wanda a încheiat un acord de marketing cu Sony Pictures în septembrie, care permite companiei să intre cu capital în unele dintre subsidiarele Sony. Să fie acesta primul dintre cele şase mari studiouri americane?
    Mulţumită acestei ofensive a achiziţiilor, în decursul a doar câţiva ani Wang a ajuns să fie văzut ca fiind deopotrivă cel mai râvnit partener de afaceri al Hollywoodului şi un interlop cu puteri prea mari.

    La primul eveniment major organizat de Wanda în SUA, pe 17 octombrie, la Muzeul de Artă din Los Angeles, omul de afaceri a fost întâmpinat cu toată pompa şi fanfara pe care le poate primi un vizitator de seamă. Executivii studiourilor de film (Kevin Tsujihara şi Sue Kroll de la Warner Bros, Sanford Panitch de la Sony, Jon Feltheimer şi Erik Feig de la Lionsgate, Jimmy Horowitz de la Universal) şi staruri de cinema precum Harrison Ford au trecut pe la masa lui Wang pentru a-l saluta. În urmă cu cinci ani, chinezul era practic necunoscut în SUA. Astăzi se poate spune că tot Hollywoodul este atent la ce face el.

     

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Primul studio profesional de videochat cu modele bărbaţi din România

    Studio 20 a deschis în Bucureşti un nou studio de videochat glamour, fiind primul studio profesional de videochat cu modele bărbaţi, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Noul punct de lucru se numeşte Studio 20 Men, iar investiţia s-a ridicat la 150.000 de euro. Acesta se află în zona Gării de Nord şi are suprafaţa de 400 mp, împărţiţi în 15 camere amenajate pe diferite teme în care vor lucra 50 de modele bărbaţi.

    “Este primul astfel de studio profesional din România, iar asta îl face să concureze cu cele din Praga, Budapesta, Barcelona sau Nevada, unde acest tip de studio este deja popular. Este important ca publicul român să înţeleagă acest trend şi să fie tratat cu normalitate chiar dacă în această industrie numărul bărbaţilor care fac videochat este cu mult mai mic decât cel al femeilor. Mai exact, din totalul modelelor de videochat din lume, doar 10% sunt bărbaţi”, declară Robert Vanderty, Manager Studio 20.

    În această industrie bărbaţii pot câştiga la fel de mult ca femeile. Veniturile modelelor bărbaţi pot ajunge chiar şi la 5.000 de euro pe lună.

    “Acest tip de studio de videochat nu se poate franciza încă. Îl vom trece prin rigorile unui caiet de franciză după validarea modelului de business la finalul unui an de funcţionare”, susţine Robert Vanderty.

    Până în prezent, Studio 20 operează 6 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Los Angeles. Franciza Studio 20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Cu o investiţie între 100 şi 200 mii de euro se poate rula anual un milion de euro, iar profitul brut poate ajunge la 200 de mii de euro pe an, susţin reprezentanţii companiei. Piaţa mondială în care activează Studio 20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an.

    Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio 20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 100 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii 3 ani.
     

  • A început afacerea într-o garsonieră cu doi programatori, iar acum conduce cel mai mare studio de gaming independent din România. În trei ani a ajuns la afaceri de 4 mil. de euro

    Dragoş Hâncu conduce azi cel mai mare studio de gaming independent din România, iar în trei ani a dus afacerea de la zero la o cifră de afaceri de  4 milioane de euro. Hâncu a făcut Facultatea de Automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“.

    „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat, care a devenit din 2006 Electronic Arts, în cadrul căreia a ocupat mai multe poziţii şi de unde a plecat în ianuarie 2013.  La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai fac acest pas niciodată“, spune Dragoş Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la Electronic Arts a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuia să îl portăm pe alte platforme, de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare. 

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane, iar în 2015 a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.

    În plus, Hâncu a contribuit la construirea primului incubator românesc dedicat jocurilor video, Carbon, prin care se doreşte sprijinirea dezvoltării de jocuri video din ţară.

     

  • Povestea fraţilor care au dezvoltat unul dintre cele mai profitabile business-uri din cinematografie

    Numele companiei provine de la fraţii Harry, Albert, Sam şi Jack Warner (născuţi Wonskolaser), care au emigrat când erau mici alături de părinţii lor în Canada din Krasnosielc, Polonia. Doar Jack s-a născut pe pământ canadian. Cei mai mari trei fraţi au intrat în industria filmului achiziţionând un proiector cu care rulau filme în oraşe miniere din Pennsylvania sau Ohio. În 1903 şi-au deschis prima sală de cinema, în New Castle, Pennsylvania, iar în 1904 au înfiinţat Duquesne Amusement & Supply Company pentru distribuirea filmelor. A fost nevoie de numai un pas pentru a trece la producţia filmelor; până la începerea Primului Război Mondial au început să finanţeze şi să producă primele pelicule. În 1918 şi-au deschis primul studio de film pe Sunset Boulevard, la Hollywood. Sam şi Jack produceau filmele, iar Harry şi Albert se ocupau de partea financiară a afacerii.

    Prima vedetă a studioului a fost un câine, Rin Tin Tin, adus din Franţa şi care a apărut pentru prima dată în filmul „Where the North Begins“. Filmul a avut un succes atât de mare, încât Jack a decis să mai facă alte filme cu câinele, pentru care stăpânul primea 1.000 de dolari pe săptămână. Mai târziu, Ernst Lubitsch a fost numit regizorul-şef al studioului, iar filmul acestuia „The Marriage Circle“ a fost inclus pe lista New York Times a celor mai bune filme din 1924. Studioul a devenit cunoscut ca fiind unul dintre cele mai bune studiouri independente, ce începea să se bată cu cei mai mari trei jucători din industrie la momentul respectiv (First National, Paramount Pictures şi MGM). Cu un împrumut consistent de la Goldman Sachs, Warner Bros şi-a extins reţeaua de cinematografe, a cumpărat mai multe companii şi chiar a intrat pe segmentul radio cu postul KFWB.

    Warner Bros. a adus pentru prima dată pe marile ecrane filmele cu sunet, după ce Sam şi-a convins fraţii să aprobe şi să finanţeze astfel de proiecte; iniţial, sunetul era utilizat doar pentru background. „Don Juan“ s-a lansat cu surle şi trâmbiţe în 1926, însă nu a avut succesul aşteptat. La scurt timp, toate companiile de producţie au apelat la sunet pentru filmele lor, însă tot Warner Bros. avea să cunoască primul succesul, cu filmul „Cântăreţul de jazz“ (1927), care conţinea fragmente cu personajul principal cântând. Din păcate, Sam Warner nu a văzut debutul filmului deoarece a murit cu o zi înainte. Bazându-se pe banii generaţi de „Cântăreţul de jazz“, studioul a cumpărat First National, una dintre companiile de producţie de film importante. Warner Bros. a lansat şi primul film complet sonorizat şi primul film color sonorizat. Compania a cunoscut suişuri şi coborâşuri de-a lungul anilor, iar în 1956 discuţiile de vânzare erau avansate, dar Jack Warner avea alte planuri. Acesta a vândut toate drepturile asupra filmelor până în 1950 către Associated Artists Production şi a organizat în secret un sindicat pentru a achiziţiona 90% din acţiunile Warner Bros. Au urmat alţi ani tumultuoşi, iar în 1966 Jack Warner, care conducea compania, s-a văzut nevoit, din cauza vârstei, să renunţe la companie cedând acţiunile pentru 32 milioane de dolari către Seven Arts Productions, condusă de investitorii Elliot şi Kenneth Hyman.

    Numeroşi actori au jucat în filmele produsele în studiourile de la Hollywood ale companiei, iar printre cei mai remarcabili actori se pot enumera Bette Davis, Humphrey Bogart sau Lauren Bacall. Warner Bros. a rămas şi astăzi una dintre cele mai importante companii de divertisment din lume, ce are ca subsidiare multe companii, precum HBO, CNN sau DC Comics.

  • Povestea fraţilor care au dezvoltat unul dintre cele mai profitabile business-uri din cinematografie

    Numele companiei provine de la fraţii Harry, Albert, Sam şi Jack Warner (născuţi Wonskolaser), care au emigrat când erau mici alături de părinţii lor în Canada din Krasnosielc, Polonia. Doar Jack s-a născut pe pământ canadian. Cei mai mari trei fraţi au intrat în industria filmului achiziţionând un proiector cu care rulau filme în oraşe miniere din Pennsylvania sau Ohio. În 1903 şi-au deschis prima sală de cinema, în New Castle, Pennsylvania, iar în 1904 au înfiinţat Duquesne Amusement & Supply Company pentru distribuirea filmelor. A fost nevoie de numai un pas pentru a trece la producţia filmelor; până la începerea Primului Război Mondial au început să finanţeze şi să producă primele pelicule. În 1918 şi-au deschis primul studio de film pe Sunset Boulevard, la Hollywood. Sam şi Jack produceau filmele, iar Harry şi Albert se ocupau de partea financiară a afacerii.

    Prima vedetă a studioului a fost un câine, Rin Tin Tin, adus din Franţa şi care a apărut pentru prima dată în filmul „Where the North Begins“. Filmul a avut un succes atât de mare, încât Jack a decis să mai facă alte filme cu câinele, pentru care stăpânul primea 1.000 de dolari pe săptămână. Mai târziu, Ernst Lubitsch a fost numit regizorul-şef al studioului, iar filmul acestuia „The Marriage Circle“ a fost inclus pe lista New York Times a celor mai bune filme din 1924. Studioul a devenit cunoscut ca fiind unul dintre cele mai bune studiouri independente, ce începea să se bată cu cei mai mari trei jucători din industrie la momentul respectiv (First National, Paramount Pictures şi MGM). Cu un împrumut consistent de la Goldman Sachs, Warner Bros şi-a extins reţeaua de cinematografe, a cumpărat mai multe companii şi chiar a intrat pe segmentul radio cu postul KFWB.

    Warner Bros. a adus pentru prima dată pe marile ecrane filmele cu sunet, după ce Sam şi-a convins fraţii să aprobe şi să finanţeze astfel de proiecte; iniţial, sunetul era utilizat doar pentru background. „Don Juan“ s-a lansat cu surle şi trâmbiţe în 1926, însă nu a avut succesul aşteptat. La scurt timp, toate companiile de producţie au apelat la sunet pentru filmele lor, însă tot Warner Bros. avea să cunoască primul succesul, cu filmul „Cântăreţul de jazz“ (1927), care conţinea fragmente cu personajul principal cântând. Din păcate, Sam Warner nu a văzut debutul filmului deoarece a murit cu o zi înainte. Bazându-se pe banii generaţi de „Cântăreţul de jazz“, studioul a cumpărat First National, una dintre companiile de producţie de film importante. Warner Bros. a lansat şi primul film complet sonorizat şi primul film color sonorizat. Compania a cunoscut suişuri şi coborâşuri de-a lungul anilor, iar în 1956 discuţiile de vânzare erau avansate, dar Jack Warner avea alte planuri. Acesta a vândut toate drepturile asupra filmelor până în 1950 către Associated Artists Production şi a organizat în secret un sindicat pentru a achiziţiona 90% din acţiunile Warner Bros. Au urmat alţi ani tumultuoşi, iar în 1966 Jack Warner, care conducea compania, s-a văzut nevoit, din cauza vârstei, să renunţe la companie cedând acţiunile pentru 32 milioane de dolari către Seven Arts Productions, condusă de investitorii Elliot şi Kenneth Hyman.

    Numeroşi actori au jucat în filmele produsele în studiourile de la Hollywood ale companiei, iar printre cei mai remarcabili actori se pot enumera Bette Davis, Humphrey Bogart sau Lauren Bacall. Warner Bros. a rămas şi astăzi una dintre cele mai importante companii de divertisment din lume, ce are ca subsidiare multe companii, precum HBO, CNN sau DC Comics.

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară

  • Vrei să iţi deschizi un salon de coafură, cosmetică sau un studio de tatuare şi piercing? Vezi aici un ghid cu tot ce trebuie să faci

    Rolul acestui ghid este de a veni în întâmpinarea tuturor persoanelor care doresc să iniţieze o afacere în domeniul înfrumusetării corporale, fie că vor desfăşura aceasta activitate în nume propriu sau vor apela la personal angajat, fie că vor înfiinţa în acest scop o societate comercială, în baza Legii nr.31/1990 sau vor apela la o formă de organizare prevăzută deO.U.G. 44/2008 ca şi persoană fizică autorizată, intreprindere individuală sau familială.

    Ghidul îşi poate dovedii utilitatea şi în cazul operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, care activează deja în această branşă,prin faptul că oferă o sferă largă de informaţii şi există posibilitatea ca unele din aspectele dezbătute să nu fie cunoscute sau să fie cunoscute doar parţial de către aceştia.În vedere cunoaşterii în detaliu a cadrului legislativ, recomand tuturor persoanelor interesate să lectureze toate actele normative,cu modificările şi competările lor ulterioare, menţionate în ghid, formându-şi astfel o imagine cât mai completă asupra  acestui domeniu de activitate.

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică. Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Ghidul a fost întocmit de către Szfarli Zoltan, consilier Primăria Mun. Mediaş

    Vezi şi normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară