Tag: someri

  • Şomerii vor fi angajaţi cu indemnizaţia de şomaj pentru a lucra în interesul comunităţilor locale

    Proiectul, iniţiat de deputatul UDMR Marton Arpad, a fost adoptat cu 288 voturi “pentru” şi o abţinere şi prevede că şomerii sau beneficiarii de venit minim garantat vor fi angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, de cel mult un an, vor primi un venit de bază, iar perioada respectivă va fi considerată vechime în muncă, pentru executarea unor lucrări sau activităţi de interes ale comunităţii locale.

    Astfel, din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din alte surse se pot subvenţiona cheltuielile cu forţa de muncă efectuate în cadrul realizării unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale.

    Vor putea fi subvenţionate serviciile de refacere şi întreţinere a infrastructurii, de ecologizare şi de realizare a unor lucrări edilitare organizate de autorităţile publice, firme private sau ONG, cu avizul autorităţilor publice locale, serviciile de îngrijire la domiciliu a copiilor, bătrânilor, bolnavilor, persoanelor cu handicap.

    Subvenţiile se acordă angajatorilor, inclusiv societăţilor comerciale sau regiilor autonome de interes local sau judeţean din bugetul asigurărilor de şomaj.

    Cuantumul indemnizaţiei primite este pentru 1 aprilie – 31 octombrie de 70% din valoarea indicatorului social de referinţă, care acum este 500 lei, iar în perioada 1 noiembrie – 31 martie – valoarea indicatorului social de referinţă.

    Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

  • Statul român a descoperit cea mai bună afacere: cum să câştigi (aproape) un miliard de euro pe an, fără să investeşti niciun ban/ de Lucian Vasilescu

    Apoi, şomerii cu pricina, împinşi de nevoi, pleacă la muncă în străinătate unde lucrează în agricultură, în construcţii sau îngrijesc de bătrânii altora. Muncesc oamenii ce muncesc şi, mai ales de sărbători, se întorc acasă.

    Banii pe care îi aduc cu ei se numesc ştiinţific „remiteri”. Conform cifrelor furnizate de BNR, în anul 2013, valoarea „remiterilor “ a fost de cca 3,7 miliarde de euro. Cum majoritatea celor care pleacă la muncă în străinătate o fac pentru că nu au cum şi din ce trăi în România, banii câştigaţi, „remiterile”, iau calea consumului. Adică îşi cumpără oamenii bunuri şi servicii de strictă necesitate, care să le asigure lor şi copiilor lor supravieţuirea. „Consumul” conţine TVA, aşadar din cei 3,7 miliarde de euro aduşi acasă în 2013, 24% au ajuns în buzunarele Statului.

    Adică 888 de milioane de euro. O căruţă de bani pentru care Statul n-a mişcat niciun deget, n-a investit niciun leu, n-a făcut niciun efort. Ca să nu fiu acuzat de rea-voinţă, voi admite că, totuşi, ceva-ceva tot cheltuieşte Statul pentru suma asta: trebuie să angajeze nişte oameni care să numere banii cu pricina însă, raportat la cele 888 de miliarde de euro (2103), costurile cu număratul pot fi considerate neglijabile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 370.000 de şomeri s-au angajat în 2014, cei mai mulţi ca muncitori necalificaţi şi vânzători

    Potrivit Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), 371.363 de persoane şi-au găsit loc de muncă în 2014, prin implementarea Programului naţional derulat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Iniţial, ANOFM estimase că pe parcursul anului 2014 ar putea să se angajeze 346.000 de persoane.

    Potrivit datelor înregistrate la ANOFM, din cele 371.363 de persoane, 77.053 sunt tineri sub 25 ani, 88.381 au între 25 şi 35 de ani, 92.873 se încadrează în grupa de vârstă 35-45 de ani, 52.660 sunt persoane de peste 45 ani şi 60.396 au peste 50 ani.

    “Aceştia au beneficiat de servicii de mediere, informare şi consiliere profesională prin serviciul public de ocupare. După mediul de rezidenţă, 215.296 ( 59,97 la sută) persoane provin din mediul urban, iar 156.067 (42,03 la sută) din mediul rural. Într-un top al judeţelor, un loc fruntaş îl ocupă judeţul Timiş, cu 24.806 persoane ocupate în 2014, urmat de Prahova, cu 20.882 persoane, Suceava cu 20.860 persoane, Bucureşti cu 19.400 persoane şi, pe locul 5, Hunedoara cu 18.652 persoane”, arată Ministerul Muncii într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Principalele locuri de muncă ocupate anul trecut au fost: muncitor necalificat în industria confecţiilor (16.995 persoane), vânzător (13.057), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor şi muncitor necalificat la demolarea clădirilor (12.801), zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (12.590), şofer autocamion/maşină de mare tonaj (11.951), manipulant mărfuri (10.197), lucrător comercial (9.607), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (8.805), agent de securitate (7.642), şofer autoturisme şi camionete (6.664).

    Practic, numărul celor care au reuşit să se angajeze în 2014 a crescut cu aproape 44.000 faţă de anul 2013, când şi-au găsit un loc de muncă, prin intermediul aceluiaşi program, 327.823 persoane, din care: 66.615 tineri sub 25 ani, 80.417 între 25-35 ani, 86.931 între 35-45 ani, 40.970 cu vârsta peste 45 ani şi 52.890 de peste 50 ani“, se mai arată în comunicat.

    Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, derulat anual de ANOFM, are ca principale obiective creşterea gradului de ocupare şi promovarea incluziunii sociale, creşterea gradului de ocupare a tinerilor şi a persoanelor de etnie romă, facilitarea tranziţiei de la şomaj către ocupare, îmbunătăţirea şi consolidarea competenţelor profesionale ale persoanelor fără o slujbă.

    Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau care doresc reconversia profesională se pot adreseze agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, pentru a se înregistra în evidenţele AJOFM şi pentru a beneficia de pachete personalizate de măsuri, a precizat sursa citată.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • Impactul Bacalaureat 2014 în economie: încă 80.000 de elevi se pregătesc să devină şomeri

    Ministerul Educatiei anunţa printr-un comunicat de presă că 161.705 candidaţi s-au înscris la susţinerea examenelor orale de competenţe lingvistice şi digitale ale Bacalaureatului. 129.841 sunt absolventi ai promoţiei 2013-2014 şi 31.864 sunt absolvenţi din promoţiile anterioare.

    Luând în calcul un procent de promovabilitate similar celui din ultimii trei ani, de 50%, rezultă că 80.000 de absolvenţi nu vor avea în toamnă diplomă de Bacalaureat.

    Mai bine de 200.000 de elevi nu au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, iar soluţiile pe care piaţa muncii şi societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educaţia pe plan secund sunt puţine şi nu le dau prea multe şanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reuşească în viaţă fără examenul de maturitate şi cât pierde economia României de pe urma unei generaţii pe care mulţi o consideră pierdută?

    “Generaţiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc preţul democraţiei greşit înţelese atât de ei, dar poate şi de părinţii lor. Democraţie şi libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuţi într-o “libertate” complet greşit înţeleasă în primul rând de părinţii lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toţi vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepţia că ar fi o responsabilitate. Marian Staş, coordonator al programului educaţional “Liderii Mileniului Trei”, a întocmit o analiză SWOT a actualei generaţii de absolvenţi, pe baza relaţionării cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea că factorii S, O, T luaţi împreună reprezintă doar 20% din trăsăturile unui astfel de elev, în timp ce W (slăbiciunile) ar reprezenta tot o cincime.

    Dintre punctele slabe, Staş observă că tânărul de 18-19 ani care nu a reuşit să obţină nota de trecere la examenul de bacalaureat prezintă următoarele trăsături dominante: este “subţire”, adică nu ştie foarte multă carte de niciun fel specific; este “şmecher”, deci crede că poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine şi e tentat mai degrabă să copieze şi să chiulească; este slab – nu are rezistenţă la efort şi stres, cedează uşor; este agresiv în mod gratuit – maschează infantil slăbiciuni de fond de caracter prin limbaj şi atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; îi e frică de provocări reale şi de aceea cedează repede; îi e frică să ia decizii şi să-şi asume consecinţele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilalţi sunt de vină pentru insuccesul meu: profii, materiile, şcoala nu ne lasă să copiem>”. Staş face trimitere la faptul că rezultatele de la bac sunt doar vârful unui aisberg mult mai profund pe care îl numeşte “deficit acut de inteligenţă emoţională”, pe lângă bagajul subţire de cunoştinţe generale şi de specialitate: aceşti tineri au un grad redus de autocunoaştere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca şi inexistentă; de aceea, ei empatizează greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupaţi să se gestioneze pe ei înşişi; în consecinţă, nici abilităţile sociale reale nu sunt foarte fericit puse în valoare.

    “E clar că tinerii de astăzi sunt foarte ancoraţi în realitatea mondenă a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substanţială pentru tot ce înseamnă demers academic sau proces de învăţare aşa cum e definit în mod tradiţional”, adaugă Mădălina Bălan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” şi “comerţ” sunt cuvintele prin care ea îi defineşte, date fiind dorinţa de a se distra, de a experimenta emoţii, orientarea către varietate şi plăcere, pe de-o parte, şi dorinţa de succes financiar, de cealaltă parte.

    Cifrele oficiale arată o legătură directă între introducerea sistemului de supraveghere video în sălile de examen şi scăderea ratei promovabilităţii. Există judeţe în care indicatorul a scăzut chiar de câteva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indică în mod cert că rezultatele obţinute anterior erau influenţate în mare măsură de vigilenţa supraveghetorilor. “Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. Atâta vreme cât examenul de maturitate era o mare fraudă, tinerii se maturizau cu gândul păgubos că la noi se poate obţine orice fără muncă”, constată Victor Stroe, planning director în cadrul agenţiei de creaţie Leo Burnett.

    Pe seama acestui stereotip, mulţi dintre cei care intră în mediul privat se confruntă cu un şoc teribil, cum mica înţelegere şi succesul fără efort, “fenomene de bază în şcoală”, nu mai funcţionează: “Cunosc foarte mulţi tineri talentaţi care nu au făcut faţă în mediul privat pentru că au intrat mental nepregătiţi pentru presiunea unui mediu corect şi competitiv. Stroe explică faptul că, dacă în trecut nu îl interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important în evaluarea unui CV – “nu spun că examenul real de bacalaureat ne va scăpa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajută”.
    Economistul Mircea Coşea nu consideră măsurile luate în ultimii doi ani ca fiind de natură să eficientizeze selecţia candidaţilor, ci le vede doar ca pe măsuri tehnice de supraveghere ce pot elimina, în principiu, frauda. Eficientizarea selecţiei ar trebui realizată, în viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile să ofere examinatorului o imagine corectă asupra capacităţii şi calităţii candidatului, întrucât uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil să corijeze selecţia.

    Ada Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consideră încurajatoare rigurozitatea examenului, însă admite că nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat să fie serios: sistemul de învăţământ în totalitatea sa trebuie să fie solid, fiind necesare reforme care să evalueze cât mai obiectiv atât nivelul de pregătire a elevilor, cât şi competenţele profesorilor. Concret, Palea vorbeşte de investiţii în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile, care să îmbunătăţească rezultatele în domeniul educaţiei, gândind tot sistemul educaţional ca un sistem unitar, începând cu cel preşcolar şi terminând cu cel universitar. “O mai bună canalizare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu şi lung cu programele educaţionale derulate la nivel naţional este extrem de necesară.”

    Citiţi continuarea aici

  • Peste 17.300 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, cele mai multe în Cluj şi Bucureşti

    Din datele centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt vacante 17.377 de locuri de muncă.

    Cele mai multe locuri de muncă neocupate sunt în Bucureşti (1.759) şi în judeţele Cluj (2.696), Prahova (1.459), Arad (972), Argeş (867), Braşov (751), Hunedoara (694), Timiş (684), Iaşi (643) şi Sibiu (588).

    Cele mai puţine locuri de muncă vacante se înregistrează în Caraş-Severin (35), Mehedinţi (37), Bacău (38), Botoşani (66), Teleorman (75) şi Sălaj (77).

    Pentru persoanele cu studii superioare sunt vacante 1.710 locuri de muncă, cele mai multe pentru meseriile de analist servicii client (230), inginer mecanic (83), programator (78), manager proiect (71), inginer de sistem software (47) şi formator (41).

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 15.667 locuri de muncă, cele mai multe pentru confecţioner-asamblor articole din textile (1.551), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.096), muncitor necalificat în industria confecţiilor (959) şi lucrător comercial (518 ).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru şomerii români

    Numărul locurilor de muncă vacante disponibile la ANOFM a crescut, sugerând revigorarea cererii de forţă de muncă, iar perspectivele de angajare în industrie şi construcţii în al doilea sunt favorabile. Reducerea numărului de concedieri a contribuit la stagnarea şomajului (7,2% în martie, la fel ca în martie 2013).

    Conform BNR, accelerarea ritmului anual de creştere a salariilor în sectorul privat a fost rezultatul majorării salariului minim brut pe economie, în timp ce companiile “manifestă în continuare prudenţă” la negocierea salarială, arată BNR. Majorările de lefuri din industrie au fost integral compensate de câştigurile de productivitate, dinamica anuală a costului cu forţa de muncă rămânând negativă.

  • Şomajul din ţările OCDE a crescut în februarie

     Rata şomajului din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a urcat cu 0,1 puncte procentuale faţă de ianuarie, potrivit unui comunicat transmis miercuri de OCDE.

    Numărul şomerilor din cele 34 de ţări OCDE a coborât cu 3,8 milioane faţă de maximul record înregistrat în aprilie 2010, dar este cu 11,4 milioane – aproximativ o treime – mai ridicat faţă de nivelul din iulie 2008, anterior crizei financiare mondiale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro