BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Rusia trimite mai mult petrol în Asia, în timp ce China şi India continuă să cumpere barili ieftini, sporind veniturile Moscovei, în ciuda sancţiunilor UE

    Federaţia Rusă a ales să trimită mai mult petrol în Asia ca parte a planului de contracarare a impactului sancţiunilor impuse de UE, scrie Business Insider.

    Lunea trecută, UE a convenit asupra unei interdicţii de petrol rusesc care ar putea reduce cu aproximativ 90% importurile energetice din Rusia până la finalul anului. Cu toate aceastea, cererea din China şi India rămâne robustă, deoarece Rusia îşi reduce preţul petrolului pe fondul sancţiunilor aplicate din cauza războiului din Ucraina.

    Pentru a satisface cererea asiatică, Rusia a mărit exporturile cu aproximativ 20% din portul Kozmino aflat în estul ţării, a raportat marţi Reuters, citând trei surse conexe problemei.

    Exporturile din port sunt pompate prin conducta ESPO (East Siberia Pacific Ocean) operată de Transneft. Compania rusă de conducte a crescut cantitatea de ţiţei pompată către Kozmino cu 70.000 de barili pe zi, a informat Reuters. Pe lângă petrolul prin conducte, Rusia intenţionează să trimită, de asemenea, încă 80.000 de barili de ţiţei pe zi cu trenul din Siberia către Kozmino.

    Transneft nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Insider trimisă în afara programului normal de lucru.

    O mare parte din petrol se îndreaptă către China şi India, ţări care au refuzat să condamne războiul Rusiei în Ucraina. Ba mai mult, Beijingul a ales în mai multe rânduri să critice sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

    India, între timp, a răspuns criticilor care susţineau că finanţează războiul din Ucraina prin achiziţiile sale de petrol şi gaz. În mai, ministerul indian al petrolului şi gazelor naturale a declarat că energia rusă reprezintă o proporţie „minusculă” din consumul său şi că o oprire bruscă a livrărilor de ţiţei ar creşte preţurile globale ale petrolului şi ar afecta consumatorii.

    „Nu trimitem oameni să cumpere petrol rusesc, trimitem oameni să cumpere petrol de pe piaţă, să cumpere cel mai bun petrol”, a declarat vineri ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, pentru Economic Times.

    În oglinda acuzaţiilor aduse recent, Jaishankar nu a ezitat să critice restul Europei pentru achiziţiile masive de gaze naturale ruseşti în contextul războiului.

    „Oare banii indieni investiţi în petrol rusesc intreţin războiul din Ucraina, sau cantităţile uriaşe cumpărate de Europa? ”, a întrebat retoric Jaishankar în cadrul unui interviu acordat pentru Economic Times.

    Fostul secretar de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat în aprilie că India nu încalcă sancţiunile prin cumpărarea de petrol rusesc.

  • Cancelarul german Olaf Scholz crede că Rusia nu îşi va putea menţine capabilităţile militare din cauza sancţiunilor

    Rusia nu va fi capabilă să îşi menţină capabilităţile militare, din cauza efectelor economice generate de sancţiunile impuse de Occident, afirmă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz.

    Sancţiunile “vor avea efecte foarte, foarte ample, iar economia Rusiei va fi trasă în urmă cu câteva decenii”, a afirmat Olaf Scholz, conform CNN.

    “Rusia nu va fi în stare să participe la progresele lumii, la progresele economice şi tehnologice. Acest lucru devine din ce în ce mai clar cu fiecare zi”, a subliniat Olaf Scholz, în cursul întâlnirii cu liderii ţărilor baltice, în Vilnius, Lituania.

    Cancelarul Germaniei a reafirmat angajamentul statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice de a apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu în cazul unui atac al Rusiei.

  • Oligarhul rus Farkhad Akhmedov cere Uniunii Europene să-i returneze superiahtul de 460 de milioane de dolari, nava care a fost cândva implicată într-una dintre cele mai mari înţelegeri de divorţ din istoria Marii Britanii

    Oligarhul rus Farkhad Akhmedov a cerut Uniunii Europene să i se returneze superiahtul reţinut în urma sancţiunilor, potrivit unui raport al The Times, scrie Insider.

    UE l-a sancţionat pe fostul politician rus în aprilie, în timp ce Rusia şi-a continuat invazia în Ucraina. La acea vreme, UE susţinea că oligarhul era un „apropiat al Kremlinului” şi „un om de afaceri de top implicat în sectoare economice cheie, oferind o sursă substanţială de venituri guvernului Federaţiei Ruse”.

    Vineri, Akhmedov, care a dobândit o mare parte din averea sa prin exploatarea industriei gazelor naturale, a declarat că a rupt legăturile cu industria energetică şi a negat orice relaţie cu preşedintele rus Vladimir Putin, a informat The Times.

    Luna trecută, superiahtul miliardarului, denumit Luna, a fost reţinut într-un port german, a raportat publicaţiă locală Süddeutsche Zeitung. Nava, pe care Akhmedov a cumpărat-o pentru aproximativ 256 de milioane de dolari în 2014, este evaluată acum la aproximativ 460 de milioane de dolari, potrivit Reuters.

    Nu a fost prima dată când Akhmedov a fost nevoit să lupte pentru a avea acces la iahtul său de lux. Nava – care are 81 de televizoare, una dintre cele mai mari piscine de pe un iaht şi un mini-submarin – a fost cândva subiectul uneia dintre cele mai mari înţelegeri de divorţ din Marea Britanie.

    În 2017, un judecător a decis că Ahmedov trebuie să plătească aproximativ 40% din averea sa, sau aproximativ 484 de milioane de dolari, după ce soţia sa, Tatiana Akhmedov, a cerut divorţul. În prezent, Akhmedov are o avere netă de aproximativ 1,7 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

    La acea vreme, miliardarul a refuzat să plătească acordul de divorţ, ceea ce a dus la o bătălie juridică de cinci ani. Tatiana Akhmedov a ordonat unei echipe de specialişti să sechestreze bunurile fostului ei soţ – inclusiv superiahtul acestuia, potrivit The Times. Drept urmare, iahtul Luna a fost ancorat în Dubai timp de peste doi ani.

    Superiahtul a aparţinut iniţial miliardarului rus Roman Abramovici şi a fost vândut lui Ahmedov în 2014 pentru aproximativ 256 de milioane de dolari, potrivit Superyacht Fan.

    Iahtul lui Ahmedov nu este singura navă care a fost sechestrată în portul Hamburg în urma războiului din Ucraina. În aprilie, Germania a confiscat cel mai mare iaht din lume, o navă de 735 de milioane de dolari care aparţinea oligarhului rus Alisher Usmanov. Miliardarul a depus şi o contestaţie, potrivit The Times.

  • Roman Abramovici a vândut clubul de fotbal Chelsea FC cu 5,3 miliarde de dolari către grupul condus de copropietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi firma de investiţii Clearlake

    Roman Abramovici a finalizat vânzarea de 5,3 miliarde de dolari a clubului de fotbal Chelsea la aproape trei luni după ce oligarhul rus a fost lovit de sancţiunile occidentale, scrie Insider.

    Clubul a declarat luni că gruparea condusă de coproprietarul LA Dodgers, Todd Boehly, şi compania de investiţii Clearlake Capital Group, a preluat conducerea echipei de fotbal din Premier League.

    Clearlake şi Boehly vor avea controlul şi conducerea comună a clubului, a spus Chelsea FC.

    Abramovici a anunţat că va vinde Chelsea FC pe 2 martie, după 19 ani de proprietate. Opt zile mai târziu, el a fost sancţionat de Regatul Unit pentru legăturile sale strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Într-o declaraţie separată oferită luni, consiliul de administraţie al clubului Chelsea FC a subliniat că sancţiunile impuse lui Abramovici „au prezentat provocări unice şi neprevăzute” pentru vânzare.

    „O astfel de tranzacţie ar dura în mod normal între nouă luni şi un an pentru a fi finalizată. Noi am încheiat-o în mai puţin de trei luni”, a declarat consiliul clubului.

    Abramovici a dorit ca noul proprietar să fie un „bun administrator” al echipei Chelsea FC şi a cerut ca toate veniturile din vânzare să meargă către organizaţii de caritate, a adăugat consiliul.

    Guvernul Marii Britanii a aprobat săptămâna trecută vânzarea clublui Chelsea FC către gruparea condusă de Boehly, spunând că Abramovici nu va beneficia de încasări şi că banii vor fi folosiţi pentru cauze umanitare în Ucraina.

    Vânzarea a fost evaluată la 4,25 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de dolari), a raportat anterior echipa.

    Secretarul de stat al Marii Britanii, Nadine Dorries, a scris luni pe Twitter că sancţionarea lui Abramovici este „corectă şi necesară”, dar a creat o „incertitudine profundă” pentru Chelsea FC. Ea a mai spus că încasările din vânzare vor fi „îngheţate” şi vor putea fi folosite doar cu aprobarea guvernului.

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare.

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN. 

  • Adevărul pe care nimeni nu vrea să îl vadă: În timp ce oraşele din Ucraina se prăbuşesc, Rusia face inventarul a sute de milioane de dolari pe zi

    La începutul lunii martie, la scurt timp după declanşarea războiului în Ucraina, un val de sancţiuni economice fără precedent lovea Rusia. Atunci preşedintele Joe Biden tuna de la amvonul Casei Albe că va face tot ce este necesar pentru falimentarea maşinăriei de război a lui Vladimir Putin. Trei luni mai târziu, ruşii continuă să provoace haos, moarte si drame în Ucraina, scrie Bloomberg.

    La trei luni după implementarea unor valuri succesive de sancţiuni Rusia încă stă în picioare. Economia rusească se sprijină puternic pe vânzarea de petrol şi gaze, din care încasează venituri de 800 mil. dolari pe zi.

    Rusia a funcţionat timp de decenii ca un supermarket uriaş pentru ţările lumii, comercializând nu numai energie, ci şi cereale, nichel, aluminiu şi paladiu. Invazia declanşată de Vladimir Putin a forţat Occidentul să-şi regândească relaţia cu ţara lui Putin. Cu toate acestea, divorţul ar putea dura ceva timp. UE a început deja să facă paşi importanţi pentru eliminarea depedenţei de Rusia şi a lansat recent un embargo petrolier.

    Sancţiunile economice nu au oprit maşinăria de război şi nici nu au îngenuncheat ţara, însă au provocat pagube economice atât de mari încât economiştii prevăd pentru Rusia o criză economică severă şi iminentă.

    Vladimir Putin alege să închidă ochii la aceste probleme, pentru că banii din vânzarea de energie încă vin şi deci războiul poate fi alimentat în continuare, cu atât mai mult cu cât preţurile bunurilor exportate de Rusia au ajuns la niveluri record pe fondul conflictului.

    În ciuda faptului că există deja ţări care au decis să nu mai cumpere energie rusească, veniturile Rusiei din exportul de energie vor ajunge la 285 mld. dolari în acest an. La această sumă se mai adaugă alte 300 mld. dolari din exportul altor bunuri şi mărfuri ruseşti. Altfel spus: Lumea încă pompează bani serioşi în buzunarul lui Putin.

    Liderii europeni sunt perfect constienţi că Europa trebuie să se oprească din a cumpăra de la ruşi, pentru a nu mai finanţa un război care bate la uşa continentului. Cu toate acestea, guvernele naţionaliste nu ezită o clipă să taxeze o astfel de iniţiativă, motivând prin efectele care se vor revărsa asupra propriilor ţări.

    „Există întotdeauna probleme politice în privinţa sancţiunilor. Vrei să loveşti puternic agresorul, fără să-ţi afectezi aliaţii. Este mai uşor de spus decât e de făcut”, a declarat Jeffrey Schott, analist în cadrul Institului Peterson din Washington.

    În SUA, oficialii americani caută modalităţi de a maximiza presiunea financiară care apasă pe umerii Rusiei. Printre aceste planuri se numără chiar sancţionarea ţărilor şi companiilor care continuă să facă comerţ cu Rusia. Totuşi, această iniţiativă rămâne doar pe hârtie, pentru că ar putea dăuna relaţiilor dintre state.

    Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale sancţiunilor este faptul că nu se ţine cont de dorinţa ţărilor lumii de a coopera pentru rezolvarea acestei probleme.

    India a cumpărat peste 40 de milioane de barili de petrol rusesc de la începutul conflictului din Ucraina, cu 20% mai mult decât tot petrolul pe care indienii l-au importat în 2021. Marile rafinării caută discuţii şi negocieri în privat pentru a obţine preţuri sub media pieţei, profitând de oportunităţile create de război.

    China merge în direcţia Indiei şi caută să-şi întărească relaţiile cu Rusia pentru a obţine energia pe care europenii n-o mai vor. Rezervele strategice ale Chinei ar putea conţine cantităţi imense de petrol rusesc.

    Aceeaşi problemă există şi în sectorul industriei de cărbune şi oţel. Importurile de oţel din Rusia au continuat să crească pentru trei luni la rând, ajungând să depăşească de două ori nivelul înregistrat în 2021.

    „O mare parte a lumii nu se implică şi nu doreşte să se implice în problema sancţiunilor. Comerţul va continua pentru că nevoia de combustibil va continua să existe”, a declarat Wouter Jacobs, fondatorul şi drectorul Erasmus Comodity&Trade Center din Roterdam.

    Progresul misiunii pe care comunitatea internaţională şi-a asumat-o în privinţa Rusiei este lent, dar este sigur şi vizibil. În timp, presiunea se va acumula şi mai puternic, iar Rusia va trebui să răspundă.

     

  • Liderii UE au decis. Rusia primeşte o nouă lovitură puternică

    Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns la un acord, cu ocazia summitului de la Bruxelles, pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv prin reducerea semnificativă a importurilor de petrol.

    “Acord penru interzicerea exporturilor de petrol rusesc în Uniunea Europeană. Această măsură acoperă imediat peste două-treimi din importurile de petrol din Rusia, oprind o sursă uriaşă de finanţare a aparatului de război. Exercităm presiuni maxime asupra Rusiei pentru oprirea războiului”, afirmă Charles Michel, preşedintele Consiliului European, într-un mesaj postat pe Twitter în cursul nopţii, la finalul primei zile a reuniunii speciale de la Bruxelles.

    “Acest set de sancţiuni include alte măsuri cu efecte dure: eliminarea Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, din sistemul de tranzacţii SWIFT, oprirea emisiei a încă trei posturi de stat din Rusia şi sancţionarea indivizilor responsabili de crime de război în Ucraina”, a precizat Charles Michel.

    La rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a salutat acordul privind sancţionarea industriei de petrol din Rusia. “Salut acordul Consiliului European din această seară privind sancţiuni asupra petrolului din Rusia. La modul concret, vor fi reduse cu 90% importurile de petrol din Rusia în UE până la sfârşitul anului”, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin Twitter.

    Acordul este rezultatul unui compromis cu Ungaria, Slovacia şi Cehia, care s-au opus propunerii iniţiale a Comisiei Europene de a opri total, în mod etapizat, importurile de petrol din Rusia. Liderii UE nu au putut ajunge la un acord privind oprirea totală a importurilor de petrol din Rusia, astfel că au acceptat oprirea importurilor pe cale maritimă.

    Polonia şi Germania au fost nevoite să ofere garanţii Ungariei, Slovaciei şi Cehiei că, în cazul în care Rusia va opri ca ripostă exporturile pe cale terestră, vor furniza petrol acestor ţări, afirmă oficiali UE citaţi de agenţia ANSA.

    “Excepţiile temporare privind importurile de petrol prin oleoducte vor fi eliminate de Consiliul UE cât se poate de rapid”, conform acordului UE.

  • Superiahturile deţinute de oligarhii ruşi dispar din sistemele globale de urmărire pentru a evita sancţiunile impuse de Occident

    Superiahturile oligarhilor ruşi sancţionaţi dispar din sistemele globale de urmărire în încercarea de a evita sancţiunile Occidentului, potrivit unei investigaţii a The Observer, scrie Business Insider.

    Ziarul britanic a analizat datele AIS (automatic identification system), oferite de compania de urmărire VesselsValue, în vederea înţelegerii dispariţiei a şase iahturi deţinute de oligarhi ruşi sancţionaţi. 

    Activele includ un iaht Clio deţinut de industriaşul Oleg Deripaska, înregistrat ultima dată în Marea Neagră pe 18 aprilie; iahtul Galactica Super Nova al fostului CEO Lukoil Vagit Alekperov, văzut ultima dată în largul coastei croate pe 2 martie; şi nava Ocean Victory a lui Viktor Rashnikov, înregistrată ultima dată în Maldive pe 1 martie.

    Alte superiahturi deţinute de magnatul îngrăşămintelor Andrey Melnichenko, magnatul de ţigări Igor Kesaev şi miliardarul Andrey Guryev au dispărut, de asemenea, din sistemele de urmărire în ultimele luni, în timp ce se aflau în Maldive şi Caraibe.

    Sam Tucker de la VesselsValue a declarat pentru The Observer: „Este foarte posibil ca toate aceste nave să-şi fi oprit intenţionat emiţătoarele de semnal şi să fi intrat în modul incognito”

    Un membru al echipajului unui superiaht deţinut de un oligarh sancţionat a declarat pentru The Guardian: „Ni s-a spus să oprim sistemul de identificare automată”.

    Legea maritimă impune iahturilor să transmită un semnal pe distanţă lungă „pentru a spori securitatea transportului maritim şi a facilita protecţia mediului marin”, potrivit Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    Ancheta Observer evidenţiază dificultatea în implementarea sancţiunilor menite să semene nemulţumirea în cercul apropiat al lui Putin şi să facă presiuni asupra preşedintelui rus pentru a pune capăt invaziei sale din Ucraina.

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Cursă contra-cronometru pentru dictatorul de la Kremlin: Cu un război intrat în şah, o economie bombardată de sancţiuni şi cu un embargo petrolier care este pe drum, zilele lui Vladimir Putin sunt numărate. Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control

    La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

    Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

    Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

    Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

    „Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

    În privinţa războiului, cel mai important impact îl au livrările de arme şi alte formă de asistenţă pe care Ucraina le primeşte pentru a rezista Rusiei. În această privinţă o parte din oficialii de la Kremlin s-au declarat surpinşi că SUA şi aliaţii săi s-au mobilizat atât de repede pentru a ajuta Kievul.

    Vladimir Putin nu pare să ţină cont de costul economic al războiului, potrivit aceloraşi oficiali, pentru că el se consideră un salvator al Rusiei, care trebuie să asigure supravieţuirea geopolitică a acesteia.

    „Economia a încetat de mult să reprezinte o problemă pentru el. Pentru a îl determina pe Vladimir Putin să se gândească la impactul economic al sancţiunilor, este nevoie de impunerea unui embargo pe petrol şi gaze”, a mai spus un oficial.

    Cu toate acestea, planul unui astfel de embargo rămâne un scenariu-problemă pentru o Europă atât de depedentă de resursele energetice ruse. Însă, discuţiile şi planurile privind un embargo petrolier sunt din ce în ce mai prezente pe mai prezente pe masa oficialilor europeni.

    „Scopul nostru este de a diminua veniturile Rusiei, cu care aceasta îşi susţine economia şi războiul. Până acum toate iniţiativele economice lansate împotriva acestei ţări au dat rezultate”, a declarat  Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.

    Rusia a reuşit să evite o prăbuşire economică totală şi o criză economică de proporţii, majorând ratele de dobândă şi blocând fluxurile de bani care ieşeau din ţară, după ce comunitatea internaţională au blocat accesul ţării la 600 de milarde de dolari din băncile străine.

    După această reuşită, Putin a susţinut încrezător că Rusia poate face faţă Occidentului şi a promis o reveneire la normal a rublei într-un timp foarte scurt. Economiştii şi oficialii de la cârma economiei nu sunt la fel de optimişti.

    Conform unui sondaj al Bank Otkritie, 58% dintre ruşi susţin că s-au confruntat cu rafturi goale în magazine de la începutul războiului, iar o treime au planuri de aprovizionare agresivă, în caz ca problema se va agrava. Potrivit unui alt indepedent realizat de Levada Center, 85% dintre cei chestionaţi nu vor să rişte realizarea unor achiziţii importante sau contractarea unui imprumut din partea instituţiilor de creditare.

    Cu o economie despre care nu se ştie câte lovituri mai poate încasa, la care se adaugă problema embargoului petrolier şi a unui război în care singurele victorii ale Rusiei sunt produsul propagandei, rămâne  singură întrebare de pus: Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control?