BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Deputat USR: 6.683 zile s-a aflat PSD la guvernare din 1990. A construit zero spitale

    „6.683 zile s-a aflat PSD la guvernare, în mod direct, din 1990 şi până astăzi. Câte spitale a construit? Zero. Pentru că nu ştie să construiască spitale, PSD aruncă cu fumigene”, transmite Bogdan Rodeanu.

    El afirmă că, în 2021, USR a reuşit să obţină 1.7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin PNRR pentru construcţia de spitale.

    „25 de spitale publice, care vor beneficia de o infrastructură nouă. A trebuit să convingem Comisia Europeană că avem capacitatea să construim, după 30 ani, spitale, în condiţiile în care PSD a construit zero. Ministrul Rafila susţine că a găsit în PNRR un buget care prevede 5 milioane de euro pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Investiţii în Sănătate şi de cinci ori mai mulţi bani prevăzuţi pentru consultanţă în instituţie. Ce se întâmplă în mod real? Comisia Europeană şi-a pus întrebarea: dacă obţineţi 1.7 miliarde de euro din PNRR pentru spitale, cine le construieşte?”, conchide Rodeanu.

    Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a susţinut, marţi seara, la Antena 3, că a găsit în PNRR un buget care prevede 5 milioane de euro pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Investiţii în Sănătate şi de cinci ori mai mulţi bani prevăzuţi pentru consultanţă la această instituţie.

  • Rafila, despre evoluţia pandemiei: situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează

    Declaraţia a fost făcută în cadrul şedinţei de Guvern, în momentul în care ministrul Alexandru Rafila a răspuns unei întrebări a premierului Nicolae Ciucă.

    „Sigur că situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează. Dacă vreţi, în primul rând numărul de infectări de persoane infectate care sunt internate în spital nu a crescut foarte mult. Ieri au fost doar 200 de cazuri internate în spital, la cele 40.000 de persoane infectate. Astăzi, la 36.000 de persoane infectate, circa 450 au fost internate în spital, iar creşterile la terapie intensivă nu sunt mari, în jur de 30-40 de cazuri pe zi, ceea ce în mod evident nu pune probleme în asigurarea asistenţei medicale”, a explicat Alexandru Rafila.

    Ministrul a mai spus că sistemul sanitar este în continuare pregătit să facă faţă situaţiei. Estimările arată că în următoarele zile în România ar putea fi un număr constant de infectări, pentru ca peste o perioadă scurtă de timp acesta să scadă.

  • Cum adânceşte ministrul Sănătăţii neîncrederea în sistemul sanitar pe care îl conduce: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, atât cât ne permit dotările din spitale”

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a pornit un tur de spitale în Bucureşti şi în ţară, bifând iniţial vizite la două unităţi în care au fost în 2021 incendii – Matei Balş în Capitală şi Spitalul de boli infecţioase în Constanţa.

    Astăzi, oficialul a ajuns la Constanţa, unde, alături de şefa Spitalului de Boli infecţioase, Claudia Cambrea, şi de primarul oraşului, Vergil Chiţac, a susţinut redeschiderea unităţii care a luat foc în octombrie 2021, deşi în urma evaluării instituţiilor abilitate, concluzia a fost că spitalul nu corespunde regulilor de siguranţă. Spitalul de boli infecţioase din Constanţa a rămas închis de la începutul lui octombrie 2021, cand a fost incendiul.

    O declaraţie care frapează a ministrului Sănătăţii în vizita de la Constanţa este însă următoarea: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, categoric, în măsura în care dotările actuale din România în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească permit acest lucru. Încercăm în măsura cea mai mare să asigurăm pacienţilor siguranţă, dar trebuie să ţinem cont de infrastructura pe care o avem în acest moment. Sigur că ne dorim spitale noi. Problema este că avem o pandemie, trebuie să tratăm sute, mii de pacienţi, trebuie să îi salvăm”, a spus Alexandru Rafila.

    Astfel, mesajul transmis de însuşi ministrul Sănătăţii, cu alte cuvinte, spune cam aşa: vă tratăm cu ce avem. Asta în condiţiile în care în sistemul sanitar românesc nu s-a investit nimic în ultimii ani şi Sănătatea a fost un rezervor nesecat de scurgere de bani în buzunarele miniştrilor, managerilor, şefilor de secţii.

    Cu valul 5 generat de varianta Omicron care creşte ca un bulgăre de zăpadă în România şi cu ameninţarea aglomerării spitalelor, ministrul Sănătăţii susţine „forţarea” deschiderii unui spital declarant neconform, în care şi-au pierdut viaţa şapte (7) oameni, lucru pentru care nu s-a făcut nimeni vinovat.

    Când chiar ministrul Sănătăţii pune semnul egal între siguranţa pacienţilor şi infrastructura din spitale, în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, cum mai poate veni un bolnav cu încredere într-o unitate medicală?

    Când după trei incendii mari nu este nicio concluzie, niciun vinovat, cum putem vorbi de încredere în autorităţi?

    Chiar şeful Sănătăţii mai spune că unitatea medicală a fost evaluată, iar concluzia a fost că spitalul nu corespunde unor standarde de reluare a activităţii în condiţii desiguranţă. Alexandru Rafila propune o soluţie tranzitorie prin care spitalul să îşi poată relua activitatea.

    În plus, Claudia Cambrea, anterior director medical al spitalului din Constanţa, în prezent managerul unităţii, spune că în ultimele trei luni de când are spitalul închis a avut discuţii cu proiectanţi, cu experţi, adăugând că „acest lucru este foarte greu pentru un medic – să înţeleagă un altfel de limbaj”.

    Dincolo de faptul că discuţiile sunt tardive pentru cel puţin 7 de pacienţi care au murit în incendiu, însăşi şefa spitalului se declară depăşită de situaţia pe care trebuia să o aibă în vedere înainte de tragedie.

    Şi, ca un paradox, ministrul Sănătăţii s-a înghesuit într-un spaţiu închis cu jurnaliştii prezenţi la conferinţă, în plină pandemie, lucru sesizat chiar de oameni, în comentarii pe pagina de facebook a ministerului Sănătăţii. De precizat este însă că atât oficialii, cât şi jurnaliştii au purtat mască, în mare parte chirurgicală. Nu putea fi organizat însă un spaţiu adecvat pentru o conferinţă anunţată de cel puţin o zi?

     

     

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • Pariu de România: compania care face legătura între sănătate, educaţie şi şah

    Pandemia a scos la iveală multe lipsuri ale sistemului public din România, cu precădere în zona de sănătate, iar nevoile societăţii au devenit mai presante ca oricând. Unele dintre acestea şi-au găsit parţial rezolvarea în eforturile companiilor şi ale ONG-urilor, unde Fundaţia Superbet s-a remarcat drept unul dintre cei mai activi jucători implicaţi în responsabilitate socială din peisajul local. Aceasta a iniţiat şi sprijinit multiple proiecte pe trei direcţii mari: sănătate, educaţie şi şah.

    “În lupta anti-Covid-19 s-a implicat toată planeta, guverne, companii, ONG-uri mici şi mari. În primăvara anului 2020, echipamentele şi biocidele donate de Fundaţia Superbet au ajuns în 20 de judeţe, cele mai solicitate în lupta cu pandemia, şi au fost livrate către 33 de spitale, prin grija voluntarilor Superbet şi INACO”, povesteşte Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Fundaţia Superbet este implicată în prezent în cinci proiecte de sănătate, iar unul dintre cele mai ambiţioase este reprezentat de iniţiativa Covid-19 Superbet, prin care sprijină lupta împotriva pandemiei. În total, Fundaţia a donat diferite echipamente şi biocide în valoare de 1 milion de lei către spitale, dar şi peste 100 de concentratoare de oxigen. „În luna noiembrie 2021 am distribuit 110 concentratoare de oxigen şi 3.000 de măşti de oxigen către spitale aflate în situaţii de criză, din peste 60 de oraşe din România. Acţiunea iniţiată şi finanţată de Fundaţia şi Grupul Superbet, la care au contribuit cu efortul logistic INACO şi Dentotal, a adus o gură de oxigen în lupta cadrelor medicale pentru salvarea pacienţilor afectaţi grav de Covid-19. Suntem conştienţi că implicarea noastră poate face diferenţa şi de aceea vom fi mereu atenţi la situaţiile critice din jur”. Totodată, Fundaţia Superbet s-a implicat în echiparea cu aparatură medicală pentru Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, dar şi în achiziţia unei ambulanţe pentru Spitalul Matei Balş.

    Trebuie menţionat că interesul arătat de Augusta Dragic pentru sănătate este mai mult decât responsabilitate socială şi îşi are rădăcinile chiar în formarea celei care astăzi este preşedintele Fundaţiei Superbet. Concret, parcursul ei antreprenorial a debutat în momentul în care a lăsat în urmă anii de studiu la medicină şi rezidenţiatul în chirurgie. „Încercăm să facem cât mai mult bine în jurul nostru şi credem că dincolo de bani, implicarea din suflet este ceea ce contează cel mai mult. (…)Toate faptele bune înseamnă efort. Contextele sunt atât de diferite încât nu cred că ar fi corect faţă de niciuna dintre aceste iniţiative să fie menţionată ca fiind mai solicitantă sau mai specială faţă de alta. Ce vreau să subliniez este că răsplata este pe măsură”. Dincolo de lupta împotriva pandemiei, Fundaţia Superbet mai susţine o serie de cauze importante în zona de sănătate: sprijinirea femeilor afectate de cancer, printr-un parteneriat cu Asociaţia Imunis; ajutor pentru Fundaţia Familia Sfântă, care oferă ajutor prin donaţii şi servicii medicale pentru cei cu o situaţie materială precară; susţinerea proiectului „Iluminare în roz”, prin care lucrează cu Fundaţia Renaşterea pentru a arăta susţinere faţă de femeile aflate în lupa cu cancerul mamar; sprijin pentru Hospice Casa Speranţei în misiunea lor de a ajuta copiii care luptă cu boli incurabile.

     

    Şah pentru viitor

    Fundaţia Superbet se implică în mod activ în educaţie şi face eforturi pentru a transforma şahul într-un sport de viitor în România, care poate forma următoarea generaţie. „Am să încerc să răspund la întrebarea «ce soluţie a găsit Fundaţia Superbet la una dintre cele mai arzătoare probleme ale societăţii româneşti», problema pe care noi am identificat-o fiind educaţia. Răspunsul găsit de noi este şahul. Vrem să facem din şah un instrument de educare accesibil cât mai multor generaţii de copii”, a explicat Augusta Dragic într-un mesaj transmis în cadrul videoconferinţei Business Magazin „De la CSR la ESG: noua paradigmă a responsabilităţii în business“, organizată în parteneriat cu Fundaţia Superbet. Fundaţia Superbet sprijină Federaţia Română de Şah, întrucât crede într-un viitor în care acest sport al minţii poate fi chiar mai mult decât un instrument de educare, un viitor în care şahul poate fi o oportunitate de a face performanţă. „Credem că şahul este soluţia, credem că şahul poate dezvolta viitoare generaţii de copii care vor fi mult mai pregătiţi pentru viaţă. Pe lângă abilităţile analitice, strategice şi toate celelalte calităţi pe care şahul le dezvoltă vom avea în primul rând oameni, şi cu puţin noroc şi multă muncă vom avea mari campioni”, a transmis ea în acelaşi mesaj. Pe lângă sprijinul acordat Federaţiei Române de Şah, Fundaţia Superbet a reuşit în premieră să aducă în România o etapă a celebrei competiţii europene Grand Chess Tour. Astfel, în 2019 a avut loc pentru prima dată în România Superbet Grand Chess Tour, o competiţie care aduce în ţara noastră unii dintre cei mai mari maeştri ai şahului din întreaga lume.

    În 2021, Fundaţia a reuşit să organizeze o nouă etapă a turneului pe plan local. „În 2022 vom continua să finanţăm proiectul nostru de suflet, şahul. Vom aduce din nou în România cei mai importanţi jucători de şah la nivel mondial, în cadrul Grand Chess Tour 2022, care se va desfaşura la Bucureşti între 3 şi 15 mai. Turneul va fi organizat ca de obicei în parteneriat cu Fundaţia pentru Şah Kasparov şi cu Federaţia Română de Şah, ai cărei parteneri strategici suntem. Vom continua să fim principalul partener financiar al iniţiativelor Federaţiei Române de Şah”, a povestit preşedintele Fundaţiei Superbet în cadrul interviului acordat Business MAGAZIN. Mai mult, Augusta Dragic îşi propune ca fundaţia pe care o conduce să ducă şahul la următorul nivel în ceea ce priveşte educaţia, ceea ce înseamnă că încearcă să includă acest sport chiar într-una din primele etape ale sistemului educaţional. „Vom demara si un proiect nou –  introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul – de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă  – The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step”. În acelaşi timp, ambiţia legată de şah se conturează la nivel înalt şi în alte pieţe în care Grupul Superbet activează, în contextul în care alte două oraşe europene se vor bucura de câte o etapă a turneului Superbet Grand Chess Tour. „Începând cu 2022, vom organiza alte două etape a Grand Chess Tour, adică pe lângă etapa de la Bucureşti, vom fi organizatori şi în alte două oraşe europene acolo unde Grupul Superbet activează. Unul dintre oraşe va fi sigur Varşovia, pentru cel de-al doilea aşteptăm obţinerea tuturor aprobărilor pentru a-l anunţa oficial”.

     

    Ce urmează

    La nivel global se discută despre o nouă paradigmă a responsabilităţii în business, una care ar putea veni cu o forţă mult mai puternică şi cu o abordare integrată în acest sens. Ea este cunoscută drept ESG (environmental, social, governance), şi implică atât o nouă mentalitate, cât şi reguli clare, precum raportări nonfinanciare din partea companiilor. În acest context, Augusta Dragic crede că nu este vorba tocmai despre o trecere de la CSR la ESG, ci mai mult despre „faţetele aceleiaşi atitudini”.

    „Nu cred că trebuie să trecem de la o mentalitate la alta. Cred că vorbim de faţetele aceleiaşi atitudini. ESG aduce poate şi o componentă mai cuantificabilă în cifre comparativ cu CSR – de exemplu de „cost saving”, prin reducerea deşeurilor şi optimizarea alocării resurselor. Însă dincolo de acest gen de considerente, important este să ai o atitudine corectă moral, sustenabilă pe termen lung, responsabilă. Responsabilă faţă de mediu, faţă de colegi, faţă de clienţi, faţă de toate elementele ecosistemului în care activezi. În plus, să încerci să ai grijă şi de cei mai puţin norocoşi”. În ceea ce priveşte modul în care statul poate încuraja iniţiativele de responsabilitate socială, preşedintele Fundaţiei Superbet numeşte facilităţile fiscale „un prim pas bun”, dar acesta trebuie să fie urmat şi de alţii, atât din direcţia publică, cât şi dinspre fiecare dintre noi. „Redirecţionarea unei părţi din impozite către iniţiative CSR este un prim pas bun în această direcţie. Aşteptăm următorii paşi. Dar până acolo, nu cred că trebuie să aşteptăm de la stat să se ocupe de toate. Dacă fiecare dintre noi ar face zilnic măcar o faptă bună, am fi cea mai fericită naţie. Nu e nevoie neapărat de bani, ci mai ales de suflet”. A treia direcţie în care activează Fundaţia Superbet este cea de educaţie şi cultură, unde a hotărât să susţină financiar menţinerea pe piaţă a revistei „Ştiinţă şi Tehnică”, pentru a duce mai aproape ştiinţa de fiecare nouă generaţie de tineri curioşi.

    „Am decis să susţinem financiar publicaţia «Ştiinţă şi Tehnică» la îndemnul reprezentanţilor a mai multor generaţii care au crescut, s-au inspirat şi şi-au hrănit curiozitatea de-a lungul deceniilor din paginile acestei reviste cu o istorie remarcabilă în spate”. Mai mult, Fundaţia Superbet s-a implicat în salvarea revistei culturale „Dilema Veche”, care era în pragul de a-şi suspenda versiunea tipărită, după aproape trei decenii. „În ceea ce priveşte «Dilema Veche», am aflat din presă că cea mai importantă revistă culturală românească ar putea muri – în martie 2020, un anunţ al redactorului şef, Sever Voinescu, urmat de un articol al domnului Andrei Pleşu anunţau că, după 27 de ani, revista  îşi suspendă versiunea tipărită şi rămîne, o vreme, doar online. Cultura menţine sănătatea minţii, la fel de necesară ca şi cea a corpului. Aşa cum Fundaţia Superbet a sărit în ajutorul medicilor şi pacienţilor la începutul pandemiei Covid-19, în acelaşi fatidic martie 2020, ne-am bucurat să putem ajuta şi cultura”.

    Întrebată dacă Fundaţia Superbet mai plănuieşte iniţiative similare pentru anul 2022, Augusta Dragic a explicat că intervenţiile de acest gen vor continua pentru că este nevoie de ele, însă a subliniat că organizaţia nu îşi doreşte să creeze dependenţe care ar putea alimenta comportamente nesustenabile, nici din partea finanţatorului, nici din partea beneficiarilor. „Experienţa ne-a învăţat că dependenţa excesivă de o singură sursă de finanţare trebuie evitată tocmai pentru ca un proiect să se dezvolte şi să crească sănătos. Prin urmare, da, plănuim şi în 2022 iniţiative similare, în zona şahului cu siguranţă. În rest, sunt suficient de multe nevoi urgente în societatea românească care merită sprijinite şi alături de unele vom fi şi noi, sigur”. Fundaţia Superbet plănuieşte să se implice în viaţa comunităţilor din toate ţările în care activează, întrucât consideră că nu există diferenţe majore între ţări, iar binele nu are geografie. Astfel, pe lângă turneul de şah pe care îl va organiza şi în alte ţări dincolo de România, Fundaţia va menţine şi iniţiativa prin care luptă împotriva cancerului. „Vom continua să fim sponsorii principali ai Race For Cure, iniţiativa în care din 2019 au fost implicaţi colegii din toate pieţele pe care Grupul Superbet activează. Am reuşit chiar, ca în 2019 şi în 2021, să fim cea mai numeroasă echipă participantă şi cea care a donat cea mai mare sumă pentru lupta împotriva cancerului”

    Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet: “Vom demara si un proiect nou — introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul — de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă — The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step.”

     

  • (P) Produse din hartie utilizate in domeniul Medical, Industrial si HoReCa

    Produsele din hartie sunt destul de populare in domeniul medical, deoarece natura lor de unica folosinta le face deosebit de utile. Printre cele mai populare consumabile din spitale, cabinete medicale, de chirurgie, de fizioterapie sau chiar din saloane de infrumusetare se numara prosoapele de hartie si rolele cearceaf hartie pentru canapele de consultatii si paturi de masaj.

    De multi ani, prosoapele de hartie de unica folosinta au inlocuit prosoapele de mana reutilizabile, pentru a preveni transmiterea infectiilor si contaminarea incrucisata.

    Uscarea mainilor este aproape la fel de importanta ca si spalarea/curatarea lor. In domeniul sanatatii, este deosebit de important sa se evite prosoapele clasice din material textil, deoarece acestea sunt un teren propice pentru microbi si pot duce la transmiterea germenilor de la un utilizator la altul.

    Cabinetele, spitalele si alte institutii medicale folosesc in mare parte prosoape de hartie pentru stergerea mainilor. Avantajul cel mai important al prosopului de hartie este ca se poate arunca imediat dupa utilizare, astfel germenii nu se pot raspandi in mediul inconjurator.

    Cea mai importanta calitate a prosoapelor de unica folosinta este puterea de absorbtie. Cu cat un prosop de hartie este mai absorbant, cu atat este mai mic numarul de prosoape folosite la uscarea mainilor, devenind astfel mai putin costisitor si mai ecologic.

    Rolele de prosop hartie se pot folosi ca atare sau pot fi introduse in dispensere. Aceste dispensere sunt manuale sau automate. In dispenserele manuale hartia este trasa si rupta de o placa cu zimti, in timp ce dispenserele automate cu senzor elibereaza o foaie curata la o lungime predefinita.

    In concluzie, prosoapele de hartie sunt multifunctionale, au o capacitate mare de absorbtie si pot fi folosite atat pentru uscarea mainilor si curatarea dispozitivelor medicale, cat si pentru stergerea suprafetelor sau a gelurilor folosite pentru ultrasunete , ecografie & IPL.

    Rolele pentru pat protejeaza masa de contactul direct cu pacientul si, prin urmare, contribuie la prevenirea transmiterii bolilor infectioase. Pentru a reduce riscul de transmitere infectioasa, rolele de hartie pentru pat sunt eliminate dupa o singura utilizare. Ca urmare, masa de tratament nu trebuie dezinfectata la fel de des, ceea ce economiseste resurse, protejand in acelasi timp husele din piele sintetica de uzura prematura.

    Rolele sunt confectionate din celuloza, absorbante si rezistente la rupere.

    In general, rolele de cearceaf hartie pentru pat de unica folosinta sunt confectionate din mai multe straturi de celuloza, iar cea mai comuna versiune este cea cu doua straturi. Sunt disponibile sub forma de role individuale sau in pachete care contin 6 sau 9 role. Rolele de hartie sunt in general albe, dar mai nou au aparut intr-o mai mare varietate de culori, cum ar fi albastru, roz, violet sau verde, precum si in modele adaptate copiilor pentru uz pediatric.

    Rolele de pat sunt adesea perforate la distante regulate, ceea ce face mai usoara ruperea individuala a unei singure foi. Rolele sunt montate la unul din capetele mesei de examinare si hartia poate fi trasa rapid pe toata suprafata mesei.

    Exista si role pentru pat din hartie impermeabila. Acestea sunt echipate cu un strat de folie (polietilena) pe partea inferioara care impiedica lichidele precum sangele, urina sau solutiile de curatare a ranilor sa se scurga pe masa de examinare. Pot fi folosite si in saloanele de infrumusetare ca protectie pentru patul de masaj, acestea nepermitand uleiurilor si cremelor sa murdareasca patul.

    In timp ce curatarea si stergerea patului cu un dezinfectant este o modalitate excelenta de a mentine igiena, o rola de hartie de unica folosinta adauga un alt strat de protectie si absorbtie.

    Rolele de hartie pentru masa de examinare sau masa de masaj sunt disponibile in diferite marimi si intr-o gama larga de culori.

    Fie ca sunteti in cautare de role de hartie, prosoape de bucatarie, hartie igienica, servetele de toaleta, servetele cosmetice sau servetele faciale, MKD Medicale are toate produsele din hartie de care aveti nevoie pentru afacerea dumneavoastra sau pentru viata de zi cu zi.

    MKD Medicale este importator de role cearceaf hartie pentru pat de consultatii si pat de masaj. Rolele sunt utilizate in clinici si cabinete medicale, cabinete ginecologice, saloane de cosmetica si infrumusetare, saloane de masaj, saloane de tatuaj etc. Detinem permanent role ceaceaf de hartie in diferite dimensiuni: 50cm x 50m; 60cm x 50m; 60cm x 80m; 60cm X 100m lungime. Rolele de cearceaf sunt import Italia, de o calitate superioara. Aceste sunt perforate din 38 in 38cm, pentru o utilizare usoara si pentru a fi rupte in functie de nevoile utilizatorului. Indiferent de preferinte, la noi gasiti toate variantele de protectie pentru pat. Fiind importatori, va punem la dispozitie cele mai bune preturi si oferte.

     

  • (P) Produse din hartie utilizate in domeniul Medical, Industrial si HoReCa

    Produsele din hartie sunt destul de populare in domeniul medical, deoarece natura lor de unica folosinta le face deosebit de utile. Printre cele mai populare consumabile din spitale, cabinete medicale, de chirurgie, de fizioterapie sau chiar din saloane de infrumusetare se numara prosoapele de hartie si rolele cearceaf hartie pentru canapele de consultatii si paturi de masaj.

    De multi ani, prosoapele de hartie de unica folosinta au inlocuit prosoapele de mana reutilizabile, pentru a preveni transmiterea infectiilor si contaminarea incrucisata.

    Uscarea mainilor este aproape la fel de importanta ca si spalarea/curatarea lor. In domeniul sanatatii, este deosebit de important sa se evite prosoapele clasice din material textil, deoarece acestea sunt un teren propice pentru microbi si pot duce la transmiterea germenilor de la un utilizator la altul.

    Cabinetele, spitalele si alte institutii medicale folosesc in mare parte prosoape de hartie pentru stergerea mainilor. Avantajul cel mai important al prosopului de hartie este ca se poate arunca imediat dupa utilizare, astfel germenii nu se pot raspandi in mediul inconjurator.

    Cea mai importanta calitate a prosoapelor de unica folosinta este puterea de absorbtie. Cu cat un prosop de hartie este mai absorbant, cu atat este mai mic numarul de prosoape folosite la uscarea mainilor, devenind astfel mai putin costisitor si mai ecologic.

    Rolele de prosop hartie se pot folosi ca atare sau pot fi introduse in dispensere. Aceste dispensere sunt manuale sau automate. In dispenserele manuale hartia este trasa si rupta de o placa cu zimti, in timp ce dispenserele automate cu senzor elibereaza o foaie curata la o lungime predefinita.

    In concluzie, prosoapele de hartie sunt multifunctionale, au o capacitate mare de absorbtie si pot fi folosite atat pentru uscarea mainilor si curatarea dispozitivelor medicale, cat si pentru stergerea suprafetelor sau a gelurilor folosite pentru ultrasunete , ecografie & IPL.

    Rolele pentru pat protejeaza masa de contactul direct cu pacientul si, prin urmare, contribuie la prevenirea transmiterii bolilor infectioase. Pentru a reduce riscul de transmitere infectioasa, rolele de hartie pentru pat sunt eliminate dupa o singura utilizare. Ca urmare, masa de tratament nu trebuie dezinfectata la fel de des, ceea ce economiseste resurse, protejand in acelasi timp husele din piele sintetica de uzura prematura.

    Rolele sunt confectionate din celuloza, absorbante si rezistente la rupere.

    In general, rolele de cearceaf hartie pentru pat de unica folosinta sunt confectionate din mai multe straturi de celuloza, iar cea mai comuna versiune este cea cu doua straturi. Sunt disponibile sub forma de role individuale sau in pachete care contin 6 sau 9 role. Rolele de hartie sunt in general albe, dar mai nou au aparut intr-o mai mare varietate de culori, cum ar fi albastru, roz, violet sau verde, precum si in modele adaptate copiilor pentru uz pediatric.

    Rolele de pat sunt adesea perforate la distante regulate, ceea ce face mai usoara ruperea individuala a unei singure foi. Rolele sunt montate la unul din capetele mesei de examinare si hartia poate fi trasa rapid pe toata suprafata mesei.

    Exista si role pentru pat din hartie impermeabila. Acestea sunt echipate cu un strat de folie (polietilena) pe partea inferioara care impiedica lichidele precum sangele, urina sau solutiile de curatare a ranilor sa se scurga pe masa de examinare. Pot fi folosite si in saloanele de infrumusetare ca protectie pentru patul de masaj, acestea nepermitand uleiurilor si cremelor sa murdareasca patul.

    In timp ce curatarea si stergerea patului cu un dezinfectant este o modalitate excelenta de a mentine igiena, o rola de hartie de unica folosinta adauga un alt strat de protectie si absorbtie.

    Rolele de hartie pentru masa de examinare sau masa de masaj sunt disponibile in diferite marimi si intr-o gama larga de culori.

    Fie ca sunteti in cautare de role de hartie, prosoape de bucatarie, hartie igienica, servetele de toaleta, servetele cosmetice sau servetele faciale, MKD Medicale are toate produsele din hartie de care aveti nevoie pentru afacerea dumneavoastra sau pentru viata de zi cu zi.

    MKD Medicale este importator de role cearceaf hartie pentru pat de consultatii si pat de masaj. Rolele sunt utilizate in clinici si cabinete medicale, cabinete ginecologice, saloane de cosmetica si infrumusetare, saloane de masaj, saloane de tatuaj etc. Detinem permanent role ceaceaf de hartie in diferite dimensiuni: 50cm x 50m; 60cm x 50m; 60cm x 80m; 60cm X 100m lungime. Rolele de cearceaf sunt import Italia, de o calitate superioara. Aceste sunt perforate din 38 in 38cm, pentru o utilizare usoara si pentru a fi rupte in functie de nevoile utilizatorului. Indiferent de preferinte, la noi gasiti toate variantele de protectie pentru pat. Fiind importatori, va punem la dispozitie cele mai bune preturi si oferte.

     

  • Cele mai dinamice companii din sănătate: Pastila de adrenalină din pandemia de COVID-19

     

    Piaţa serviciilor medicale private s-a menţinut pe creştere şi în pandemia de COVID-19 în contextul în care tot mai mulţi pacienţi au ales să se trateze la privat. Marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare şi chiar au intrat pe nişe care le-au asigurat afaceri în creştere. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 este un sector care a generat business suplimentar, laboratoarele care au intrat pe lista autorităţilor ca unităţi acreditate pentru a testa prin metoda PCR infecţia cu noul coronavirus şi-au crescut semnificativ afacerile în 2020 faţă de anul anterior. De altfel şi înainte de pandemie laboratoarele de analize reprezentau divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă.

    Sistemul privat de sănătate a atras noi pacienţi în condiţiile în care spitale de stat se converteau rând pe rând anul trecut în unităţi COVID, iar accesul pacienţilor la medicii de la stat a fost restricţionat. Mai mult, marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare, în deschidere de noi clinici şi achiziţie de echipamente de ultimă generaţie. Cei mai mulţi jucători s-au adaptat rapid la noile condiţii din piaţă, au luat măsuri de prevenţie pentru a ţine clinicile şi secţiile de spitale deschise prin realizarea de triaje şi au intrat şi pe nişa testări PCR pentru infecţia cu noul coronavirus.

    Anul trecut au raportat afaceri în creştere cu două cifre cei mai mari jucători de pe piaţă, MedLife, Regina Maria, Sanador, dar s-au remarcat şi jucători importanţi din provincie, precum spitalul Sf. Constantin din Braşov, controlat de Mihai Miron, care a bifat plus 41% în business anul trecut, sau Ovidius Clinical Hospital din Constanţa, unitate medicală deschisă în 2014 de mai mulţi medici români, ce a raportat afaceri de 55 milioane de lei, mai  mari cu 44% faţă de anul anterior.

    Creşteri importante au avut şi Materna Care din Timiş, un business local preluat în 2019 de reţeaua de sănătate Regina Maria. Spitalul din Timiş  a finalizat anul trecut cu afaceri de 51,7 milioane de lei, mai  mari cu 72%, potrivit datelor publice. Un avans semnificativ a înregistrat anul trecut, în plină pandemie, şi Centrul Medical TopMed, un business demarat  în Târgu-Mureş în 1996 de medicul Florin Gomotîrceanu, care operează acum un spital privat ce asigură şi servicii pe radioterapie şi  oncologie. Datele publice arată că TopMed a raportat un avans cu 97% în business, potrivit datelor publice.

    Interesul absolvenţilor de liceu pentru facultatea de medicină este din nou în creştere, iar principalul factor care a crescut acest interes îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. „Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că doar pe segmentul de asistenţă medicală  specializată (cod CAEN 8622) funcţionau anul trecut 7.951 de firme pe piaţa locală, cu afaceri totale de circa 7,2 miliarde de lei şi 32.500 de salariaţi, faţă de 7.300 de firme cu un an în urmă, ce raportau afaceri totale de 6,4 miliarde de lei şi aveau 31.000 de salariaţi. Cele mai multe firme sunt înregistrate în Bucureşti, restul entităţilor fiind active în oraşe mari din ţară.

    Această piaţă este puternic consolidată la vârf, cei mai mari trei jucători din acest sector, MedLife, Regina Maria şi Sanador, mizând pe expansiune prin investiţii constante. Centrul Medical Unirea (parte din reţeaua Regina Maria, ce operează mai multe firme)  a avut afaceri de 733 milioane de lei anul trecut, plus 30% şi
    2.660 de angajaţi. Firma MedLife SA (parte din grupul Medlife) a raportat afaceri de 508 milioane lei şi avea 1.551 de angajaţi anul trecut. Pe piaţa locală grupul MedLife operează o reţea de clinici private, laboratoare, spitale şi o reţea de farmacii. MedLife este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti. Firma MedLife SA face parte din grupul MedLife, care include peste 35 de firme, potrivit ultimelor date de la oficialii companiei. 

    Un alt mare jucător  de pe piaţă este Sanador, cu afaceri de 409 milioane de lei anul trecut, în creştere cu circa 15%, şi 1.300 de angajaţi. Reţeaua Sanador (controlată de Doris Andronescu) este formată din spitalul Sanador din Capitală, situat în apropiere de Calea Victoriei, cel mai mare spital privat din România, dar şi din mai multe clinici şi laboratoare.

    Un pariu câştigător pentru operatorii privaţi îl reprezintă spitalele dezvoltate în ultimii ani, deşi de teama COVID-19 în unităţile spitaliceşti au ajuns mai puţini pacienţi atât la privat cât şi la stat. Sistemul medical privat număra anul trecut 159 spitale, 9.500 de paturi şi 97.000 de pacienţi internaţi, adică 5,7% din numărul total de pacienţi internaţi în toate spitalele din ţară, potrivit datelor de la Statistică. Numărul pacienţilor internaţi în spitalele private a scăzut cu  circa 20% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF. Cu toate acestea, numărul de paturi din spitale private a crescut la 9.500, faţă de 9000 de paturi anul anterior (patru spitale în plus).

    Decontările pentru spitalele private s-au ridicat anul trecut la 781 de milioane de lei (160 milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Altfel spus, spitalele private au beneficiat de 7% din bugetul total alocat spitalelor de pe piaţa locală. Spre comparaţie, în 2017, doar 4,5% din totalul decontărilor pentru spitale se duceau către privat (respectiv
    474 milioane de lei), iar restul ajungeau la spitalele publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor  care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate. Cererea este mare pentru serviciile de spitalizare de zi, pacienţii vin pentru echipa multidisciplinară dar şi pentru aparatura modernă care le asigură tratamentul.

    Spre comparaţie, la stat figurau 368 de spitale, cu 125.000 de paturi şi 1,6 milioane de pacienţi internaţi anul trecut, în scădere cu 34% anul trecut, potrivit datelor publice.

    Şi laboratoarele reprezintă divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă, cele mai mari companii raportând creşteri. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 a crescut semnificativ businessul acestor operatori, cu două cifre chiar la jucătorii din top. De pe piaţă au dispărut 10 laboratoare, semn că anul 2020 a fost dificil pentru jucătorii mici şi acest sector fiind consolidate puternic la vârf.

    Deşi sistemul de sănătate este lovit de pandemia de COVID-19, mulţi jucători privaţi estimează că vor finalize cu afaceri în creştere chiar şi cu două cifre anul acesta.

    Cei mai mulţi oferă servicii şi în relaţie cu Casa de Sănătate şi Asigurări, ce s-a bucurat de bugete în creştere în ultimii ani. Anul trecut, Casa a decontat  5 miliarde de lei pe  serviciile medicale private şi de stat în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă pentru specialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

    În top zece meserii ale viitorului, cinci au legătură cu sectorul de sănătate: asistentă medicală, fizioterapeut, îngrijitor de bătrâni sau bolnavi, manager în sistemul medical/sanitar, alt tip de personal medical, arată un raport al Biroului de Statistică pe piaţa muncii din SUA (U.S. Bureau of Labor Statistics), citat de Visual Capitalist. Jobul de asistentă medicală va fi al doilea cel mai căutat loc de muncă în acest deceniu, potrivit raportului citat. Astfel, în perioada 2020-2030 numărul de asistenţi medicali va creşte cu peste 50%.

     

    Spitalul Sf. Constantin din Braşov, investiţii în echipamente de ultimă generaţie

    Spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, unul din cei mai mari zece jucători privaţi de pe piaţa locală, deschis în urmă cu zece ani şi controlat indirect de Mihai Miron (desen), antreprenorul care deţine Ropharma, şi-a crescut afacerile cu 59% în prima jumătate a acestui an pe fondul cererii mai mari pentru serviciile medicale şi ţinteşte până la final de an depăşirea pragului de afaceri de 100 milioane de lei. Şi anul trecut a fost unul cu creşteri, spitalul a finalizat cu afaceri de 88 milioane de lei, plus 41%.

    Secţiile cu ponderi semnificative în cifra de afaceri sunt chirurgia generală (19%), cardiologie şi chirurgie cardiovasculară (19%), laboratorul de analize medicale şi imagistică (9%), chirurgie robotică (8%). Spitalul oferă servicii medicale şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pe programele de oncologie, ortopedie dar şi chirurgie cardiovasculară.

    Regiunea Braşovului asigură 47% din pacienţii spitalului, 23% din pacienţi au fost din regiunea sud (Bucureşti şi judeţul Prahova având o pondere semnificativă în această regiune), din Moldova 17% (Iaşi, Bacău şi Vrancea fiind judeţele cu cea mai mare pondere din această regiune), iar din Transilvania şi Banat 13% (cu o pondere semnificativă a pacienţilor din judeţul Sibiu).

    În 2019, spitalul a finalizat investiţia de 18 milioane de euro în dublarea capacităţii, prin extinderea într-o nouă clădire. Dezvoltarea s-a făcut în etape, pe un teren de trei hectare şi în clădiri preluate de antreprenorul Mihai Miron de la compania Pantex, aflată în insolvenţă. Noua clădire a spitalului din Braşov, ce se întinde pe circa 11.500 de metri pătraţi, este dotată cu şase săli de operaţie şi două săli de transplant, cu o secţie de terapie intensivă de peste 250 mp, arată ultimele date.

    Spitalul este operat de firma Teo Health, din acţionariatul căreia fac parte Mihai Miron (indirect) (desen dreapta), Floriean Firu, Vlad Teodorescu, dar şi medici din cadrul unităţii.  Alin Rădăşanu este preşedintele consiliului de administraţie al spitalului Sf. Constantin din Braşov. În spital lucrau
    287 de angajaţi anul trecut.

     

     

    Gral Medical ţinteşte afaceri mai mari cu 25% în acest an

    Operatorul de servicii medicale private Gral Medical, unul din cei mai mari  jucători de pe piaţă, controlat de antreprenorul român Robert Şerban (foto jos), ţinteşte în acest an afaceri mai mari cu 20-25%, până la
    45 milioane de euro. Anul trecut Gral a fost unul din laboratoarele medicale acreditate pentru a face teste de depistare a infecţiei cu COVID, ceea ce a dus la creşterea afacerilor acestei divizii. Oficialii companiei anunţau că numărul pacienţilor a crescut în primul semestru din acest an cu 70% în provincie şi cu 30% în Capitală. Pentru acest an compania are un buget de investiţii de 7 milioane de euro şi plănuieşte să realizeze două spitale oncologice dar şi să deschidă centre regionale de recoltare în zonele în care este deja prezent.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că doar firma Gral Medical a finalizat 2020 cu afaceri de 176 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net de
    8,3 milioane de lei. Compania avea 500 de angajaţi anul trecut. Gral Medical face parte din grupul Gral, alături de Medical Center Gral.

    Compania Gral deţine 17 laboratoare, 38 de centre regionale de recoltare, 16 clinici şi centre de imagistică dar şi 5 spitale de oncologie cu o capacitate de 120 de paturi.

    Ultimele date arată că în primele şase luni compania a avut afaceri de 25 milioane de euro, plus 50% faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au avut diviziile de laboratoare şi centrele  de imagistică şi serviciile oncologice.

    Compania a investit constant în dezvoltare, iar în 2018 a demarat o investiţie greenfield într-un centru oncologic în centrul oraşului Piteşti, un proiect estimat la 5 milioane de euro.  OncoFort Piteşti este un proiect greenfield desfăşurat pe 900 mp, lucrările au fost deja iniţiate, iar termenul de la care pacienţii argeşeni vor primi un tratament este sfârşitul anului.

    În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Costul mediu pe pacient tratat pe an se ridică la 12.000 de lei, potrivit datelor publice.

     

     

    Clinica Sante, afaceri cu o reţea de laboratoare

    Clinica Sante, unul din cei mai mari operatori de laboratoare medicale, înfiinţat în 1995, şi-a mărit afacerile cu 23% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit datelor publice şi calculelor ZF. Compania a ajuns la 147 milioane de lei şi peste
    800 de angajaţi.

    Clinica Sante este una din companiile care s-au aflat la debutul pandemiei pe lista Ministerului Sănătăţii de laboratoare acreditate să testeze PCR pentru a depista infecţia cu COVID-19. Afacerile operatorilor de laboratoare care au primit acreditare pentru a testa pacienţii pentru COVID au crescut semnificativ, s-a dezvoltat practic o nouă nişă pentru aceste companii, mai ales în contextul în care anul trecut era obligatoriu un test PCR pentru a călători în afara ţării. În creştere a fost şi profitul Clinicii Sante, anul trecut compania a raportat profit de 33 milioane de lei, faţă de 17,8 milioane de lei anul anterior. În mai bine de două decenii de activitate, compania a ajuns la 200 de centre de recoltare în toate judeţele ţării.  Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii ani pe piaţa locală şi înainte de pandemia de COVID-19.

    În România numărul asistenţilor medicali în sistemul public a ajuns la peste 87.000 în 2020, în creştere constantă în ultimii ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Salariile medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018, ceea ce a făcut ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale. Totuşi, salariile variază în funcţie de complexitatea secţiei şi de experienţă, astfel că sumele finale pot fi mai mici.

    Cel mai mare jucător din piaţa de laboratoare este Synevo România, reţeaua care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, care a ajuns la 321 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 9% faţă de anul anterior. În piaţă activează şi Bioclinica, un business românesc dezvoltat de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara dar şi reţeaua Synlab, controlată de germani, I.D.S. Laboratories, controlată de medicul Nicolae Cristian Popescu.

    Strategia jucătorilor din piaţă a fost să meargă cu laboratoare sau puncte de recoltare în curtea spitalelor publice, acolo unde nu există încă acest serviciu pentru pacienţi oferit de stat.

    Pe piaţa locală sunt aproape 2.100 de laboratoare medicale private, faţă de  397 în 2000. Paradoxul este că în laboratoarele medicale private plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, deşi decontările de la Casa de Sănătate au crescut.

  • Colegiul Medicilor: Trebuie să construim spitale pentru a opri această „pandemie de incendii”

    Reprezentanţii Colegiul Medicilor din România (CMR) susţin, după incendiul de joi dimineaţa la Spitalul de Boli Infecţioase din Prahova, că în ultimii ani nu s-au făcut investiţii şi că au avut loc „schimbări ale miniştrilor sănătăţii mai rapide decât anotimpurile”.

    „Cine este de vină? Cine a greşit? Cum s-a întâmplat? Vom afla… Cum s-a aflat şi la Piatra Neamţ. Am văzut şi am auzit că oamenii care lucrau la spital sunt cercetaţi… Dar oare nu poate fi <cercetată şi trimisă în judecată> o întreagă perioadă, anii de zile în care nu s-au făcut investiţii, perioada în care personalul medical a trăit cu salarii de mizerie, perioada în care întreg sistemul medical a fost lăsat de izbelişte, la voia întâmplării, cu schimbări ale miniştrilor sănătăţii mai rapide decât anotimpurile?”, susţin reprezentanţii CMR într-un comunicat.

    Aceştia spun că discuţiile de joi par luate cu copy&paste de la atâtea alte tragedii: „Iarăşi discutăm că spitalul nu are autorizaţie de securitate la incendiu. Dar câte spitale din România au această autorizaţie? Este clar că trebuie să existe, spitalele să îndeplinească condiţii de siguranţă pentru pacienţi şi personal. Din păcate, vorbim de condiţii pe cât de importante, pe atât de dificil, dacă nu imposibil de îndeplinit întocmai de multe dintre unităţile medicale din România din cauza infrastructurii, din cauza clădirilor vechi şi a circuitelor necorespunzătoare. Este un cerc vicios: cârpim în loc să construim, cârpelile cedează şi se întâmplă o nouă tragedie”.

    Aceştia le transmit celor care vor să ridice o barieră între medici şi populaţie că „nu medicii construiesc spitale, nu medicii dau foc la spitale. Medicul şi pacientul sunt împreună în spitale. Medicul şi pacientul sunt de aceeaşi parte a baricadei – ambii doresc un sistem medical românesc funcţional”.

    Medicii spun că prin vaccinare s-ar reduce presiunea asupra spitalelor Covid.
    „Da, acest incendiu a avut loc tot într-un spital COVID, pentru că da, aceste unităţi şi personalul care le deserveşte sunt supuşi la o presiune extrem de mare. Să ne vaccinăm în speranţa că astfel vom reuşi să stopăm sau să limităm această pandemie de COVID-19 şi, implicit, să reducem presiunea pe spitale, dar şi să construim spitale pentru a opri această <pandemie de incendii în spitalele româneşti>, să se asigure fonduri şi să se cheltuiască corect şi transparent pentru achiziţia de sisteme de siguranţă şi de alertare, să fie angajaţi pompieri pentru a limita astfel de tragedii sau efectele unor astfel de incidente”, au mai transmis reprezentanţii CMR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro