BusinessMagazin

Tag: sange

  • Pacienţii cu talasemie reclamă lipsa sângelui şi sincope în tratament

    “Am avut săptămânile trecute 14 – 15 pacienţi pe zi care au avut nevoie de transfuzii. În 27 aprilie au apărut sincope în realizarea transfuziilor, întrucât de la centrul de hematologie ni s-a spus că nu mai este sânge. Fiecare zi în care bolnavii nu pot face tratament crează dezechilibre, iar necesarul de sânge devine tot mai mare, după reprogramarea celor care nu au primit sânge pentru transfuzii”, a explicat Gănescu, vineri, la o conferinţă, la care au fost prezenţi şi mai mulţi pacienţi.

    Un tânăr, Florin, a declarat la rândul lui că a fost programat la transfuie în 29 aprilie, dar a fost amânat o săptămână. “M-au amânat o săptămână pentru că nu au avut sânge. Nu este prima dată. Este foarte greu”, a spus Florin.

    Niculina Voicu are un băiat în vârstă de 14 ani care suferă de talasemie de la vârsta de cinci ani.

    “Nu a fost sânge, vă spun cinistit. Viaţa copilului nostru depinde de transfuzii. Nu ne jucăm. Copilul a fost amânat nouă zile, acum trebuie să-l internez pentru că are hemoglobina 6. Atunci când ne-au spus că nu au sânge soţul a mers cu 11 colegi să doneze, era în 4 mai. În 5 mai i-au făcut trasfuzia. Copilul nu a mai putut merge la şcoală, pentru că i-a fost foarte rău”, a spus mama copilului.

    Ea a adăugat că şi vineri i s-a spus la Centrul de Transfuzii că nu e sânge.

    “În fiecare an, în ziua de 8 mai este aniversată Ziua Internaţională a Pacienţilor cu Talasemie. O zi a speranţei şi a unităţii, o zi în care pacienţii doresc să arate în ciuda bolii că sunt oameni normali.
    Din păcate, astăzi, aniversarea este mai tristă din cauza lipsei de sânge cu care se confruntă pacienţii cu talasemie majoră, dar şi a faptului că încă nu a fost găsită o soluţie pentru tratamentul lor într-un centru modern şi performant. Suntem nevoiţi să tragem un semnal de alarmă în privinţa lipsei de sânge cu care ne confruntăm. Sângele este vital pentru pacienţii cu talasemie majoră, iar în lipsa lui suntem neputincioşi. Avem nevoie de sânge, iar supravieţuirea noastră depinde de acest lucru”, a declarat Radu Gănescu, care este şi preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

    El a mai spus că pacienţii cu talasemie nu vor să fie neputincioşi, ci vor “dreptul la o viaţă normală”.

  • Bănicioiu: De astăzi, se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

    “Începând de astăzi se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar. Am inaugurat punctul de colectare a sangelui într-un spaţiu modern, dotat cu echipamente noi şi la standarde europene. Este al doilea punct redeschis după cel de anul trecut, de la Spitalul Fundeni. Pacienţii internaţi anual în regim de spitalizare continuă pot avea acces, în caz de necesitate, mult mai uşor la sânge şi derivate din sânge, iar aparţinătorii sau cei dornici să doneze o pot face şi aici, scurtând astfel traseul produselor din sânge. Anul trecut am promis redescchiderea acestor puncte de colectă în marile spitale pentru a evita discontinuităţile în colectare”, a spus Bănicioiu, prezent la inaugurarea de la SUUB.

    Redeschiderea acestor centre în marile spitale are loc după ce, anul trecut, Ministerul Sănătăţii a declanşat o campanie pentru susţinerea donării voluntare.

    “Încercăm să continuăm şi cu celelalte spitale de urgenţă din Bucureşti apropiindu-ne de normal. Adică un spital de urgenţă de o astfel de capacitate nu poate funcţiona în condiţii optime fără un astfel de centru. Ne orientăm către Spitalul Colentina şi Bagdasar-Arseni, nu ştiu care dintre ele va fi mai întâi, în funcţie de cum vom reuşi să găsim spaţiile şi să terminăm lucrările. De la acea campanie pe care am făcut-o s-a îmbunătăţit considerabil numărul de donatori”, a mai spus Bănicioiu.

    La rândul lui, managerul SUUB, Cătălin Cârstoiu, a spus că anual, consumul de sânge şi produse derivate din spital este de aproape 25.000 de unităţi (o unitate având 400 de mililitri).

    “Practic este o cantitate impresionantă. Sunt zile în care consumul este foarte mare. Au fost situaţii în care s-au administrat 30 – 40 de unităţi la un singur caz. Sunt cazuri foarte grave la care trebuie să ai o rezervă pentru aşa ceva. Noi estimăm că am avea în jur de 80 de donatori, sper să fie 80, pe zi”, a adăugat Cârstoiu.

    Managerul SUUB a mai spus că centrul de donare este dorit în spital de şapte ani, iar efortul financiar prin care a fost realizat, suportat în totalitate de Ministerul Sănătăţii, se ridică la 60.000 de euro.

    Centrul va fi coordonat de un medic tânăr, rezident în ultimul an, a menţionat Cârstoiu.

    Punctul de donare de la SUUB, ca şi cel de la Fundeni, va fi permanent în legătură cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti, unde se poate de asemenea dona şi unde sângele este testat şi procesat.

    Şefa Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa, a spus că anul trecut donările de sânge au crescut faţă de 2013, când s-a înregistrat totuşi o colectă istorică. “Adică în 2013 am avut 46.000 de unităţi recoltate, iar în 2014, 49.000 de unităţi. În 2015 atacăm 50.000. Dar acum nu ne mai bazăm foarte mult pe donatorii care vin în centru, pentru că vin în valuri. Atunci, noi ne bazăm pe colecta mobilă, care este o colectă programată. Mergem în companii şi ştim că putem lua 60-80-100 unităţi de sânge. Şi adăugăm la colecta din centru”, a explicat Goşa.

    Directorul Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT), Andy Rosin, a explicat că anual, la nivel naţional, se fac aproximativ 450.000 de donări, iar cererile ar fi cu 10 la sută mai mari decât colecta.

    Potrivit lui Bănicioiu, în prezent este aproape finalizată baza de date informatizată comună pentru 10 dintre centrele de transfuzii din ţară, inclusiv cel din Bucureşti. Prin includera tuturor centrelor judeţene în sistemul informatizat, se va putea ţine evidenţa celor care donează la centre diferite şi va fi mai bine gestionată nevoia de sânge a diferitelor unităţi.

  • Tânăra de 30 de ani care a făcut miliarde de dolari revoluţionând medicina

    Data viitoare când veţi face o analiză de sânge, s-ar putea să nu trebuiască să treceţi prin procedura chinuitoare prin care să vedeţi cum sângele vă este extras cu încetinitorul din propriul braţ. În locul acestui procedeu, aţi putea să mergeţi la o farmacie, de unde să luaţi un mic dispozitiv care să extragă picătura de sânge necesară analizelor fără durere datorită lui Elizabeth Holmes, tânăra în vârstă de 30 de ani care a devenit a treia cea mai tânără miliardară din clasamentul anual publicat de Forbes.

    Holmes a renunţat să studieze la Stanford când avea 19 ani şi a descoperit potenţialul companiei sale, Theranos, axată pe transformarea procedurilor medicale.

    Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    A durat un deceniu ca ideea lui Holmes să fie pusă în aplicare, dar acum se pare că decizia ei de a renunţa la studii a fost cea mai potrivită. Anul trecut, compania Walgreen Co. a anunţat că va instala Theranos Wellness Centers în farmaciile răspândite în Statele Unite ale Americii. Câteva astfel de locuri au fost instalate deja în SUA, în Phoenix şi în Palo Alto, California. Holmes a strâns finanţări de 400 de milioane de dolari pentru Theranos, care este estimată acum la nouă miliarde de dolari şi deţine în prezent aproximativ 50% din acţiunile companiei.

    Tânăra a declarat că s-a orientat de la început spre medicina de laborator pentru că aceasta conduce la aproximativ 80% din deciziile clinice ale medicilor. Reducând erorile din acest sistem, compania sa îşi propune să revoluţioneze acest segment al medicinei.

    Noile teste pot fi făcute fără vizita la doctor, aspect care duce atât la economisirea timpului, cât şi a banilor. Mai multe rezultate sunt disponibile în aproximativ patru ore, ceea ce înseamnă că tratamentul poate începe mult mai repede. Fiecare test costă cu 50% mai puţin decât o analiză standard, iar dacă sistemul lui Holmes ar fi implementat mai rapid, ar conduce la economisirea a 202 miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unui interviu acordat de Holmes publicaţiei Wired.

  • Bănicioiu: Numărul donatorilor de sânge a crescut cu 38,73%, campania va continua. Ce condiţii trebuie să respecte donatorii

    “Numărul mare de donatori a fost pentru noi un semnal că e nevoie să reînfiinţăm centrele de donare în spitale. Românii au dovedit că sângele apă nu se face. Le mulţumesc cetăţenilor care au donat, de asemenea colegilor mei, miniştrii cabinetului Ponta, care s-au alăturat acestei campanii. Am încredere că acest gest civic va deveni unul constant, astfel încât multe vieţi să poată fi salvate. În numai trei zile am reuşit să avem în centrele de donare 7.315 oameni, cu 38,73 la sută mai mulţi decât în zile obişnuite”, a declarat Nicolae Banicioiu, ministrul Sănătăţii, care a precizat că această campanie va continua şi în perioada următoare.

    Cei care vor să doneze se pot prezenta la sediile centrelor de transfuzii sau la spitalele unde se colectează sânge, cu actul de identitate. Aceştia vor completa un chestionar, vor fi suspuşi unui triaj şi apoi unui examen clinic şi, în funcţie de rezultatul analizelor, li se comunică dacă pot sau nu dona sânge.

    Pentru a putea fi donator, trebuie să ai între 18 şi 60 de ani, greutate peste 50 kg, puls regulat, 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, să nu fi suferit în ultimele şase luni intervenţii chirurgicale, să nu fi consumat grăsimi sau băuturi alcoolice cu cel puţin 48 de ore înaintea donării, să nu fi sub tratament pentru diferite afecţiuni (hipertensiune, boli de inima, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

    Totodată, donatorii nu trebuie să aibă sau să fi avut următoarele boli: hepatită (de orice tip), TBC, sifilis, malarie, epilepsie şi alte boli neurologice, boli psihice, tuberculoză, ulcer, diabet zaharat, boli de inimă, boli de piele (psoriazis,vitiligo).

    Ministrul Sănătăţii a făcut un apel, pe 19 august, către cetăţeni să doneze sânge, având în vedere sesizările primite privind deficitul de sânge şi produse de sânge din unele unităţi sanitare.

    Bănicioiu a anunţat totodată că va reînfiinţa centrele mari de donare din spitale, care au fost închise acum trei ani, începând cu Spitalul Fundeni, în septembrie, şi continuând cu Spitalul Universitar şi Bagdasar.

     

  • Deficit de sânge în spitale. Ministrul Sănătăţii face apel la cetăţeni pentru donare

    “În lunile de vară, pe perioada concediilor şi a muncilor agricole, sistemul se confruntă frecvent cu scăderi ale colectei, la centrele de transfuzii prezentându-se cu 20 – 25% mai puţini donatori faţă de media obişnuită. Pe de altă parte, tot în această perioadă, există o cerere mai mare din cauza numeroaselor accidente rutiere sau a operaţiilor planificate“, spune ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, într-un comunicat.

    În plus, ministrul Sănătăţii, a cerut, marţi, reprezentanţilor Institutului Naţional de Hematologie analizarea posibilităţii de prelungire a programului de lucru la centrele de transfuzii, dar şi creşterea numărului de utilizări ale celor cinci centre mobile de recoltare achiziţionate în anul 2009.

    “Autocarele trebuie folosite nu numai în locuri publice. Trebuie să se deplaseze la instituţii, firme pentru a recolta sânge de la persoane voluntare, aşa cum se procedează şi în alte ţări europene. Fiecare autocar va deservi un număr de judeţe, iar activitatea va fi monitorizată atent în vederea creşterii numărului de donări şi reducerii lipsei de sânge”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

     

     

  • STENOGRAME în scandalul traficului cu sânge. Cum îşi selecta pacienţii şefa Centrului de Transfuzii Slobozia: ”Lasă, că nu-i trebuie la 14 ani sânge”

     Procurorii Parchetului Judecătoriei Slobozia, care instrumentează dosarul în care directoarea Centrului de Transfuzii Sanguine Slobozia, medicul Cristiana Maria Stoian, este cercetată pentru comiterea mai multor infracţiuni au identificat, în cadrul anchetei, şapte pacienţi ”care au decedat la intervale mai mici sa mai mari de la momentul internării, unora din ei medicul Stoian Cristiana Maria refuzând să le dea sângele solicitat sau furnizându-l în cantităţi insuficiente ori contra-cost”.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii arată că medicul Cristiana Stoian făcuse o practică din a-i refuza pe pacienţii care aveau nevoie de sânge, spunându-le cadrelor medicale care cereau sânge pentru pacienţi ”La revedere… e, hai, lasă…”. sau ”Lasă, să vină aparţinătorii, că aşa a vrut şi ieri pentru unu şi…n-au venit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la Centrul de Transfuzie Sanguină Slobozia, fiind vizaţi medici şi asistente

     Potrivit procurorului Andreea Culcearu, suspecţii ar fi vândut flacoanele cu sânge pentru sume cuprinse între 50 şi 100 de lei, iar dacă era vorba de grupe de sânge rare, suma cerută era mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Preşedintele SUA să facă tot posibilul pentru a împiedica o baie de sânge. Obama: Rusia va plăti şi mai mult dacă va continua

     “Răspunzând îngrijorărilor exprimate de preşedintele american în legătură cu o aşa-zisă ingerinţă rusă în sud-estul Ucrainei, preşedintele rus a semnalat că astfel de speculaţii sunt bazate pe informaţii nefondate”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

    “Vladimir Putin l-a îndemnat pe Barack Obama să facă tot posibilul pentru a nu permite utilizarea forţei şi o baie de sânge”, a precizat Kremlinul. De asemenea, el a făcut apel din nou la lansarea unor negocieri cu participarea “tuturor principalelor forţe politice şi regiunilor”, în scopul stabilirii unei structuri federale pentru Ucraina.

    Potrivit Kremlinului, cei doi şefi de stat au căzut de acord asupra necesităţii “continuării eforturilor” în vederea găsirii unei soluţii diplomatice înainte de negocierile de joi, la Geneva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou test de sânge poate depista dacă o persoană va avea Alzheimer

    Studiile au început cu recoltarea de sânge de la 525 de voluntari sănătoşi, cu vârste de peste 70 de ani. Trei ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au comparat un grup de 53 de voluntari care dezvoltaseră simptomele bolii Alzheimer cu un alt grup de 53 de voluntari sănătoşi. În urma acestei analize, cercetătorii au descoperit zece markere aflate în celulele bolnave, relatează Businessinsider.com.

    Testul este o premieră absolută, fiind primul care poate să “prezică” dacă boala se va instala în organismul pacientului.  “Acest test oferă posibilitatea de a identifica persoanele cu risc crescut de Alzheimer şi poate schimba modul în care pacienţii, familiile acestora şi doctori vor gândi strategia de combatere a bolii”, a declarat Howard Federoff, profesor de neurologie în cadrul Universităţii Georgetown din Washington.

    Omul de ştiinţă a menţionat că medicamentele produse până în prezent, destinate bolnavilor de Alzheimei, au eşuat deoarece condiţia pacientului era identificată prea târziu.

  • Primarul Kievului anunţă că DEMISIONEAZĂ din partid, în urma “băii de sânge”

    “Sunt pregătit să fac totul pentru a opri lupta fratricidă şi baia de sânge din inima Ucrainei, în Piaţa Independenţei. Viaţa umană trebuie să fie valoarea superioară în ţara noastră şi nimic nu trebuie să contrazică acest principiu”, a declarat Volodimir Makeienko, adăugând că părăseşte Partidul Regiunilor, aflat la putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro