BusinessMagazin

Tag: semestru

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Romaero a raportat o pierdere de peste nouă milioane de lei, în primul semestru din 2017

    Veniturile din exploatare ale companiei au fost de 35,3 milioane de lei, iar cheltuielile de exploatare au fost de 45,8 milioane de lei, în primul semestru din 2017. În primele şase luni din 2016, veniturile din exploatare erau de 33,4 milioane de lei, iar cheltuielile se ridicau la 53,5 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Investiţiile nete, în scădere cu 0,2%, în primul semestru al anului

    În al doilea trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, investiţiile nete în alte cheltuieli şi în lucrări de construcţii noi, au scăzut cu 2,7%, respectiv cu 1,7%.

    În semestrul I 2017, faţă de semestrul I 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 0,2%, scădere înregistrată la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli cu 10,1% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,6%. Investiţiile în lucrări de construcţii noi au crescut cu 2,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul bilateral dintre România şi Austria a ajuns la 1,5 mld. euro în primul semestru al anului

    „Indicatorii comerciali din prima jumătate a anului 2017 sunt foarte pozitivi, încă o dovadă a relaţiei strânse dintre Austria şi România”, a spus Gerd Bommer, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei. „Comunitatea de business austriacă îşi doreşte să extindă angajamentul pe termen lung faţă de piaţa locală şi, astfel, majoritatea companiilor austriece iau în considerare extinderea operaţiunilor în următoarea perioadă. Există, aşadar, premise bune pentru creştere economică, dar stabilitatea, predictabilitatea fiscală şi statul de drept sunt imperative pentru a ne asigura că aceste planuri vor deveni realitate”.  

    În ultimul deceniu, peste 7.200 de companii cu capital austriac au creat peste 100.000 de locuri de muncă în ţară. Un studiu recent efectuat de Advantage Austria,  Secţia Comercială a Ambasadei Austriei, indică un climat potrivit pentru investiţii, în timp ce 77% din companiile austriece prezente în România iau în considerare posibilitatea de a-şi continua investiţiile, concentrându-se, în special, pe modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor deja existente. Obiectivul principal al acestor măsuri este creşterea eficienţei şi productivităţii activităţii lor, creând, astfel, o bază solidă pentru a susţine noi angajări şi creşteri salariale.

    Acelaşi studiu arată cum companiile austriece şi-ar dori un dialog deschis cu statul român, cerând măsuri concrete care să ducă la reducerea birocraţiei ca premisă esenţială pentru o creştere susţinută, asigurarea predictibilităţii fiscale şi susţinere pentru crearea unui cadru instituţional puternic pentru cursuri profesionale.

    De altfel, educaţia reprezintă un subiect de mare interes pentru Advantage Austria, care s-a implicat activ în susţinerea şi promovarea conceptului de învăţământ dual în România. Astfel, tineri din Bucureşti şi Cluj care termină gimnaziul pot beneficia de cooperarea dintre comunitatea de business şi instituţiile de învăţământ din România prin programele oferite de ADVANTAGE AUSTRIA, ce combină teoria şi practica pentru acele cariere care necesită ucenicie. În Bucureşti, Şcoala Comercială Austriacă, organizată în parteneriat cu Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu” şi opt dintre cei mai mari agenţi economici de pe piaţa locală, oferă cursuri de pregătire pentru profesia de comerciant vânzător în multiple domenii, de la modă la telecomunicaţii. Similar, Şcoala Tehnică Austriacă din România – Transilvania (STAR-T), în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” din Cluj, le predă elevilor bazele teoretice şi practice necesare pentru meseria de sudor.

    Advantage Austria plănuieşte să extindă programa de învăţământ dual în mai multe oraşe din România, prin cursuri dedicate celor care vor să se specializeze în meserii legate de mecanică, mecatronică sau logistică.

  • CFR a alocat 500 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare în primul semestru

    „Programul de întreţinere, reparaţii curente şi reparaţii capitale, finanţat din alocaţiile de la bugetul de stat, în valoare totală de 196,1 milioane de lei, şi din surse proprii ale companiei, în valoare totală de 295,5 milioane de lei, cuprinde 284 de proiecte structurate la nivelul celor 8 regionale de cale ferată pe o gamă complexă de lucrări la linii, terasamente, poduri, podeţe, tuneluri, instalaţii şi treceri la nivel”, precizează CFR SA.

    La capitolul întreţinere şi reparaţii curente, s-au semnat în prima jumătate a acestui an 47 de contracte de lucrări, 30 de proiecte sunt în evaluare, 12 proiecte sunt în curs de licitaţie, iar alte 10 proiecte au fost transmise pentru validare şi urmează a fi lansate pe SEAP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liceul din România unde părinţii pot afla cu un simplu ”click” care sunt notele elevilor şi de câte ori au absentat

    Părinţii elevilor de la Liceul Teoretic ”Johannes Honterus” din Braşov pot afla direct de pe telefonul mobil ce note şi absenţe au copiii lor, cu ajutorul unei aplicaţii. Aceasta va fi accesibilă la cerere, începând cu 11 septembrie, şi va costa până la 5 euro pe semestru, scrie Mediafax.ro

    Radu Chivărean, directorul Liceului ”Honterus”, cel mai mare liceu de limbă germană din România după numărul de elevi, a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că aplicaţia le va fi utilă părinţilor care vor vrea să afle ce note au luat copiii lor şi ce absenţe au în catalog.

    ”Este vorba de o aplicaţie pe care părinţii o vor putea accesa şi contra unui tarif de 5 euro pe semestru primesc în timp real notele copiilor. Noi nu vom plăti nimic“, a spus Chivărean.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

     

  • PIB-ul României creşte pe consum. Pericolul ascuns în spatele datelor-record de creştere economică

    România are nevoie de „al doilea pilon, absolut necesar al creşterii economice şi anume sustenabilitatea. (…) Asta ar fi expresia sănătăţii creşterii economice. Nu o avem, încă, şi trebuie să dăm bice în această privinţă că altfel vom face creştere economică fără să asigurăm şi necesara bunăstare”, mai arată acesta.

    Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

    Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

    Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

    La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

    – Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

    – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea de succes a unei companii româneşti: de la 30.000 de euro în 2007, la 7 milioane de euro în 2017

    În cei peste doi ani de la listarea din 2015, evaluarea Bittnet a crescut de peste 5 ori: de la 1,5 milioane euro în momentul listării, la peste 7 milioane euro pe 30 iunie 2017. Mai mult, în primul semestru din 2017, numărul acţionarilor s-a dublat atingând 327, faţă de doar 163 la 30 iunie 2016.

    „Ne-am asumat de mai multe ori rolul de pionieri în industria IT din România şi am căutat să dezvoltăm o echipă competentă alături de care să creştem constant în această perioadă. Am crescut de peste 100 de ori în cei 10 ani, de la venituri de 30.000 euro în 2007, la peste 3 milioane de euro în 2016. În al doilea semestru al anului 2017, dar şi în 2018 vom continua să ne dezvoltăm atât prin consolidarea activităţii din birourile existente, cât şi prin deschiderea de noi birouri regionale în alte oraşe cu potenţial“, a declarat Cristian Logofătu, CFO Bittnet.

    Creşterea totală a veniturilor în primul semestru este de 70% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, aceasta provenind dintr-o dublare a veniturilor din businessul de „Integrare & Cloud” şi o creştere cu 39% a businessului de training IT. Comparativ cu prima jumătate a anului 2016, când Bittnet a instruit un număr total de 872 de cursanţi, acest număr a crescut în 2017 cu peste 50%, până la 1.241 – cea mai mare valoare din istoria companiei. Odată cu creşterea de 70% a veniturilor semestriale faţă de primul semestru al 2016, compania a obţinut şi o profitabilitate semnificativ mai mare: profitul net a crescut de la 250 lei la 13.500 lei în 2017. În plus, profitul operaţional a crescut de la 240.000 lei la 30 iunie 2016 până la 400.000 lei la 30 iunie 2017.

    De asemenea, compania anunţă continuarea planurilor de extindere a prezenţei  regionale în oraşele Iaşi şi Timişoara. Dezvoltarea regională vine la trei ani de la primul birou regional deschis la Cluj. Au urmat, în 2016, cele deschise la Sibiu şi Braşov. Astfel, Bittnet este singurul partener Cisco Gold Certified prezent în afara Bucureştiului şi singurul partener specializat multicloud (Amazon, Microsoft si Google), prezent atât în Transilvania, cât şi în Moldova.

    „În primul semestru am avut 14 proiecte de consultanţă şi migrare în cloud a infrastructurii informatice a clienţilor, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut am avut un singur astfel de proiect. În acest context, extinderea regională vine cu mesajul de a fi un integrator cu o competenţă ridicată şi valoare adăugată mare adusă clienţilor, în acelaşi timp cu proximitatea faţă de aceştia“, a declarat Mihai Logofătu, CEO Bittnet.

    Pentru anul 2017, pe lista priorităţilor Bittnet este şi recrutarea continuă de ingineri IT şi traineri. Unul dintre pilonii dezvoltării echipelor îl reprezintă cursurile de Microsoft şi Amazon Web Services, dar şi tehnologii Cisco, cum ar fi Routing & Switching, Collaboration, Data Center, Security, Service Provider, Wireless.
     

  • ”Tigrul Europei“ se împiedică în ruinele infrastructurii

    Creşterea economică anualizată de 5,7% consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de ”Tigru al Europei“, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru.

    Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri de două cifre, ca în anii de boom 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).

    Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.

    Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice. Industria a început să ”prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).

    Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.

    Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? |n primul rând pentru că, pe atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.

    De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. |n al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită ”export net“ în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. |n primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.

    Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare, le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.

    Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.

    Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructură (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo şi atunci când e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare. Nu e surprinzător, în schimb, că ”Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7% ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicându-se în ruinele infrastructurii.