Donald Trump a împins lumea într-un război comercial în toată regula, sfidând turbulenţele de pe pieţele financiare prin impunerea unor tarife vamale extinse împotriva zecilor de parteneri comerciali ai SUA.
Fără nicio amânare de ultim moment din partea Casei Albe, aşa-numitele tarife „reciproce” ale preşedintelui au intrat în vigoare la miezul nopţii, ora Washingtonului, miercuri. Acestea includ o taxă de 104% aplicată Chinei, care va reduce drastic comerţul dintre cele mai mari două economii ale lumii.
Tarifele marchează o schimbare profundă faţă de deceniile de liberalizare a economiei globale şi — dacă vor fi menţinute — vor duce la o remodelare completă a fluxurilor comerciale la nivel mondial.
Vânzările masive de acţiuni s-au accentuat în Asia, extinzând prăbuşirea care a început când Trump a anunţat pentru prima dată aceste taxe, în aşa-numita „zi a eliberării”, săptămâna trecută. Obligaţiunile guvernamentale americane şi japoneze, dolarul şi contractele futures care urmăresc indicele S&P 500 au scăzut puternic.
Decizia istorică de a impune tarife încununează politica comercială agresivă pe care Trump a urmărit-o de la revenirea sa în funcţie, în încercarea de a rescrie ordinea economică globală pe care o consideră „nedreaptă” faţă de America de zeci de ani.
Oficiali de la Casa Albă, inclusiv secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au încercat să promoveze ideea unor posibile negocieri comerciale cu Coreea de Sud, Japonia şi alte ţări — mesaj care a dat speranţă investitorilor că Trump ar putea să îşi mai tempereze poziţia sub presiunea aliaţilor miliardari, a partenerilor comerciali şi a republicanilor din Congres.
La un eveniment de strângere de fonduri pentru republicanii din Congres, marţi seara, Trump a adoptat un ton sfidător, afirmând că alte ţări „vor să încheie un acord cu noi,” dar că SUA nu are „neapărat” nevoie de niciun acord şi este „mulţumită aşa cum este.” A adăugat: „Ştiu foarte bine ce fac.”
Într-o postare pe Truth Social, marţi seara târziu, Trump a scris că este „mândru să fie preşedintele muncitorilor, nu al celor care externalizează; preşedintele care apără Main Street, nu Wall Street.”
Totuşi, decizia de a continua cu tarifele a stârnit temeri legate de o recesiune şi de o posibilă inflaţie galopantă în SUA, precum şi de o încetinire severă a economiei globale.
„Estimările noastre privind ‘şocurile’ asupra aşteptărilor pieţei, folosind mişcările simultane ale acţiunilor şi obligaţiunilor americane, sunt compatibile cu o revizuire semnificativă în jos a perspectivelor de creştere economică în SUA,” au notat analiştii de la Goldman Sachs.
Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Trezoreriei americane a crescut cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la 4,46% în tranzacţiile asiatice, în timp ce contractele futures pentru S&P 500 au scăzut cu 1,9%. De la „ziua eliberării” încoace, aproximativ 6,2 trilioane de dolari au fost şterse din capitalizarea indicelui S&P 500.
Preţurile petrolului au continuat să scadă miercuri, investitorii temându-se de o posibilă recesiune. Brent crude, reperul internaţional, a scăzut cu 4%, ajungând la 60,36 dolari pe baril. West Texas Intermediate, reperul american, a scăzut cu 4,4%, ajungând la 56,97 dolari – cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.
