România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă. Când vine vorba de consumul de vinuri cu bule şi mai ales de şampanie, piaţa locală nu este fruntaşă, apetitul pentru licori spumante crescând simţitor abia în ultimii ani.
Vinul spumant în general şi şampania în particular revin an de an în atenţia consumatorilor cu ocazia sărbătorilor, ocazii perfecte pentru a savura licori cu bule. Deşi consumul de astfel de vinuri este pe un trend ascendent în România de mai mulţi ani, piaţa locală este mult în urma unor ţări precum Franţa sau Italia unde şampania ori prosecco se consumă frecvent, fără o ocazie anume, la o cină în oraş sau la o masă acasă cu prietenii.
În România s-au consumat 9 milioane de sticle de vin spumant în 2018 (cele mai recente date), iar dintre acestea mai bine de un sfert erau deschise de Revelion, încă un semn că această piaţă e dependentă în continuare de astfel de evenimente, potrivit datelor de la biroul european de statistică Eurostat.
Totuşi, apetitul tot mai mare al românilor pentru astfel de vinuri cu bule face ca piaşa să se diversifice şi să apară tot mai multe produse în ofertă. Pe cât de diversă e piaţa, pe atât de atât de diferite sunt şi preţurile.
În acest context, cum alegi un vin spumant sau o şampanie (vin spumant produse în regiunea Champagne din Franţa)?
“Cele mai bune şampanii sunt cele vechi de la case renumite, în producţie foarte limitată şi pe care le cumpărăm în alocaţii foarte mici cum ar fi Champagne Salon Le Mesnil, Egly Ouriet sau Agrapart. Însă, ca şi pentru vinuri, şi la şampanie trebuie respectate anumite asocieri gastronomice, iar unele necesită inclusiv decantare de cel puţin o oră pentru a lăsa aromele să se dezvolte perfect”, informează Cristian Preotu, proprietar Le Manoir, un grup cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux, printre care şi magazinele Comptesse du Barry.
Compania este şi unul dintre principalii jucători de pe piaţa de import şi distribuţie de vinuri.
În prezent, în magazinele Comtesse du Barry, cea mai scumpă sticlă de vin spumant este Champagne Bollinger RD din 1988, de 150 cl, cu preţul de 14.800 lei, urmată de Champagne Salon Le Mesnil Blanc de Blanc din 2007, 150 cl, la 7.900 lei şi Champagne Bollinger Vieilles vignes francaises din 2009, 75 cl, care costă 5.500 lei.
“Pe piaţa actuală din România, preţul unei şampanii bune începe de la 185 lei pentru o sticlă de 75 cl şi 120 lei pentru o sticlă de 37,5 cl. Pentru şampanii foarte bune preţurile sunt între 250 şi 300 lei. Pentru cşampaniile excepţionale, preţul începe de la 400 lei”, spune proprietarul Le Manoir, grupul sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum reţeaua de magazine de vinuri şi gastronomie fină Comtesse du Barry, în România.
Există însă şi şampanii al căror preţ ajunge chiar la 24.000 de lei, cât o maşină second-hand sau cât o vacanţă exotică în doi. Acesta este cazul unei sticle de şampanie de 600 cl (6 litri) sub brandul Dom Perignon, unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din lume, disponibilă în magazinul online finestore.ro. Următoarea ca preţ este o şampanie Armand de Brignac Rose la trei litri, care costă la reducere aproape 13.000 de lei. Preţul este redus cu 25%.
Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia, potrivit datelor ZF.
Istoria zbuciumată a României a făcut mai dificilă crearea unui nume important in contextul global. Franţa este departe cel mai cunoscut producător şi singurul care realizează ceea ce este cunoscut sub numele de şampanie, vin produs doar în regiunea Champagne din Franţa. Restul este vin spumant sau vin cu bule, ce poartă diferite denumiri în diferite ţări din lume.
Astăzi, în România spumantele reprezintă doar 1% din producţia de vin, dar tot mai mulţi jucători pariază pe segment. La nivel mondial, statele din UE sunt responsabile pentru 70-80% din volumele realizate de vin spumant. În România, se produc anual sub 50.000 de hectolitri de vin spumant, la o producţie totală de puţin sub 5 milioane hl de vin, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).
