Tag: stimulare

  • Irakul vrea un “al treilea război mondial” împotriva “virusului” reprezentat de Al-Qaida

     Maliki se află de miercuri la Washington şi se va întâlni vineri cu preşedintele Barack Obama pentru a stimula cooperarea antiteroristă între cele două state.

    “Vrem un război internaţional împotriva terorismului”, a declarat liderul guvernului irakian în faţa publicului de la centrul de analiză Institute of Peace, numind Al-Qaida şi filialele sale un “virus” care aduce un “vânt rău” în toată regiunea.

    “Am avut două războaie mondiale; îl vrem pe al treilea împotriva celor care ne asasinează poporul şi care vor să curgă sânge”, a continuat Maliki, propunând ca Irakul să găzduiască o conferinţă internaţională împotriva terorismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine câştigă dacă economia americană o duce prost

    Toţi factorii acţionează în direcţia acestei amânări: datele privind încrederea consumatorilor din SUA (indicele de profil al Bloomberg a scăzut la minimul ultimelor opt luni), performanţa slabă a pieţei americane a muncii (numai 148.000 de locuri de muncă nou-create în septembrie), blocajul fiscal prelungit din luna octombrie ca efect al conflictelor politice şi limitarea cheltuielilor federale. La aceasta se adaugă perspectiva ca disputele pe marginea bugetului şi a datoriei publice să nu poată fi rezolvate nici în primele luni ale anului viitor.

    Comitetul pentru politică monetară al Rezervei Federale se va reuni din nou la 29 şi 30 octombrie, însă majoritatea comentatorilor cred că şeful Fed, Ben Bernanke, aflat spre final de mandat, va lăsa decizia privind reducerea programului de achiziţii de obligaţiuni (al cărui plafon valoric este acum de 85 mld. dolari pe lună) pe seama succesoarei sale, Janet Yellen. Este posibil însă ca Bernanke să furnizeze miercuri indicii privind un nou posibil calendar de acţiune pentru Fed în următoarele luni.

    Sursa: CNN Money

  • Omul care ne trebuie: Janet Yellen

    Preşedintele Barack Obama a declarat că “muncitorii americani şi familiile lor vor avea un mare apărător în Janet Yellen”, referindu-se la dublul obiectiv al Fed de a stimula creşterea pieţei muncii în paralel cu menţinerea inflaţiei sub control. Anterior, Obama o lăudase pentru capacitatea de viziune, afirmând că “ea a tras semnalul de alarmă în privinţa bulei activelor imobiliare şi a exceselor de pe pieţele financiare înainte de recesiune”.

    Presa financiară remarcă însă că e vorba de fapt de un triplu mandat, din moment ce Yellen s-a referit, în discursul de acceptare a nominalizării, la “promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil”. Nominalizarea economistei Janet Yellen, 67 de ani, vicepreşedinte al Fed şi soţia laureatului Nobel pentru economie George Akerlof, a fost întâmpinată, de altfel, cu creşteri ale acţiunilor americane pe pieţele financiare, cărora le e clar că succesoarea lui Bernanke nu va renunţa la programul de injectare de bani ieftini în sistem prin cumpărări masive de obligaţiuni. FMI a avertizat, de altfel, chiar zilele trecute că pieţele financiare vor pierde 2.300 md. dolari dacă măsurile de stimulare monetară derulate în ultimii patru ani vor lua sfârşit.

    După confirmarea aşteptată în Senat, Yellen urmează să-şi preia noua funcţie în februarie 2013. Yellen lucrează în sistemul Rezervei Federale de două decenii şi are o experienţă în materie de lucru cu politicienii mai mare decât Ben Bernanke, fiind şefa Consiliului consilierilor economici ai preşedintelui Bill Clinton între 1997 şi 1999. În perioada 2004-2010, înainte de a deveni vicepreşedintele Fed, a fost preşedinta filialei Rezervei Federale din San Francisco.

  • Cursul BNR a urcat la 4,5340 lei/euro, aproape de maximul anului

     Leul s-a depreciat accentuat şi la începutul lunii iunie, iar pe 7 iunie banca centrală a publicat o rată de schimb de 4,5535 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând cu octombrie 2012.

    La data menţionată, leul s-a depreciat pe fondul renunţării investitorilor străini la obligaţiunile denominate în monedele regionale şi, implicit, la cele în lei, pe fondul îngrijorărilor că Fed ar putea reduce programul de achiziţii de obligaţiuni destinat stimulării economiei.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4992 lei/euro.

    Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de 3,4375 lei/dolar, în creştere puternică, cu 7,73 bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment Bundesbank: Ţările europene să nu înlocuiască reformele cu stimularea economică

     De asemenea, Weidmann a reluat criticile privind eşecul Franţei de a-şi respecta ţintele de deficit bugetar, afirmând că a doua mare economie a zonei euro are un rol cheie în menţinerea credibilităţii eforturilor de consolidare bugetară din uniunea monetară.

    “Şomajul în rândul tinerilor în unele ţări este într-adevăr dramatic. Programele economice şi de cheltuieli pe termen scurt, precum şi o datorie mai mare pentru generaţiile următoare nu creează locurile de muncă sustenabile de care este nevoie urgent”, a declarat Weidmann pentru cotidianul Westdeutsche Allgemeine Zeitung, scrie CNBC.

    În contextul numărului ridicat de pesoane fără loc de muncă din ţări precum Spania şi Italia, mulţi lideri politici europeni încep să vadă şomajul drept o criză în sine şi mai puţin ca pe un aspect care se va rezolva odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut puternic în aprilie, la minimul ultimilor trei ani

     Rata anuală a inflaţiei din zona euro a coborât la 1,2% în aprilie, potrivit unui comunicat publicat marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE. În luna martie, inflaţia s-a cifrat la 1,7%.

    Raportul Eurostat prezintă datele preliminare pentru zona euro pe luna aprilie şi nu cuprinde detalii privind evoluţia inflaţiei în statele membre.

    Inflaţia din zona euro se plasează sub nivelul ţintă al BCE, de 2%, pentru cea de-a treia lună consecutiv.

    Rata şomajului din zona euro a crescut în martie la 12,1%, cel mai ridicat nivel din 1995, potrivit unui alt comunicat transmis marţi de Eurostat.

    Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi dobânda de politică monetară la 0,5%, un nou minim istoric, de la 0,75%, potrivit unui sondaj Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barroso: Politica austerităţii nu mai are susţinere. UE trebuie să pună accent pe creştere economică

     Austeritatea implementată de ţările UE în ultimii ani nu mai are susţinerea politică şi socială necesară pentru a funcţiona, a declarat, într-un discurs susţinut luni, preşedintele CE, citat de Wall Street Journal.

    Comentariile lui Barosso sunt ultimele dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali, care sugerează că se produce o schimbare la nivelul politicii economice europene.

    FMI a recomandat, săptămâna trecută, blocului comunitar să relaxeze măsurile de austeritate. Mai multe state din afara UE au transmis apeluri similare, susţinând că reducerile de cheltuieli din Europa trag în jos economia mondială.

    “Cred că această politică este fundamental corectă, dar şi-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică trebuie să fie bine planificată, dar trebuie să aibă şi o minimă susţinere politică şi socială”, a spus Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin cere guvernului un program de stimulare a economiei Rusiei

     Rusia riscă să intre în recesiune fără un program de susţinere a economie, a declarat, săptămâna trecută, ministrul Economiei, Andrei Belousov, potrivit Bloomberg. Recesiunea nu este, însă, scenariul considerat cel mai probabil de autorităţile de la Moscova, a adăugat el.

    Ministerul Economiei a redus recent estimarea referitoare la creşterea economiei ruse în acest an de la 3,6% la 2,4%, din cauza stagnării exporturilor şi a investiţiilor.

    Încetinirea economică afectează veniturile populaţiei, i-a transmis Putin şefului guvernului, Dmitri Medvedev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pompa cu bani, ultima soluţie pentru stimularea economiei

    Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, de la reducerea datoriei publice (233% din PIB) şi până la creşterea salariilor, spre a stimula consumul intern. În plus, există temerea că încercarea de depreciere a yenului prin demersul Băncii Japoniei va stimula şi alte ţări să încerce să-şi deprecieze monedele spre a câştiga competitivitate, contribuind astfel la “războiul valutelor” – o perspectivă de care a început să se vorbească încă din 2009-2010, de când Rezerva Federală a SUA, urmată apoi de Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană, au adoptat măsuri de relaxare monetară cantitativă (tipărire de bani) cu scopul de a restabili încrederea pieţelor şi a stimula economia.

  • Banca Naţională a Ungariei a declarat război creditelor în valută şi pune la dispoziţia IMM-urilor 1,6 mld. euro pentru stimularea economiei

    Banca naţională a Ungariei a prezentat un program de stimulare de 500 miliarde forinţi (1,6 miliarde euro) a economiei care presupune facilitarea accesului firmelor mici şi mijlocii la finanţare şi înlocuirea împrumuturilor acestora în monedă străină cu credite în forinţi, scrie Portfolio.hu.

    Schema include o facilitate de creditare de 250 miliarde de forinţi şi un mecanism de refinanţare tot de 250 miliarde de forinţi pentru eliminarea datoriilor în valută ale întreprinderilor mici şi mijlocii.

    În prezent, aceste afaceri au datorii în valută de aproape şase miliarde de euro, sau 54% din totalul datoriilor unui număr de 15.000 de firme. Planul are ca scop stimularea economiei respectând în acelaşi timp rolul instituţiei de garant al stabilităţii preţurilor. „Împrumuturile în monedă străină sunt duşmanii noştri. Vom face tot posibilul pentru a reduce aceste datorii“, a declarat gu­vernatorul băncii centrale György Matolcsy, fost ministru al premierului Viktor Orban şi arhitectul măsurilor neortodoxe de stimulare economică precum suprataxarea sistemului bancar şi naţionalizarea fondurilor private de pensii aplicate de guvern. Rezervele valutare ale băncii se vor reduce cu echivalentul a trei miliarde de euro ca urmare a introducerii programului pentru IMM-uri, a precizat Matolcsy.

    Toate stirile sunt pe zf.ro