Pe o piaţă de schimb localizată în Luxemburg bitcoin a atins 5.920 de dolari, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2017, dar ulterior a recuperat uşor.
Şi alte criptomonede au înregistrat scăderi în această săptămână, precizează Reuters.
Tag: scaderi
-
DEZASTRU pe pieţele globale: pierderi cumulate de 4.000 de miliarde de dolari
Bursele europene au deschis cu scăderi de circa 3 procente, lăsând investitorilor opţiuni reduse: cumpărarea de aur, de yeni japonezi sau obligaţiuni guvernamentale.
Şi preţurile mărfurilor au înregistrat scăderi, în special petrolul şi metalele, după un început de an foarte bun.
„Jocul s-a terminat. Volatilitatea rdicată le reaminteşte, în mod dureros, investitorilor că nu există numai pariuri câştigătoare”, a declarat un analist de la Rabobank.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bitcoinul a pierdut de la începutul anului circa 35%, iar restricţia din SUA cu privire la folosirea monedei în tranzacţiile cu carduri de credit ar putea aduce alte scăderi
Trei dintre cele mai mari bănci din Statele Unite au anunţat că nu le vor mai permite clienţilor să achiziţioneze bitcoin cu cardurile de credit. Decizia a fost luată după ce moneda a avut o săptămână de fluctuaţii brutale, care au dus la scăderea valorii monedei digitale cu până la 50%, potrivit Wall Street Journal.
Citigroup a anunţat la finalul săptămânii că a decis să nu le mai permită clienţilor să cumpere bitcoin cu cardurile de credit. Banca este în procesul de implementare a tehnologiei blockchain, care se va aplica tuturor deţinătorilor de carduri de credit la nivel global. „Vom continua să ne revizuim politica pe măsură ce piaţa evoluează”, a transmis un purtător de cuvânt al băncii, scrie Ziarul Financiar.
Astfel grupul s-a alăturat băncilor JPMorgan Chase şi Bank of America care au anunţat că nu le vor mai permite nici ele clienţilor să cumpere bitcoin cu cardurile de credit.
-
Bursele globale sunt în alertă, pe fondul unor scăderi la majoritatea indicilor, Bitcoin e sub 7.500
„Indicii S&P 500 şi Dow Jones Industrial Average au deschis în scădere, după ce indicele Stoxx Europe 600 a avut a şasea zi de declin – cea mai lungă perioadă de pierderi din noiembrie”. De asemenea, „randamentele obligaţiunilor de stat de bază în Europa au scăzut, în timp ce cele dobânzile oferite de trezorerii pentru plasamentele pe 10 ani au fost ajustate, lira sterlină a scăzut după anunţarea unor date macroeconomice, în timp ce aşa-numitele active de refugiu consemnează creşteri”, relatează Bloomberg.
Şi companiile de petrol au scăderi masive, după ce în SUA a crescut numărul instalaţiilor de foraj.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Investitorii pierd bani în continuare: Bitcoin ajunge la un nou minim
Toate criptomonedele principale au înregistrat scăderi, Ethereum ajungând la 814 dolari, după un declin de 11,52% în ultimele 24 de ore, în timp ce Ripple, vedeta sfârşitului de an, a scăzut la 0,79 doalri, după ce urcase la peste 3,80 dolari. Bitcoin era cotat, la ora transmiterii acestei ştiri, la 7.915 dolari.
Veştile proaste nu se opresc aici pentru investitorii în criptomonede. O platformă locală de intermediere de tranzacţii cu criptomonede BTCxChange, deţinută de firma BTC X CHANGE TRADING SRL, înregistrată în Iaşi şi-a anunţat clienţii că a primit înştiinţări de la bănci că nu mai poate avea conturi deschise şi că din această cauză clienţii trebuie să îşi retragă soldurile în lei, euro sau dolari până la 1 februarie.
-
Maxim istoric pentru euro, indicii bursei pe roşu: primele efecte ale crizei politice
Pe piaţa valutară interbancară euro a atins înainte de ora 13.00 maximul tuturor timpurilor, la peste 4,6650 lei.
Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti înregistrau scăderi în şedinţa de marţi, din cele 13 societăţi care compun indicele BET doar două nu aveau scăderi ale preţurilor.
-
Ruptura dintre stat şi privat se vede în statisticile creşterii economice
Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip ”semnal“, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.
Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%.
Practic, toate sectoarele importante ale economiei au avut creşteri cu două cifre în primele nouă luni: comerţul (+11% la auto şi carburanţi, +12.5% la mărfurile nealimentare, +29,9% la livrările online), serviciile profesionale şi pentru populaţie (+13,1%, respectiv +14,1%), transporturile (+14,7%), turismul (+10,8%). Atunci de ce media naţională a creşterii economice este de numai 7%?
Explicaţia nu poate fi alta decât că statul, prin retragerea în locul alocării de fonduri care ar trebui direcţionate către investiţii, nu mai e un factor multiplicator, ci un vector care trage în jos, cel puţin statistic, economia.
Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele sectoriale mai arată că industria câştigă tot mai mult teren, agăţându-se de creşterea încă viguroasă a consumului populaţiei (a se vedea avansurile din comerţ, auto şi construcţiile rezidenţiale), dar acoperă într-o măsură deocamdată redusă această cerere, restul venind din import.
Ţările din care noi importăm până şi cele mai banale produse ce puteau fi obţinute aici (să zicem Germania, Polonia, Turcia sau Olanda) ar trebui să transmită României scrisori de mulţumire. Prin cumpărăturile noastre furibunde, le menţinem lor locurile de muncă, le cedăm lor crema profiturilor şi le umplem lor vistieriile cu valută. Ei produc, noi cumpărăm.
Dar – vestea bună – începem să producem tot mai mult, acoperind într-o mai mare măsură şi ce cumpărăm noi (în locul importurilor), şi ce cumpără ei (la export). Şi încă o veste bună: media salariilor nete a crescut (cu 13,5% în septembrie 2017 faţă de septembrie 2016) şi va mai creşte, având în vedere noua criză a forţei de muncă, susţinând – ca putere de cumpărare – şi economia românească, şi economiile altora.
Continuăm, aşadar, cu acest model de creştere economică bazată pe consum şi importuri, cu investiţii şi construcţii în derivă. Acum, în statisticile primelor nouă luni, se mai vede încă ceva: între stat şi privat se produce o ruptură care ar putea avea consecinţe chiar mai grave decât o eventuală supraîncălzire a economiei, câtă vreme sectorul public pare hotărât să anuleze avântul sectorului particular.
-
Piaţa de produse OTC înregistrează o uşoară scădere în T2 faţă de primele trei luni ale anului 2017
În acest interval, segmentul de piaţă a înregistrat o evoluţie moderată la nivelul acestor categorii de produse, cu schimbări semnificative doar la nivelul categoriei răceală, gripă şi alergii, vânzările din această categorie scăzând cu 38% faţă de primul trimestru al anului. Cu o valoare de 132,3 milioane de lei, această categorie a pierdut considerabil din cota de piaţă, de la 27,4% în T1 la 18,2% în al doilea trimestru. La polul opus, categoria dermatocosmetice s-a poziţionat pe un trend ascendent, cu un salt de 25%, reprezentând o creştere în vânzări de la 50,9 milioane de lei la 63,6 milioane de lei.
„Valoarea anumitor categorii este strâns corelată cu ponderea problemelor de sănătate dintr-o arie terapeutică, însă poate fi influenţată şi de sezonalitate. Segmentul de piaţă reprezentat de RASCI, urmează însă o tendinţă generală de creştere, reflectând, pe de-o parte, atenţia sporită acordată îngrijirii personale de către consumatori, cât şi varietatea de produse, pe de altă parte. Totodată, această evoluţie ascendentă este în linie atât cu creşterea totală a pieţei farmaceutice, cât şi cu creşterea economică a României”, a declarat Diana Mereu, Director Executiv RASCI.
Conform datelor Cegedim, categoria Lifestyle OTC se află în top în al doilea trimestru al anului în ceea ce priveşte cota de piaţă, de 23,2%, dar şi la nivelul vânzărilor, de 168,7 milioane de lei. Aceasta este urmată de categoria produselor cu acţiune în afecţiuni gastrointestinale, cu o cotă de piaţă de 21,1% şi vânzări de 153,1 milioane de lei.
RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din România.
-
Cum a ajuns un gigant internaţional de la venituri de miliarde de dolari la un faliment răsunător
General Motors, unul dintre stâlpii industriei americane, a trecut printr-un faliment răsunător, potrivit articolelor din presa internaţională. După mai mulţi ani de scăderi ale vânzărilor, compania a fost lovită de criza financiară, iar în iunie 2009 a ajuns la un faliment de 91 de miliarde de dolari. Compania a fost salvată datorită unui ajutor guvernamental, potrivit Wall Street Journal.
General Motors Corporation a fost fondată pe 16 septembrie 1908 în Flint, Michigan; era deţinută de William C. Durant, proprietarul Buick. La începutul secolului XX, existau mai puţin de 8.000 de automobile în America, iar Durant a devenit producătorul lider pe segmentul vehiculelor trase de cai în Flint, înainte de intrarea în industria automotive. Cofondatorul GM a fost Charles Stewart Mott, a cărui companie a fuzionat cu Buick anterior lansării businessului GM.
Ca urmare a falimentului DIN 2009, compania a renunţat la branduri precum Saturn, Pontiac şi Hummer; a vândut totodată Saab Automobile producătorului olandez Spyker. În 2010, noua GM a lansat o oferă publică iniţială care a fost una dintre cele top 5 cele mai mari listări de până acum şi s-a întors la profitabilitate mai târziu în cursul aceluiaşi an.
-
Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în primul trimestru cu 74,4%
În aceeaşi perioadă au fost înmatriculate 1.182 mopede şi motociclete, faţă de 1.132 unităţi în primul trimestru al anului trecut, precum şi 643 de autobuze şi microbuze, faţă de 627 anul trecut.
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor a fost înregistrată creṣtere cu 17,9% la categoria „autocamioane” (16.850 în primul trimestru din 2017 faţă de 14.293 anul trecut) ṣi scăderi la categoriile „remorci şi semiremorci” ṣi „autotractoare” cu 17,2%, respectiv cu 8,7%.
Faţă de trimestrul IV 2016, în trimestrul I 2017 înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 47,6%, iar înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor cu 7,4%.
