BusinessMagazin

Tag: stiri

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.

  • Ţara în care s-au interzis fustele scurte. De unde a venit această idee

    Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a ajuns din nou pe prima pagină a ziarelor după ce a anunţat recent că va interzice fustele scurte. Duterte este aproape zilnic la ştiri, mai ales datorită campania sa anti-droguri care s-a soldat, până în prezent, cu peste 2.000 de victime.

    Noul regulament va interzice obiectele de vestimentaţie care lasă la vedere părţi ale corpului precum sânii sau coapsele. Duterte a mai interzis şi orice fel de comportament menit să incite sau care poate fi interpretat drept indecent. Motivul, spun apropiaţii preşedintelui, este că anumite obiecte vestimentare pot provoca acte de violenţă îndreptate chiar împotriva femeilor.

    Astfel, femeile din Filipine au primit două săptămâni pentru “a-şi revizui garderoba.”

    Preşedintele a declarat război drogurilor, însă spre deosebire de alţi preşedinţi care au făcut asta, Duterte şi-a îndemnat cetăţenii să ucidă traficanţii şi dependenţii de droguri suspectaţi, scrie publicaţia britanică Daily Mail.
     
    Un efect al acestei campanii brutale este faptul că închisorile s-au umplut. Aproape 60.000 de dependenţi de droguri filipinezi s-au predat, relata Daily Mail pe 24 iulie. Acţiunea preşedintelui este susţinută şi de grupuri din cadrul poliţiei, dar a întâmpinat şi critici, care spun că acesta doar incintă populaţia la violenţă care va scăpa de sub control şi va crea o naţiune fără judecători.

    “Sunt aici să incurajez poliţia, să nu le fie frică de investigaţii ale congresului sau ale senatului. Noi îi vom apăra….eu sunt apărătorul poliţiei”, a spus Jose Calida, un apropiat al preşedintelui. “Drepturile omului au fost sacrificate în această campanie împotriva drogurulor, iar poliţiştii îşi iau rolurile de acuzatori şi de executori. Este imposibil de determinat vinovăţia unei persoane dacă aceasta este împuşcată pe loc”, a declarat Vencer Crisostomo, liderul unei mişcării de protest împotriva lui Duerte. “Drogurile sunt un simptom al unor probleme sociale mai adânci, precum sărăcia, foamea şi şomajul”, adaugă el.

  • Bilanţul cutremurului din Mexic a ajuns la cel puţin 226 de morţi-agenţia de protecţie civilă

    Luis Felipe Puente, şeful agenţiei, a anunţat pe Twitter că cel puţin 117 persoane au murit în Ciudad de Mexico, iar alte 55 în statul Morelos.

    Decese s-au mai înregistrat şi în statul Mexico, localizat în vecinătatea capitalei mexicane, în statul Puebla, dar şi în statul Guerrero, pe coasta Pacificului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reuters: Marea Britanie va pierde cel puţin 10.000 de posturi financiare în prima etapă post-Brexit

    Oraşul german Frankfurt este principala destinaţie dorită pentru relocarea companiilor financiare din Marea Britanie, pe locul doi situându-se capitala Franţei, Paris.

    Studiul a fost realizat de agenţia Reuters în intervalul 21 august-15 septembrie, prin intervievarea reprezentanţilor a 123 de firme active în domeniul serviciilor financiare. Este vorba de bănci, companii de asigurări şi firme de conversie valutară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU: Lumea are de suferit din cauza deteriorării relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia

    “Cred că este evident faptul că un pilon important pentru pacea şi securitatea internaţională ar trebui să fie o relaţie foarte pozitivă şi constructivă între Statele Unite şi Federaţia Rusă.”, a declarat oficialul ONU în legătură cu intensificarea tensiunilor între cele două puteri.

    “Cred că este evident şi este foarte clar pentru mine că multe din problemele din lume are fi mai uşor de rezolvat dacă cele două ţări ar avea o poziţie comună şi ar lucra împreună pentru a gestiona aceste probleme”, a adăugat Guterres.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii Austriei se declară împotriva extinderii spre estul UE a zonelor euro şi Schengen

    În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, Juncker a îndemnat la primirea României şi Bulgarei în Schengen.

    “Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, dupa ce îndeplineşte condiţiile tehnice”, a afirmat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU: Forţele guvernamentale siriene au folosit arme chimice de peste 20 de ori

    “Forţele guvernamentale au continuat să utilizeze arme chimice împotriva civililor din zone controlate de opoziţie. În cel mai grav incident, forţele aeriene siriene au folosit gaz sarin la Khan Sheikhoun, Idlib, omorând zeci de persoane, majoritatea fiind femei şi copii”, se afirmă într-un raport al Comisiei ONU pentru Investigaţia privind Siria, catalogând atacul drept o crimă de război.

    Anchetatorii ONU afirmă că au fost înregistrate 33 de atacuri cu arme chimice în Siria, din 2011 şi până astăzi. Forţele regimului de la Damasc sunt responsabile pentru 27 dintre acestea, iar în şase cazuri nu au fost momentan identificaţi autorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook lansează o nouă ofensivă. Cele mai noi planuri anunţate de reţeaua de socializare

    În 2016, această modificare bruscă a politicilor Facebook survenea pe fondul unei dezbateri din ce în ce mai aprinse privitoare la responsabilitatea purtată de companiile din domeniul tehnologiei pentru monitorizarea acurateţei conţinutului, din moment ce tot mai mulţi oameni accesau ştirile direct prin intermediul site-urilor ca Facebook.
     
    Compania va continua lupta împotriva „ştirilor false” prin blocarea paginilor ofensatoare – pagini care distribuie în mod repetat informaţii marcate drept false. Această nouă actualizare este concepută pentru a ajuta la reducerea distribuţiei de informaţii false, dar şi ca un demers împotriva paginilor dezinformatoare de a face bani, potrivit Business Insider.
     
    „Scopul nostru este de a construi o comunitate informată corect pe Facebook”, a spus Rob Leathern, directorul Facebook pentru integritatea afacerilor.
     

  • Marea Britanie doreşte să evite reintroducerea controalelor la frontierele Irlandei de Nord

    Informaţia se regăseşte într-un document dat publicităţii miercuri, în care sunt oferite o serie de detalii privind poziţia Londrei în legătură cu o serie de chestiuni cheie privind procedura de Brexit.

    De asemenea, Guvernul de la Londra a mai indicat că doreşte să menţină acordul de liberă circulaţie a persoanelor cu Irlanda, care a fost încheiat înaintea aderării celor două state la UE.

    Chestiunea frontierei între Republica Irlanda şi regiunea nord-irlandeză este un subiect spinos pentru Dublin, care se teme că ar putea avea de suferit din punct de vedere economic. dar şi de posibilitatea perturbării procesului de pace din Irlanda de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai importantă schimbare din ultimii ani privind motorul de căutare al Google

    Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât “să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos”, a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.

    Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist. 

    Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi  în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.

    Astfel Google a spus că a angajat o echipă de “evaluatori” să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.