BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Dupa 20 de ani în multinaţională în diaspora, a decis să renunţe la tot şi să se întoarcă în România. A deschis aici o afacere cu care face sute de mii de euro

    După aproape două decenii petrecute în mediul corporatist şi o experienţă de trei ani peste graniţe, în cultura canadiană, Ioana Romanescu a decis să facă o schimbare majoră în carieră. A ales calea antreprenoriatului, pornind în Capitală un atelier de brioşe, afacere care i-a adus, până în prezent, peste 30.000 de clienţi.

    Ioana Romanescu povesteşte că ideea fondării Cupcake Philosophy i-a venit în timp ce locuia şi studia în Canada, unde i-a atras atenţia un magazin de brioşe aflat în apropierea locuinţei sale.  „Ideea mi-a rămas undeva în minte, fără să mă gândesc însă că peste câţiva ani îmi voi fonda propria afacere cu deserturi.” Businessul a fost înfiinţat în anul 2014, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro din surse proprii, banii fiind direcţionaţi în principal către dezvoltarea unui laborator certificat HACCP (sistem de management al siguranţei produselor alimentare) şi a echipei (cursuri de dezvoltare şi perfecţionare).

    Antreprenoarea are o experienţă de 18 ani în companii multinaţionale; anterior a lucrat ca manager senior în România şi Canada în domeniul managementului financiar şi operaţional, unde a condus mai multe echipe globale de pe mai multe continente. A absolvit, totodată, şi cursurile şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu, business cu mai mult de 35 de institute în 20 de ţări. În paralel cu antreprenoriatul, fondatoarea Cupcake Philosophy este şi consultant, predă cursuri către studenţi români şi străini despre produsele creaţie proprie, cursuri de calificare în industria HoReCa, susţine ateliere cu adulţi din cadrul companiilor multinaţionale, dar şi cu copii din şcoli şi la evenimente private.

    Primul magazin fizic Cupcake Philosophy a fost deschis în anul 2016, în zona Piaţa Victoriei, la parterul clădirii America House, investiţia în amenajarea acestuia fiind de aproximativ 20.000 de euro. La magazin, clienţii vin „atât pentru a cumpăra deserturile Cupcake Philosophy, cât şi pentru a participa la sesiunile de degustare organizate pentru evenimentele importante din viaţa lor sau pentru a se relaxa savurând un desert elegant în interior sau exterior, atunci când vremea permite acest lucru”. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de circa 300.000 de euro, în creştere cu aproximativ 60% în comparaţie cu anul 2018. În ceea ce priveşte marja de profit, aceasta se încadrează, potrivit fondatoarei, în limitele normale pentru această industrie, variind între 10% şi 20%. Echipa companiei numără între 12 şi 15 membri, în funcţie de sezonalitate.

    Aproximativ 10% din totalul vânzărilor vin din segmentul de vânzări directe, procentul majoritar, de circa 90%, fiind acoperit de evenimente. Anul trecut, compania a realizat deserturi pentru peste 600 de evenimente, perioadele cu cele mai multe solicitări fiind februarie-iunie şi septembrie-decembrie. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă, businessul a înregistrat peste 30.000 de clienţi, iar Ioana Romanescu spune că 60% dintre aceştia revin pentru a cumpăra din nou.

    Potrivit descrierii sale, clienţii companiei se împart în două categorii. Prima este reprezentată de clienţi persoane fizice, care organizează un eveniment important din viaţa lor (nuntă, botez) „şi sunt în căutarea unui furnizor de încredere şi profesionist ale cărui produse îi pot încânta invitaţii la aceste evenimente”. Despre clienţii persoane fizice, Ioana Romanescu spune că au un gust rafinat şi sunt în căutarea unui desert diferit, o experienţă care să îi facă pe invitaţi să vorbească şi să îşi amintească de ea mult timp după eveniment. Ea spune că în ultimii ani a observat o creştere a cererii persoanelor care locuiesc în afară României, persoane care îşi organizează evenimentul în ţară şi îşi doresc ceva deosebit, atât pentru ei, cât şi pentru invitaţi, ceva care să se ridice la standardele evenimentelor la care au participat în afara ţării. „Sunt clienţi care îşi organizează ziua de naştere, o mică petrecere sau pur şi simplu au poftă de ceva dulce. Acest tip de client este, de asemenea, foarte înclinat către calitatea ingredientelor, solicitând produse care să conţină ingrediente atent selecţionate care să nu includă premixuri (prafuri) şi să aibă o cantitate cât mai scăzută de zahăr.” O altă categorie semnificativă este cea a clienţilor corporate care apelează la produsele Cupcake Philosophy fie pentru evenimentele externe pe care le organizează (lansări de produse, aniversarea firmei, rebrandinguri), dar şi pentru evenimentele interne (motivarea angajaţilor, zile de naştere ale acestora, petrecerea de Crăciun, cadouri de 1 sau 8 Martie).
    Deşi la început produsul-fanion al businessului a fost brioşa, în prezent Cupcake Philosophy are o gamă de peste 200 de deserturi, cu preţuri pentru bugete diferite. Astfel, preţurile deserturilor încep de la 4 lei/produs, iar cele ale torturilor, de la 100 de lei. „Excepţia este reprezentată de torturile de nuntă, care, în funcţie de compoziţie şi design, au un cost calculat special pentru fiecare model solicitat de clienţii noştri.”
    Ioana Romanescu consideră că, în ciuda concurenţei din industria în care activează, o industrie cu mulţi jucători, există totuşi oportunităţi pentru fiecare. „Noi continuăm să ne concentrăm pe a avea ca diferenţiatori principali respectul şi atenţia faţă de client, gustul şi designul produselor, precum şi calitatea premium a ingredientelor alese, acest lucru fiind confirmat pe parcursul anilor de rezultatul sondajelor de satisfacţie a clienţilor, sondaje în urmă cărora reiese faptul că 100% dintre aceştia ne recomandă produsele şi serviciile prietenilor, colegilor sau altor persoane.” În plus, adaugă ea, „principalii noştri competitori suntem chiar noi înşine, pentru că încercăm şi trebuie să devenim din ce în ce mai buni pentru a răspunde exigenţelor clienţilor”.
    Deşi la începutul anului Ioana Romanescu estima o creştere de 50% a veniturilor, în contextul legat de pandemiei de COVID-19 ea şi-a ajustat aşteptările şi estimează că businessul va înregistra, la final de an, un procent de creştere de 20-30%. În urma răspândirii pandemiei de COVID-19, antreprenoarea spune că prima măsură luată a fost de a proteja angajaţii.
    Astfel, le-a permis să stea acasă o perioadă pentru a avea grijă de ei şi de familiile lor şi pentru a-şi proteja sănătatea, iar din punct de vedere financiar a găsit variante pentru a le asigura locul de muncă în continuare, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a profitului companiei. „Avem o echipă solidă construită pe parcursul a şase ani şi ne dorim să o avem alături şi după ce trecem de această perioadă.” A doua măsură a fost legată de clienţii companiei. „Înţelegem contextul actual în care multă lume lucrează de acasă şi, de asemenea, temerile clienţilor referitoare la răspândirea coronavirusului. Tocmai de aceea continuăm să livrăm, astfel încât clienţii să se poată bucura de micile plăceri ale vieţii şi în această perioadă dificilă. Pregătim totul cu atenţie şi am implementat măsuri suplimentare de igienă, astfel încât produsele să ajungă în siguranţă la client, iar plata se poate efectua online, astfel încât să limităm interacţiunea cu numerar în această perioadă şi să reducem cât de mult posibil interacţiunea între clienţi şi colegii noştri care fac livrări”. Având în vedere că aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei provin din vânzări către clienţii care organizează evenimente, în urma măsurilor oficiale luate de autorităţi pentru a preveni răspândirea coronavirusului, a faptului că nu se mai organizează evenimente în această perioadă (nunţi, botezuri) iar angajaţii companiilor lucrează de acasă, deci nu se mai organizează evenimente nici în cadrul companiilor, dar şi pe fondul faptului că oamenii nu mai ies din casă şi îşi îndreaptă cheltuielile către nevoile de bază pentru această perioadă petrecută cu preponderenţă în interiorul locuinţei, antreprenoarea spune că, la fel ca şi în cazul celorlalte companii din industria în care activează, şi vânzările Cupcake Philosophy au scăzut în mod semnificativ. „Totuşi, deşi lucrăm la capacitate redusă în această perioadă, vestea îmbucurătoare este că primim în continuare comenzi pentru torturi pe care am decis să le livrăm în mod gratuit clienţilor noştri şi, de asemenea, să le punem la dispoziţie variante de plată care nu implică numerar, precum şi livrarea în condiţii de siguranţă ridicată, astfel încât să nu uite să se bucure de micile plăceri ale vieţii în această perioadă dificilă pentru toată lumea.” Ioana Romanescu îi sfătuieşte pe toţi cei care au evenimente programate în următoarea perioada să nu le anuleze, ci să le amâne. „Noi suntem deschişi şi flexibili pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte asigurarea deserturilor în funcţie de noile date la care se vor reprograma acestea.”

  • McDonald’s a anunţat o schimbare pe care nimeni nu o putea prezice în urmă cu un an. Ce ar trebui să înveţe proprietarii de afaceri din aceasta

    Ce faci atunci când ai un restaurant şi oamenilor nu le este permis să intre?
    Este o întrebare la care reprezentanţii McDonald’s pare să fi găsit răspunsul, potrivit unui articol publicat pe site-ul inc.com. 
     
    În urmă cu aproape cinci ani, McDonald’s a decis să servească micul dejun toată ziua, lucru cerut de mulţi dintre clienţi. 
    Decizia a fot apreciată de ei, dar în locul creşterii numărului de persoane care veneau să mănânce la restaurant, câţiva dintre cei care veneau în mod obişnuit dimineaţa pentru micul dejun au început să vină mai târziu. Rezultatul s-a tradus într-un trafic mai redus dimineaţa şi în clienţi care cumpără produse mai ieftine după amiaza.
    Acum, toate acestea s-au terminat: potrivit unui webcast transmis în Statele Unite, care se referă la restaurantele de acolo, McDonald’s a anunţat că va renunţa la servirea micului dejun toată ziua, cel puţin temporar. Jurnaliştii de la Inc. au stabilit o serie de lucruri pe care orice proprietar de business le poate învăţa din această decizie:
     
    1. Simplificaţi-vă producţia. Dacă vreţi să vă ajutaţi businessul, gândiţi-vă la produse a căror preparare necesită mai multe resurse. Acelea ar putea fi cele la care să vă gândiţi să renunţaţi. 
    2. Axaţi-vă pe mai puţine produse. Puteţi să eliminaţi câteva opţiuni fără a dăuna vânzărilor? Mai puţine alegeri de făcut înseamnă o experienţă a clientului mai rapidă. 
    3. Maximizaţi profitul. McDonald’s ar fi putut decide să scoată din meniu prânzul şi cina – micul dejun este însă mai ieftin – prin urmare acesta  a fost scos din meniul din Statele Unite. 
    4. Încercaţi să menţineţi obiceiurile consumatorilor. Cu cât reuşiţi să vă serviţi în continuare clienţii, chiar dacă vă reduceţi oferta, aveţi şansa să îi lipsiţi pe competitori de oportunitatea de a vă lua locul. 
    5. Pregătiţi-vă pentru o ajustare a businessului în noul context. Aedvărul brutal este că multe dintre companii nu vor supravieţui problemelor economice curente. Limitându-vă oferta de servicii şi prin conservarea resurselor când cererea este mai redusă, puteţi să profitaţi de avantajul noului peisaj economic odată ce criza se va finaliza. 
    6. Controlaţi momentul în care faceţi lucrurile. În prezent, pare că toţi reacţionăm la lumea din afară. Aceasta criză poate să vă ofere ocazia să luaţi decizii prin care voi să vă controlaţi mediul, în loc ca acesta să vă controleze pe voi. 

  • Adevărul despre „multitasking”. Poate un angajat să facă mai multe lucruri bine în acelaşi timp sau nu?

    „Multitaskingul este, în opinia mea, un mit. Nu poţi cu adevărat să te afli în acelaşi timp în acelaşi loc, oferind de nota 10 livrabilele diferite mereu”, spune tranşant Lavinia Ţânculescu, într-un interviu  Business MAGAZIN. Ea este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică. Din punctul de vedere al specialistului, posibilitatea de a face mai multe lucruri bine simultan este un mit, lucru demonstrat chiar ştiinţific. „Nu este posibil ca creierul uman să genereze mai multe tipuri de acţiuni în acelaşi timp cu acelaşi grad de eficienţă. Poţi să le faci, dar le faci pe toate prost sau mediocru. Din motivul acesta este esenţial să acorzi timpul şi spaţiul necesare fiecărei acţiuni în parte”, subliniază ea.


    În rândul activităţilor Laviniei Ţânculescu se numără şi lucrul cu  angajaţi din organizaţii mari în procese de coaching şi spune că unul dintre lucrurile pe care le-a observat în lucrul cu manageri, cu şefi de echipă, dar şi cu angajaţi care nu au managementul echipei în responsabilitate este că majoritatea oamenilor nu înţeleg ce înseamnă prioritizarea şi nu ştiu cum să îşi organizeze ziua. „Eu am fost contestată de câteva ori că sunt împotrivă – fiind şi cadru universitar – ca studenţii să mănânce în timpul orei; asta nu pentru că ar fi o chestiune de politeţe sau de bun simţ, ci pentru că organismul lor investeşte atenţie în actul digestiei şi nu atenţie la ore, la informaţia schimbată”, subliniază specialistul.
    Prin urmare, nici mâncatul în faţa laptopului, pe care mulţi dintre angajaţii companiilor constrânşi de un volum de muncă din ce în ce mai mare îl adoptă, nu este prielnic angajatului, dar nici organizaţiei în care acesta lucrează. „Dacă vrei să le faci pe amândouă greşit sau într-un mod nepotrivit, poţi să le faci.” Totuşi, Lavinia Ţânculescu, care se autodeclară susţinătoarea  timpului şi spaţiului alocate exclusiv unei sarcini, subliniază: „Garantez că dacă cineva dedică în mod special timp unei sarcini şi nu se mai gândeşte în altă parte, aceeaşi sarcină iese şi mai repede, şi mai bine decât dacă ai fi făcut două-trei-patru-cinci-şase lucruri în acelaşi timp”.
    Specialistul mai aminteşte că în mod istoric, din vremuri preistorice, femeile au fost mai predispuse la a face multitasking: trebuia să aibă în acelaşi timp grijă de copii, de curăţenia în casă, de mâncare, iar bărbaţii aveau un singur scop: să vâneze, să aducă hrana acasă.  „Ei sunt mai degrabă unitasking şi istoric vorbind.” Chiar dacă s-au mai schimbat lucrurile şi tehnologia ajută, subliniază ea, „creierul uman nu s-a schimbat prea mult de la omul cavernelor până la omul acesta contemporan, se diferenţiază cu până la 1% din perspectivă genetică”.
    Şi totuşi, ce să facem ca să ne concentrăm 100% pe ceea ce facem?
    „În primul rând trebuie să ai o conştiinţă a prezentului, a acestui a fi acolo, concept despre care se vorbeşte acum sub denumirea de mindfulness: a fi aici cu minimum de efort.” Iar când colegii de open space ne întrerup din sarcinile pe care ne concentrăm în acele momente, un refuz politicos este ideal într-o astfel de situaţie: „Îi poţi spune unui coleg: Nu pot, vin în 5 minute – fiecare înţelege că un alt coleg poate fi ocupat; pe de altă parte, evident că şi abuzul de o astfel de scuză nu este cel mai potrivit lucru”. Ea le sugerează angajaţilor să îşi planifice ziua de lucru într-un mod realist. „Ce spun întotdeauna, mai ales angajaţilor cu care derulez programe de coaching, este să îşi planifice maximum 5 ore şi jumătate de muncă – 6 ore în agenda zilnică, nu 8 ore.” Ea citează un studiu realizat la nivel mondial din care ar reieşi că angajaţii lucrează efectiv, în medie, 2 ore şi 15 minute: „Nu este bine pentru angajator, dar acesta este şi un rezultat al faptului că angajaţii sunt obosiţi, nu se pot concentra – când spun efectiv, nu mă refer la momentele de reîntoarcere la sarcina respectivă, ci la munca efectivă – dincolo de faptul că s-ar putea ca în anumite geografii să se lucreze mai puţin”. 
    Sfatul principal legat de organizarea timpului este o programare realistă a agendei zilnice: „Dacă vrei să fii eficient cu adevărat, fă-ţi programul astfel încât să nu ai mai mult de două sarcini majore pe zi, două proiecte importante la care lucrezi – să nu îţi faci planificarea de la oră la oră, să îţi laşi anumite intervale de timp libere pentru că nu se ştie niciodată ce poate interveni – inclusiv faptul că s-ar putea să ai un blocaj, să nu poţi să te concentrezi”. Astfel, specialistul sugerează o organizare a întâlnirilor cu cel puţin 15-20 minute pauză între ele, astfel încât să poţi măcar să respiri. „Câteodată şi ieşirea din cadru, schimbarea perspectivei ajută; atenţia unui adult se defocalizează după 40 de minute, ceea ce înseamnă că ar trebui să te ridici, să faci câţiva paşi, să te întorci ca să fii eficientă pentru următoarea sarcină.”
    De cele mai multe ori, subliniază Ţânculescu, pauza de cafea, pauza de ţigară, pauza în general este de dorit: „Când spun pauză, mă refer la uz, nu la abuz, pentru că sunt mulţi angajatori care se plâng de faptul că există angajaţi care mai mult stau pe afară decât sunt la birou”.
    Tânculescu oferă şi exemplul unei cunoştinţe care lucra într-o mare companie de consultanţă şi audit, în care în sezonul ocupat angajaţii lucrau foarte mult şi erau deseori obosiţi, dar care nu renunţau niciodată la pauza de prânz: „În mod absolut ritualic aş putea spune şi demn de urmat, se ridica la ora 12 de la birou şi se întorcea la ora 13. Îşi ţinea întotdeauna pauza de masă. Era una dintre cele mai eficiente angajate, nu avea timpi morţi, dar avea această decenţă în raportarea la sarcini. Este esenţial să te raportezi în mod productiv la sarcini, dar eşti absolut inconştient să te raportezi în mod abuziv la sarcini”.
    Oamenii care au un grad ridicat de conştiinţă de sine şi care iau pauze sau pleacă de la birou atunci când nu se simt bine sunt oamenii bine conectaţi cu propriul corp şi poate şi cei mai eficienţi. Pe de altă parte, există însă şi acele persoane care şi abuzează de aceste opţiuni, precum şi de anumite beneficii pe care un angajator le pune la dispoziţie. „Există într-adevăr şi angajaţi toxici care fac abuz de o serie de beneficii puse în sprijinul lor – multe companii le pun la dispoziţia angajaţilor tot felul de jocuri – sau spaţii de recreere – pentru recreere de câteva minute, nu de ore în şir.” Acestea însă pot genera efectul opus, o recreere de câteva ore într-un spaţiu de relaxare dintr-un birou modern va îngreuna munca angajatului: „Dacă te recreezi în felul acesta timp de o oră, două, trei, nu vei mai reuşi să intrii sau vei reintra foarte greu în starea de om al muncii”.
    Din acest motiv, ea spune că are o abordare considerată poate neconvenţională de unii specialişti din domeniul resurselor umane referitoare la toate mijloacele de relaxare noi puse la dispoziţia angajaţilor de către angajatori: „Întrebam: ce caută hamacele la voi în birou? Hamacul te conduce înspre o stare de plăcere totală a copilului mic care este ţinut în braţe. Cui i-ar mai fi uşor să se ridice de acolo? Nu ţi-e uşor, te ridici, eşti mai degrabă obosit fiindcă îţi ieşi din ritm. Aceasta consumă energie foarte mare”.
    Consideră că este puţin probabil ca un astfel de angajat să fie în continuare productiv, conştient: „Noi vrem angajaţi conştienţi, care îşi gestionează propria muncă. Putem să folosim metafora balerinei halterofile: ori e balerină, ori e o persoană care ridică haltere”.
    Pe de altă parte, angajatorii consideră că ar avea angajaţi mai relaxaţi dacă le-ar delimita mai bine atribuţiile: „Un angajat ar fi mai liniştit, mai calm, dacă ar avea sarcini clare de muncă – momente de feedback mai dese, interacţiuni constructive şi punctuale, nu şedinţe interminabile, de 3-4 ore, de câte 15 participanţi, unde nimeni nu mai ştie cine participă şi toată lumea are în faţă un laptop şi fenomenul acesta al inerţiei se întâmplă de faţă cu toţi participanţii”. Chiar dacă  noi avem sentimentul că suntem productivi fiindcă stăm în şedinţe de dimineaţa până seara, de fapt nu este aşa. „A abuza de un anumit tip de interacţiune, cum ar fi şedinţa, te face să fii neproductiv”.
    De asemenea, consideră că pentru a avea angajaţi mai liniştiţi angajatorii trebuie să le ofere posibilitatea să îşi modeleze sarcinile postului de muncă, să nu aibă acelaşi tip de sarcină – acesta fiind de altfel unul dintre motivele prin care se poate ajunge la burnout. „Burnoutul are trei dimensiuni: epuizare psihică, cinism, ineficienţă profesională, nu mai este vorba doar despre un anumit nivel de stres – toate acestea conduc la manageri care nu îşi mai pregătesc angajaţii, colegi care sunt răi unii cu alţii. Pentru că în situaţia asta suntem – şi mulţi dintre ei nici nu realizează că trebuie să spună stop sau să ceară un ajutor .”
    Ce să facă angajaţii pentru o viaţă mai bună la birou? Lavinia Ţânculescu răspunde cât se poate de direct: „Să se adapteze sau să plece. A te adapta înseamnă foarte mult înseamnă să fii capabil să îţi creezi sau să aderi la o serie de mecanisme de gestiune a factorilor stresori din jur”, concluzionează ea.

    Lavinia Ţânculescu este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică.

  • Schimbarea porneşte de la (sau se opreşte la) vârf

    „«A te îmbunătăţi înseamnă a te schimba, a fi perfect presupune a te schimba des», spunea Winston Churchill. Dacă o companie nu vine cu ceva nou pe piaţă, dacă nu caută permanent sa se diferenţieze, atunci va dispărea sau va rămâne în umbră. De exemplu, folosirea aceluiaşi tipar de management nu poate conduce la evoluţie. O schimbare de viziune la vârf va atrage o schimbare de paradigmă în întreg ecosistemul companiei. Apoi, niciodată nu ar trebui să presupunem că ceea ce a funcţionat ieri pentru noi va funcţiona şi mâine. Este nevoie de îndrăzneală, de idei creative, de inovaţie pentru a progresa atât în interior, cât şi în exterior”, spune Mădălin Mihailovici, CEO-ul Apa Nova şi Veolia România.
    Schimbarea într-o companie ar trebui să înceapă de la vârful acesteia. În România încă se mai vorbeşte de diferenţa dintre un şef şi un lider, mai spune Mădălin Mihailovici, care explică faptul că un lider este cel care are curajul de ar recunoaşte că este vulnerabil, că nu are toate răspunsurile şi care aduce şi menţine oamenii de valoare lângă el.
    „Din păcate însă, vorbim încă în România anului 2020 despre diferenţele dintre un lider şi un şef. A fi lider nu înseamnă să ai statut, titlu şi putere. Un bun lider are curajul de a fi vulnerabil. Un bun lider recunoaşte că nu are toate răspunsurile şi aduce lângă el oameni de valoare. Un bun lider recunoaşte potenţialul angajaţilor şi al ideilor şi asigură cadrul dezvoltării lor. Un lider al secolului XXI nu investeşte pentru un profit imediat, ci investeşte într-o cultură a progresului”, subliniază executivul. Apa Nova Bucureşti este o companie cu afaceri de circa 160 de milioane de euro în 2018 şi profit de aproape 30 de milioane de euro, care ocupă locul 179 în topul celor mai mari companii din România după cifra de afaceri, cu 1.785 de angajaţi, potrivit datelor publice. Compania a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani, proces care încă mai continuă, porivit reprezentanţilor companiei. Mădălin Mihailovici observă că obstacolele pe care le întâmpină o companie care vrea să treacă printr-un astfel de proces în România, însă şi în alte ţări, sunt constituite din mentalităţile oamenilor, presiunea consumatorului, a pieţei şi autorităţilor.
    „Cultura organizaţională, mentalităţile, presiunea consumatorului, a pieţei sau a autorităţilor, toate sunt obstacole reale. Ele se manifestă, mai mult sau mai puţin, în orice companie sau instituţie, indiferent de ţara în care acţionează.”
    Cristian Matei, fondatorul şi preşedintele Advanced Thinking, companie specializată pe consultanţă pentru companii, spune că toate companiile sunt conştiente că au nevoie de o schimbare, însă uneori lipseşte îndrăzneala pentru a face acest pas. „Toate companiile sunt conştiente de necesitatea schimbării. Ce lipseşte, uneori, este curajul liderului şi al echipei de top management de a porni pe acest drum. Ce se poate face? Ce a făcut Apa Nova, un exemplu de succes din România: să implici cu adevărat oamenii din organizaţie, cât mai mulţi dintre ei, în procesul de schimbare. Până la urmă compania este a lor, atât de bună pe cât se implică să o facă de bună. Şi da, este adevărat că schimbarea porneşte de la sau, atenţie, se opreşte la vârf”, a spus el.
    Adesea procesul de transformare a unei companii poate fi aproape să eşueze sau chiar eşuează din cauza lipsei unei abordări integrate şi lipsei de implicare a oamenilor, mai spune Cristian Matei.
    „De multe ori, eforturile de transformare ajung să eşueze din lipsa unei abordări holistice şi integrate, pe de o parte, şi din neimplicarea reală a oamenilor, pe de altă parte. În plus, dacă organizaţiile şi în mod special liderii lor îşi doresc cu adevărat schimbarea nu există niciun motiv să nu reuşească, deşi există mereu scuze. În situaţia în care transformarea unei organizaţii este aproape de eşec, în primul rând trebuie conştientizat acest lucru, urmat de verificarea şi reafirmarea angajamentului din partea top managementului. Apoi, utilizarea unei metodologii clare şi validate, care să ţină cont de abordarea holistică, integrată şi să implice oamenii”, a mai spus el.
    Întrebarea care se pune este cum menţii un angajat motivat şi implicat în atingerea obiectivelor unei companii, în condiţiile în care studiile companiilor de recrutare arată că o proporţie foarte mare dintre angajaţii români intenţionează să îşi schimbe locul actual de muncă. Mădălin Mihailovici spune că este important să integrezi toţi angajaţii într-un proiect de transformare organizaţională, pentru că toată lumea trebuie să tragă în aceeaşi direcţie.
    „În cazul Apa Nova, la început, am fost doar o mână de oameni, 50 – 60, determinaţi să integrăm acest demers revoluţionar. Dar, uşor, uşor, am reuşit să activăm peste 1.000 de persoane în acest proces de regândire organizaţională. Ne-am dorit să implicăm pe absolut toată lumea în acest proces, pentru că fiecare angajat contează şi toţi trebuie să tragă în aceeaşi direcţie. Într-un astfel de proiect, nu e indicat să îţi concentrezi toată atenţia doar asupra obţinerii proceselor «corecte» şi a rezultatelor. Principalul element este ca salariaţii să-şi înţeleagă rolurile în noua paradigmă. Dacă înainte oamenii din structurile de jos primeau dispoziţii, acum putem spune că sunt «stăpânii» propriilor procese”, spune el.
    Steve Towers, preşedintele Business Process Group şi specialist în transformare organizaţională, spune că este foarte important ca fiecare angajat să înţeleagă propriul impact într-o companie.
    „Răspunsul este o combinaţie între atitudine, comportament şi cultură. În acest proiect, în prim-plan au fost contribuţia fiecărui individ în echipă şi garanţia că fiecare angajat înţelege impactul propriei contribuţii în strategia mare. Asta înseamnă legarea tuturor activităţilor în fiecare proces din companie şi legarea proceselor de obiectivele operaţionale şi strategice ale efortului de transformare. Pe foaie sună simplu, dar în practică e altceva”, a spus Steve Towers, răspunzând la o întrebare legată de modalitatea de a menţine angajaţii uniţi şi motivaţi.
    Liderii companiei Apa Nova împreună cu specialişti în transformarea organizaţională au publicat o carte despre proiectul transformării Apa Nova, proiect care a câştigat o competiţie internaţională de profil. Irina Munteanu, CFO al Apa Nova şi Veolia România, precum şi coautor al cărţii, spune că altă provocare în această transformare este obiceiul liderilor de a lua decizii bazate pe intuiţie şi nu pe informaţii concrete.
    „Formularea unei decizii pe baza datelor este un proces complex, dar foarte precis. Motiv pentru care mulţi manageri ezită. Să nu uităm, datele nu mint şi nu permit nuanţări. Însă e nevoie de curaj pentru a fi cu adevărat transparenţi şi de o doză de maturitate în a accepta ce ne spun. Trebuie să accepţi că, deşi rezultatele pot părea bune privite prin prisma intuiţei, analiza statistică a datelor poate să îţi arate probleme la care nici nu te gândeai. „Expresia «Las-o că merge» nu mai merge!”, spune ea. De asemenea, este importantă o analiză de risc corespunzătoare pentru o companie. Irina Munteanu explică modul în care trebui construită o astfel de analiză:
    „În primul rând ar trebui să nu fie fragmentată. Ne-am dorit să putem evalua riscurile de toate felurile, din toate procesele care se desfăşoară în interiorul companiei Apa Nova, şi, încet-încet, din tot grupul Veolia din România. În al doilea rând, am vrut să putem să le comparăm astfel încât să alocăm inteligent resurse pentru adresarea lor. Din acest motiv, am implementat Failure Modes and Effects Analysis, o metodologie avansată de Risk Management pe care am adaptat-o la realitatea din Apa Nova şi Veolia România.” 
    Mădălin Mihailovici mai explică faptul că o companie este competitivă pe piaţa pe care activează în momentul în care performează din punct de vedere financiar, tehnologic şi din punctul de vedere al forţei de muncă de care dispune.
    „Competitivitatea unei companii ţine de performanţa financiară, tehnologică şi a forţei de muncă de care dispune. Apa Nova şi-a concentrat eforturile pe alocarea de fonduri în echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Dar cel mai mult în oameni. Am investit în specializări, în dezvoltarea profesională care să permită construcţia unei culturi digitale. Apa Nova nu ar fi compania de astăzi fără cei peste 1.800 de profesionişti care au grijă de apa potabilă/uzată a oraşului în fiecare zi”, spune el.
    De asemenea, el mai spune că balanţa concentrării pe productivitate sau pe cultura organizaţională trebuie menţinută constant într-un echilibru şi întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar. „Balanţa (dintre orientarea către productivitate sau către cultura organizaţională – n. red.) trebuie să fie menţinută permanent cu inteligenţă şi responsabilitate. În primul rand, întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar, în aceeaşi direcţie: în orice context, în orice zi, la orice nivel. În plus, integrarea unei culturi sănătoase a productivităţii stă la baza funcţionării oricărei companii pentru a asigura performanţa.
    Steve Towers mai explică faptul că reţeta transformării unei organizaţii poate fi aplicată mai multor companii din diferite industrii, însă trebuie adaptată în funcţie de companie şi piaţă. „Metoda şi abordarea ar trebui să fie robuste şi, în mod ideal, dovedite în mai multe industrii şi contexte geografice. În cadrul acestui proiect, metoda utilizată a avut toate aceste ingrediente. O cunosc de cel puţin 15 ani şi ştiam că va funcţiona când am auzit de acest proiect. Aceasta poate fi comunicată şi înţeleasă de la echipa de top management până în prima linie a organizaţiei. Apoi vorbim de conţinutul specific, diferit de la o organizaţie la alta şi ţinând cont de maturitatea, cultura organizaţională şi de «felul în care se fac lucrurile aici». Cuplat cu o viziune concentrată şi adaptată acestui context, oferită de cei care conduc, organizaţia poate inova şi implementa transformarea în mod unitar la nivelul întregii companii.”

  • În ce zi se trece la ORA DE VARĂ în 2020 şi începem să dormim cu o oră mai puţin?

    ORA DE VARĂ 2020. Când se schimbă ora 2020? Când se trece la ORA DE VARĂ 2020? Schimbarea orei 2020. Ceasurile trebuie date cu o oră înainte!

    În anul 2020, se trece la ORA DE VARĂ 2020 în ultimul weekend din luna martie, adică în noaptea de sâmbătă spre dumunică, 28 – 29 martie 2020. Ceasurile trebuie date cu o oră înainte. Ora 03:00 va deveni ora 04:00. Prin urmare, atunci vom dormi cu o oră mai puţin.

    eşi unele persoane au crezut că se renunţă la ora de vară 2020, acest lucru nu se va întâmplă în acest an.

    În acest context, Parlamentul European susţine propunerea privind renunţarea la schimbarea orei de vară din anul 2021. Aşadar, 2021 poate fi ultimul an cu o schimbare sezonieră a orei la nivelul Uniunii Europene.

    Cu toate acestea, statele membre îşi păstrează dreptul de a decide asupra fusului orar propriu.

    Eurodeputaţii au votat în favoarea renunţării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară şi toamnă începând cu 2021.

    Ţările din Uniunea Europeană care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021, scrie stirilekanald.ro

  • De ce nici măcar 2 din 10 firme din România nu pot apela la bănci pentru a accesa finanţare

    Accesul la finanţarea bancară este încă limitat pentru multe companii din România, astfel încât nici măcar 2 din 10 firme nu pot apela la bănci. Între rigiditatea băncilor şi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie să vină schimbarea?

    Doar 15% dintre companiile din România sunt bancabile, adică pot accesa finanţare de la bănci, ceea ce conturează atât o problemă a antreprenorilor şi a businessurilor în ceea ce priveşte capitalizarea afacerilor de pe piaţa locală, cât şi o problemă de înţelegere din partea băncilor, crede Vlad Năstase, CEO al companiei de consultanţă în restructurare de business Concilium Consulting. „Ca procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile după indicatorii pe care îi raportează an de an.

    Dintre acestea, foarte puţine sunt cele care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, adică doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici”, spune Vlad Năstase.

    Dar într-un context în care economia creşte şi afacerile băncilor cresc în continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? În ianuarie 2020, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea către firme reprezintă 72 miliarde lei, în creştere cu 4,5% faţă de ianuarie 2020.

     „Băncile caută companii profitabile. Evident că nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explică astfel încât să fie sustenabilă şi care nu spune exact ce vrea să facă cu banii respectivi. Companiile româneşti sunt destul de puţin capitalizate pentru că antreprenorul român nu a avut acest exerciţiu de a capitaliza afacerea lui, iar această capitalizare este un proces care se întâmplă în timp”, declară specialistul.

    În acelaşi timp, băncile se uită la indicatorii legaţi de capitalizare şi la modul în care antreprenorii înţeleg şi privesc în perspectivă aceşti indicatori. Mai mult, durata de viaţă a unei companii poate fi importantă.

    Astfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la început de drum, de tip start-up, nu reprezintă principalele plasamente ale băncilor pentru că nu generează câştiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. „Economia românească trece astăzi printr-un schimb de generaţii pe care toţi cred că îl observăm şi este un schimb care vine şi cu provocări. În consecinţă, băncile şi companiile trebuie să înţeleagă foarte bine care este ecosistemul în care se desfăşoară astăzi creditarea şi businessul. Probabil că start-up-urile sunt doar o investiţie în viitor, pentru că la un start-up nu poţi plasa prea mulţi bani, ca bancă”, consideră el.

    Deşi start-up-urile au nevoie de un istoric care să le probeze ideea de business, băncile nu ar trebui să ignore aceste businessuri, în contextul în care antreprenorii români au început să livreze proiecte din ce în ce mai scalabile. 

    În acest proces, intervine o „curbă de învăţare”, aşa cum o numeşte specialistul. Astfel, start-up-urile pot învăţa paşii în acest tango în care intră cu băncile, iar instituţiile de creditare se pot educa în ceea ce priveşte „postura” – cum îi aşteaptă pe aceşti antreprenori. „Aici este o curbă de învăţare, inclusiv pentru bănci, pe care o pot aplica în analiza acestor startup-uri. Pentru că antreprenorul este cel care ştie cel mai bine tendinţele în industria în care activează, el trebuie să ştie să explice mai departe această industrie, ceea ce se poate concretiza într-o experienţă pe care banca o poate dobândi pe industria respectivă şi pe care o poate folosi de acum înainte în modelul de risc pe care îl are”, consideră el.

    Rolul băncii în ecosistemul de finanţare
    În ţările cu un mediu de business mai dezvoltat şi în care ecosistemul de finanţare a căpătat maturitate, banca are un rol important în finanţarea companiilor, alături de structurile de venture capital şi private equity.
    „Cred că în primul rând trebuie să discutăm despre diferenţa dintre companiile bancabile şi companiile finanţabile. Cele bancabile au atractivitate pentru bănci, iar cele finanţabile pot avea atractivitate şi pentru private equity”, crede Năstase. El spune că în România sunt în continuare puţine fonduri de investiţii active, iar acestea se concentrează doar pe anumite segmente. În acelaşi timp, fondul se poate oferi să cumpere şi datorie, dar şi o participaţie în companie, iar unele companii nu vor să vândă decât datorie, pentru că nu au nevoie decât de împrumut. „Un fond de investiţii poate intra în două moduri. Poate da credit cumpărând practic datorie, poate cere şi equity, sau poate cere o combinaţie. Banca vrea doar datorie, adică plasează bani pentru o dobândă. Dobânzile de la fondurile de private equity sunt mai mari decât la bănci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul să îşi dorească să intre un fond de private equity în acţionariat”, a explicat şeful Concilium. Năstase crede că finanţarea bancară va continua să rămână o provocare pentru companiile la început de drum în România, dar în cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct şi cu o mentalitate educată a băncii, chiar şi aceste finanţări se pot dovedi un succes. „Dacă vorbim de antreprenori la început de drum este o provocare şi va rămâne o provocare, dar cu un plan de afaceri, alegând banca potrivită, poate chiar din al doilea an de experienţă ar putea apela la bănci. Provocarea devine mai interesantă pentru companiile care au şi dimensiune şi activitate. Companiile trebuie să îşi dimensioneze activitatea şi în funcţie de produsele băncii. Spre exemplu, dacă în activitatea ta foloseşti factoringul ca produs, trebuie să mergi spre o bancă care are produsul respectiv în portofoliu şi pe care îl face bine”, a spus el.
    Acesta spune că băncile locale ar trebui să încerce din ce în ce mai mult să accepte astfel de finanţări şi să ceară în mod proactiv un plan de business cât mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, băncile trebuie să creadă în viziunea pusă pe hârtie de antreprenor. „Când o astfel de practică ajunge să aibă maturitate şi obişnuinţă şi pe partea băncii, şi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de înţelegere şi educaţie financiară de ambele părţi.”
    De cealaltă parte a mesei, companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen mediu, cel puţin, deoarece termenul scurt este „viclean”, aşa cum îl numeşte Vlad Năstase. „Companiile trebuie să aibă o viziune pe termen mediu, pentru că termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie să fie o preocupare a antreprenorilor. Această preocupare trebuie ancorată în factorii care pot influenţa businessul lor şi care sunt externi. Cu cât înţeleg mai bine acest ecosistem, cu atât vor reuşi să fie mai credibili la rândul lor, atât faţă de partenerii de business, cât şi faţă de băncile de la care cer împrumut”, a adăugat el. Specialistul consideră că băncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an în economia românească şi atrage atenţia că acesta generează o bulă din cauza căreia ar putea avea de suferit întreaga economie. „Băncile nu pot combate creditul furnizor. În cel mai bun caz pot să îl forţeze pe antreprenor să fie mai diligent decât este. Preocuparea trebuie să fie a companiilor. Vorbim de o bulă, care dacă se sparge, cu toţii vor avea de suferit. Un management mai riguros al creanţelor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie să o aibă pentru sănătatea afacerii lui. În general creditul furnizor este nepurtător de dobânzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mică bancă pentru ecosistemul în care activează”, atrage atenţia şeful Concilium.
    Piaţa de creditare către firme din România ar putea fi aruncată în aer de intrarea pe piaţă a unor jucători din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anunţat că va începe să crediteze firme în SUA, o mişcare similară cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad Năstase crede că şi piaţa din România ar putea cunoaşte astfel de jucători noi şi consideră că o astfel de mutare ar putea fi făcută chiar de jucătorii din industria de telecom, care au mult capital la dispoziţie. „Ar putea intra mai mulţi jucători în piaţă, inclusiv companiile din telecom iau în calcul această variantă pentru că au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o bază de clienţi existentă, deci este un tip de creditare care nu porneşte de la zero. Dar până să ajungă şi în România la un anumit nivel de expunere cred că va trece ceva timp”, spune el.

  • Cum să tricotezi schimbarea climatică

    Astfel au apărut pături şi fulare meteo, persoanele care le confecţionează adăugând, de regulă, câte un rând colorat în fiecare zi, în funcţie de temperatura de afară şi eventual completând cu elemente care să arate dacă a nins cumva sau care marchează anotimpuri ori ceva mai deosebit. Cu ajutorul acestor obiecte tricotate se poate urmări apoi evoluţia vremii şi compara cu datele existente, ele putând fi utilizate şi ca reper pentru viitor.

  • ​Tranzacţie gigant cu Farmaceutica Remedia: 15% din companie şi-a schimbat proprietarii la un preţ cu 10% mai mic faţă de cel din piaţă. Acţiunile urcă cu 12,5%

    Miercuri la ora 12.07 a fost înregistrată în sistemul Bursei de Valori Bucureşti, operatorul pieţei locale de capital, o tranzacţie tip DEAL cu 15,9 milioane de acţiuni Farmaceutica Remedia (RMAH), respectiv 15% din companie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BVB.

    Tranzacţia în valoare de 7,16 milioane lei a fost încheiată la preţul de 0,45 lei pe unitate, adică cu 9,6% mai mic faţă de cel din şedinţa precedentă, arată datele BVB.

    Vânzarea vine după ce Ionica-Mirela Pavel, acţionar cu 24,24% din capitalul social al distribuitorului de medicamente, a vândut luni acţiuni la companie în valoare de 200.000 de lei la un preţ cu 8,4% mai mic faţă de cel din şedinţa de vineri.

    Acţiunile Farmaceutica Remedia, cu 52,8 milioane lei capitalizare, înregistrează o creştere de 36,8% de la începutul anului după ce compania a anunţat la finalul săptămânii trecute că a vândut circa jumătate din farmaciile pe care le opera, marcând astfel trei sesiuni consecutive de creştere de până la 15%, respectiv aproape de limita superioară admisă de operatorul bursier.

    În şedinţa de azi, acţiunile RMAH înregistrau la ora redactării acestei ştiri o creştere de 12,45%.

  • (P) Cafeaua, liantul dintre oameni în era digitalizării


    În august 2019 Nespresso Professional a inovat gama destinată companiilor cu sedii de birouri cu un nou model de espressor – Nespresso Momento – inspirat de evoluţia noilor spaţii şi moduri de lucru. Nespresso Momento este proiectat astfel încât să livreze experienţa unei cafele de cea mai înaltă calitate, care aduce oamenii împreună şi încurajează conversaţiile între colegi şi schimbul de idei. Dacă în trecut fiecare persoană dintr-un birou avea alocat un spaţiu de lucru şi un program fix, astăzi lucrurile stau diferit – programul de 8 ore a devenit flexibil, statul la birou este alternat de desfăşurarea activităţilor la distanţă, statutul de angajat cu cel de freelancer, iar piaţa este invadată de meserii sau industrii la care nici nu ne-am fi gândit în urmă cu câteva decenii.
    Prin prisma tehnologiilor disruptive, care au revoluţionat sistemele şi procesele de lucru, companiile au fost nevoite să se adapteze la schimbare, dar şi la nevoile şi cerinţele apărute în rândul angajaţilor care au crescut în era digitalizării: milenialii şi generaţia Z. Aceştia pun accent pe alte lucruri – libertate, autenticitate, un stil de viaţă echilibrat, protejarea mediului înconjurător – şi vor să regăsească aceleaşi valori şi în organizaţiile în care lucrează, satisfacţia la locul de muncă şi echilibrul vieţii profesionale fiind mai importante pentru ei decât compensaţiile băneşti. Ei aleg experienţele în locul deţinerii de bunuri materiale şi au aşteptări diferite cu privire la modul în care ar trebui să arate locul de muncă, inclusiv aspectul biroului şi facilităţile pe care le oferă. Pentru mileniali şi cei din generaţia Z interacţiunea cu oamenii este primordială. Relaţiile constructive sunt cheia unui business de succes, indiferent că vorbim de relaţiile cu clienţii sau cele între membrii echipei. Companiile care sprijină evoluţia angajaţilor, personalitatea acestora, interesele şi diversitatea sunt cele care vor reuşi să menţină o echipă mulţumită şi stabilă.
    „Mediul de afaceri din prezent se schimbă rapid: mai puţin structurat, mai global, mai diversificat, cu echipe care lucrează mai mult pe teren decât la birou. Asta face interacţiunea dintre oameni mai valoroasă – ştim că discuţiile faţă în faţă pot genera idei valoroase. Am creat espressorul Nespresso Momento deoarece o cafea de cea mai înaltă calitate poate fi combustibilul unor discuţii şi experienţe care generează valoare în business”, a declarat Sonia Năstase, Business Executive Officer – Divizia Nespresso. Clienţii acordă o atenţie specială cafelei care le este oferită în cadrul unei întâlniri de afaceri, aceasta putând să demonstreze valorile şi calitatea unei organizaţii. Oferirea unei cafele premium transmite o imagine pozitivă a companiei şi a serviciilor acesteia. Selectarea unei soluţii de cafea premium, de înaltă calitate, este o dovadă a aprecierii pe care companiile o au faţă de clienţi şi angajaţi deopotrivă.
    Dotat cu o tehnologie de ultimă oră, care reflectă lumea din ce în ce mai conectată în care trăim, espressorul Nespresso Momento reprezintă cel mai intuitiv produs din gama Nespresso Professional. Având în vedere preferinţele în continuă schimbare ale iubitorilor de cafea, espressorul dispune de un ecran tactil şi recomandă modalitatea optimă de extracţie, oferind totodată informaţii despre notele aromatice şi intensitatea celor 13 sortimente de cafea din gama Nespresso Professional. Nespresso înţelege că fiecare companie are nevoi şi cerinţe distincte, aşa că espressoarele Nespresso Momento au fost special create pentru a răspunde tuturor exigenţelor. Cu un design intuitiv, modern, cu linii simple şi în acelaşi timp elegante, espressorul se va potrivi în orice configuraţie a spaţiilor de lucru sau de relaxare. Espressorul Nespresso Momento poate fi încadrat fără efort în orice spaţiu disponibil: de la suprafaţe dedicate, de mici dimensiuni, până la bucătării, cafeterii sau chiar lounge-uri – cu sau fără conexiune la apă. Nespresso Momento se integrează perfect şi în săli de întâlniri sau săli de conferinţe, fiind espressorul cu cel mai înalt grad de silenţiozitate din gama destinată birourilor şi având capacitatea de a prepara rapid chiar şi două cafele simultan, în cazul modelelor care dispun de două unităţi de extracţie. Prin urmare, este soluţia de cafea pentru locurile de muncă de astăzi.
    Şi cum responsabilitatea faţă de mediu este în centrul preocupărilor companiei Nespresso, noul espressor este realizat conform celor mai înalte standarde privind protejarea mediului înconjurător şi reducerea amprentei de carbon, având componente obţinute durabil, uşor de reparat sau de înlocuit, ambalaje reciclabile şi setări personalizate care asigură un consum minim de apă şi energie. Astfel, s-au luat toate măsurile pentru a reduce impactul sistemului asupra mediului, iar angajaţii companiilor partenere nu numai că vor savura o ceaşcă de cafea extraordinară, dar vor fi de asemenea siguri că, implicit, contribuie la protejarea mediului înconjurător.
    Mai mult, cafeaua Nespresso este obţinută de la peste 100.000 de fermieri ale căror plantaţii sunt certificate prin programul propriu Nespresso AAA Sustainable Quality. Realizat împreună cu Rainforest Alliance, programul certifică producţia de cafea verde de cea mai înaltă calitate obţinută durabil. Tot prin acest program Nespresso sprijină comunităţile fermierilor şi investeşte în infrastructură, programe de formare profesională, pensii şi sănătate, asigurându-se de continuitatea colaborării cu fermieri iscusiţi dintr-unele dintre cele mai bune zone de cafea din lume, menţinându-şi astfel angajamentul faţă de iubitorii de cafea din întreaga lume.

  • Câţi români au cumpărat smartphone-uri de la Huawei anul trecut şi care sunt cele mai noi produse pe care le va lansa gigantul chinez în România

    „2019 a fost un an foarte bun, iar în decembrie, o treime dintre consumatori au cumpărat un smartphone Huawei. Aceste rezultate reprezintă o onoare pentru noi şi o mare responsabilitate fiindcă trebuie să avem grijă de aceştia, trebuie să ne asigurăm că sunt fericiţi”, a spus Whisky Wangwei, country manager al Huawei Consumer Business Group, divizia Huawei responsabilă de comercializarea dispozitivelor Huawei pe piaţa locală. Smartphone-ul Huawei Matei 30 Pro, lansat în octombrie în Europa şi recent şi pe piaţa locală, prilejul unui eveniment organizat săptămâna trecută de companie, nu a fost singura noutate dezvăluită de chinezi, Wangwei fiind la prima sa întâlnire cu presa. El l-a înlocuit la începutul acestui an pe Zachary Jianglinchao, cel care a ocupat rolul de country manager al Huawei Consumer Business Group începând cu februarie 2018. Noul executiv al diviziei destinate consumatorilor a Huawei a lucrat timp de doi ani în Australia, iar anterior, în Malaysia, Singapore, Indonezia. „România este o ţară foarte frumoasă, cu oameni deschişi şi prietenoşi. Australia nu este chiar atât de deschisă şi acolo există o lipsă de competiţie. Prin urmare, acolo internetul broadband este foarte scump, tarifele de internet sunt foarte mari, cred că este una dintre cele mai scumpe ţări din lume la acest capitol, din cauza lipsei competiţiei. Cred că România are un mediu mai bun – sunt foarte deschişi şi încurajează competiţia, iar acest lucru este bun pentru dezvoltare, dar şi pentru consumatori, ei se pot bucura de un preţ mai bun pentru utilizarea celor mai recente tehnologii”, a spus Wangwei, referindu-se la ţara noastră, unde s-a mutat în decembrie.


    Cota de piaţă a smartphone-urilor Huawei a ajuns în decembrie pe piaţa locală la 30%, potrivit datelor GfK, citate de executivul de la Huawei. „Anul acesta vrem să îmbunătăţim cota de piaţă, vom avea mai multe centre de servicii. Anticipăm o creştere a vânzărilor de 20-30% pe baza rezultatelor de anul trecut; vrem o cotă de piaţă mai mare de 30%. Vrem să continuăm să creştem”, a spus el. Unul dintre motoarele creşterii este cel mai recent produs lansat de companie, smartphone-ul Huawei Matei 30 Pro, pe care mai mult de 700 de consumatori români l-au precomandat. „Smartphone-urile vor fi în continuare centrul afacerii noastre, suntem numărul 2 pe piaţă pe acest segment, dar vindem şi multe alte dispozitive – tablete, laptopuri, dispozitive wearable. Anul acesta plănuim să lansăm chiar şi un televizor smart în România”, descrie country managerul portofoliul de produse al companiei. De asemenea, el spune că în planurile lor de anul acesta intră şi organizarea unui eveniment dedicat dezvoltatorilor de software. „Există foarte mulţi dezvoltatori de software aici – vrem să îi încurajăm”, spune el.
    Ciprian Mirea, head of trade marketing & ecosystem business development lead al Huawei România, prezent şi el la eveniment, a spus că echipa din România se concentrează pe integrarea celor mai folosite aplicaţii româneşti în app store-ul Huawei, în contextul în care smartphone-ul recent lansat este primul care nu include Google Play Services. Până acum, au fost adăugate peste 40 din cele mai populare 80 aplicaţii româneşti. În prezent, echipa lui Mirea este formată din trei persoane, dar în planurile lor intră extinderea acesteia. „Vrem să extindem echipa până la 6-7 persoane.” În prezent, colaborează cu o echipă de dezvoltatori de software din China formată din 1.000 de persoane, iar cel mai apropiat centru de dezvoltare de software al companiei se află în Polonia: „Lucrăm intens cu comunitatea de dezvoltare software atât din Bucureşti, cât şi din Cluj pentru a fi la curent cu soluţiile şi nevoile lor de dezvoltare din punct de vedere hardware şi software. Nu este exclus ca în viitor să aducem şi aici un laborator de dezvoltare; acest lucru însă nu este încă în plan”.


    De asemenea, el a precizat că şi-au propus să se extindă în zona de vest a ţării, prin deschiderea de magazine şi centre de servicii în Cluj-Napoca şi Timişoara. „Deocamdată avem în plan extinderea reţelei de magazine Huawei – încă nu am decis în ce oraş, foarte probabil va fi însă în zona de vest – unde vom deschide câteva în următorii ani. Anul acesta vom deschide cel puţin un magazin într-un oraş mare din vest”, explică el. Potrivit datelor citate de Mirea, Huawei se plasează pe locul doi la nivel global din punctul de vedere al cotei de piaţă şi al numărului de telefoane livrate – anul trecut compania a livrat peste 240 de milioane de telefoane la nivel global, în creştere cu aproape 30 de milioane de unităţi de la un an la altul. Producătorul chinez a surclasat astfel Apple, care a vândut anul trecut 197 milioane de telefoane, urmând Samsung, cu 295 de telefoane inteligente vândute anul trecut.
    Compania este lider de piaţă în China, unde cota de piaţă este de circa 41% (aceasta reprezintă o treime din piaţa globală de telefoane), iar creşterea companiei la nivel de venituri şi vânzări este de 18% de la an la an. Ciprian Mirea a precizat şi că Huawei se plasează pe locul 5 la nivel global din punctul de vedere al investiţiilor în cercetare şi dezvoltare – 17,4 miliarde de dolari alocate anul trecut (faţă de 0,7 miliarde de dolari alocate în 2005).
    Cota de piaţă a smartphone-urilor Huawei a ajuns în România la 30%, potrivit datelor GfK.