Data inaugurării: 15 octombrie
Theodora Golf Club se află în localitatea Teleac, comuna Ciugud, judeţul Alba
15 mil. euro Valoarea investiţiei în complexul turistic
56 ha Suprafaţa terenului de golf din Theodora golf Club
735 de metri Suprafaţa parcursului terenului de golf, cel mai lung din Europa
14 vile
cu 82 de camere
se află în cadrul complexului
precum şi o sală de conferinţe de 70 de locuri
Ioan Popa, proprietarul Transavia, este proprietarul Theodora Golf Club
Tag: sala
-
Cum arată şi unde se află cel mai mare teren de golf din România – VIDEO
-
Ioan Popa, proprietarul Transavia, a investit 15 mil. euro într-un complex turistic de lux în care se află cel mai mare teren de golf din România
„Suntem extrem de încântaţi să anunţăm lansarea Theodora Golf Club, un proiect cu viziune pe termen lung, născut din pasiunea pentru golf, un sport pe care îl practic de peste 10 ani. Complexul îşi propune să devină o destinaţie pe harta turismului românesc şi să crească potenţialul turistic al zonei, la nivel naţional şi internaţional datorită poziţionării sale excelente, chiar în inima ţării, în una dintre cele mai valoroase zone româneşti. Theodora Golf Club este o atracţie unică în ţară şi în lume, ce se remarcă în toate serviciile şi facilităţile sale prin atenţia la detalii, oferind o experinţă de relaxare complexă.” declară Ioan Popa, preşedintele Theodora Golf Club.
Complexul a fost turistic a fost construit pe o durată de aproximativ doi ani de zile, designul purtând semnătura unei întregi echipe de profesionişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Terenul de golf va fi deschis jucătorilor în primăvara anului viitor.
Potrivit reprezentanţilor companiei, Theodora Golf Club poziţionează România pe harta internaţională a golfului, iar principala atracţie a complexului este terenul de golf, cu o suprafaţă de 56 ha, pe care se desfăşoară cele 18 parcursuri, fiind cel mai mare teren de golf din ţara noastră. Proiectul din localitatea Teleac îşi propune să asigure dezvoltarea golfului în România, un sport foarte practicat în ţările occidentale şi cu oportunităţi de creştere şi în ţara noastră. O premieră este reprezentată de faptul că terenul de golf va avea cel mai lung parcurs din Europa– PAR 6, de 735 de metri.
Noul club asigură celor interesaţi de învăţarea acestui sport, posibilitatea iniţierii şi deprinderii tehnicilor de joc, în cadrul zonelor de driving range, atât din exterior, cât şi din interior, urmând să fie deschisă şi o Academie de golf dedicată copiilor, în viitorul apropiat.
Theodora Golf Club este situat la maximum 10 minute cu maşina faţă de Alba Iulia, fiind totodată o destinaţie de interes pentru turiştii străini, distanţa faţă de aeroportul din Cluj sau cel din Sibiu fiind între 1 şi 2 ore.
Resortul TGC este situat pe o suprafaţă totală de peste 62 ha, din care cea mai generoasă parte este alocată terenului de golf (56 ha), iar cele 7 ha sunt ocupate de vilele resortului şi alte facilităţi. În arhitectura sa regăsim 14 vile pentru cazare, 5 vile în regim privat, 1 sală conferinţe, 1 piscină exterioară, clădirea administrativă a clubului care înglobează un driving-range indoor, pro-shop, vestiare, lounge bar şi restaurantul fine dining.
În completarea facilităţilor de cazare, complexul turistic deţine un restaurant cu o capacitate de 160 de locuri în interior şi 100 locuri pe terasă, ce oferă turiştilor şi publicului larg un meniu select, cu preparate fine dining şi băuturi rafinate. De asemenea, resortul dispune de o piscină exterioară în sezonul cald. Noul resort se poziţionează ca o destinaţie şi pentru mediul de afaceri românesc, locaţia dispunând de o sală de conferinţe de 70 de locuri, precum şi de o sală pentru întâlniri de business mai restrânse.
-
Motivele pentru care ar trebui să-ţi laşi angajaţii să se joace la birou – VIDEO
Ce jocuri ai putea avea la birou?
-
Toţi spun că nimeni nu tebuie să dea bani la şcoală; culmea e că părinţii tuturor elevilor aduc bani de acasă
Asa se face ca, incepand cu clasa pregatitoare, parintii ajung sa dea bani fie pentru dulapuri in sala de clasa, fie pentru jaluzele, fie pentru imprimante sau multifunctionale, pentru ca invatatoarele sa poata pregati fise copiilor. Se mai adauga apoi bani pentru hartie xerox, cartus la imprimanta, servetele, hartie igienica, sapun.Anul acesta ministrul Educatiei, Liviu Pop, a anuntat ca auxiliarele neacreditate sunt interzise, asa ca dascalii s-au ferit sa mai ceara bani si pentru ele, asa cum se intampla anii trecuti, cand, la clasa zero, copilul avea mai multe caiete auxiliare decat zilele saptamanii. Am aflat insa, de la parinti, ca au fost clase unde li s-a spus ca auxiliarele ar fi bune, doar ca, pentru achizitionarea lor, ar fi nevoie ca parintii sa dea in scris declaratii cum ca solicita aceste materiale didactice.Li s-a sugerat, practic, parintilor, sa isi asume ei cumparatul auxiliarelor.Cu privire la uniformele scolare, sunt scoli unde, din prea mult exces de zel, probabil, parintii au de cumparat camasi de mai multe culori, pentru ca elevii sa se imbrace trei zile din saptamana intr-un fel, iar alte doua in alt fel.Daca tragem linie si adunam, anului scolar iti ia din buzunar in prima vreo 200 lei, bani decartati la scoala, intr-un sistem de invatamant gratuit. Cam o suta de lei de copil e pretul pentru dulapuri, la fel ca anul trecut, inca o suta se mai aduna pentru restul: imprimanta, jaluzele, etc. Iar asta fara a pune la socoteala cheltuielile pe care le au, oricum, parintii cu rechizitele, imbracamintea, incaltamintea si multe altele.Inspectoratul Scolar Judetean Salaj a anuntat in ultima vreme ca dezavueaza orice cheta in randul elevilor, indiferent de scopul acesteia. La scoala nu se cotizeaza, a fost mesajul transmis de mai multe ori de la varful invatamantului salajean. Desi colectarea e interzisa, porofesorii cer si colecteaza, iar parintii dau, scrie graiulsalajului.ro -
Oraşele în care PROFI deschide noi magazine
Magazinele proaspăt inaugurate în Bucureşti funcţionează în format City. Unul se află pe B-dul Basarabia, nr.100, bl.E2, sector 2 şi se întinde pe o suprafaţă totală de 202 mp, din care suprafaţă de vânzări măsoară 109 mp; celălalt se găseşte pe Str. Luică, Nr. 1F, sector 4 şi are o suprafaţă totală de 202 mp, sala de vânzări fiind de 113 mp.La Zemes, Dorneşti şi Peciu Nou s-au deschis magazine PROFI Loco. Cea din Zemes, judeţul Bacău, se găseşte pe str. Principala, bl. 162, sc. B-C, şi are o suprafaţă totală de 286 mp, din care suprafaţă de vânzări este de 210 mp.Magazinul din Dorneşti, judeţul Suceava, se află pe str. Principala, nr. 315A şi are o suprafaţă totală de 380 mp, din care sala de vânzări măsoară 218 mp.Cu o suprafaţă totală de 348 mp şi o suprafaţă de vânzări este de 230 mp, unitatea din Peciu Nou, a 55-a din judeţul Timiş, se află pe str. Principala, nr. 194.Magazinul din Dej, judeţul Cluj, se prezintă în format City şi este amplasat pe str. Unirii, nr.7. Are o suprafaţă totală de 351 mp, sala de vânzări fiind de 243 mp.În Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud, şi-a deschis azi porţile un al doilea magazin în format Standard, pe str. Cuza-Vodă, nr.2B, cu o suprafaţă totală de 563 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 372 mp.Prin magazine prezente în 341 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. -
Oraşul din România unde cei care dau examenul auto trebuie să platescă TAXĂ BISERICII
Situaţie neobişnuită la Târgovişte. Aici cei care vor să susţină examenul auto trebuie să achite 10 lei şi Arhiepiscopiei.Potrivit Recorder.ro, taxa de 10 lei este plătită deoarece examenul are loc într-o sală a Seminarul Teologic Târgovişte, sală care aparţine Arhiepiscopiei.După cum se poate vedea chitanţa care atestă plata taxei poartă antetul Seminarului Ortodox.
Contactaţi de jurnalişti oficialii de la Prefectură au declarat că au închiriat sala de examen de la Seminarul Teologic, dar nu are nicio legătură cu taxa de 10 lei percepută de Seminar.
-
COMUNA-FENOMEN a României. Arată ca în Occident, dar se află în epicentrul sărăciei
Comuna Pădureni, din judeţul Vaslui, arată ca o adevărată localitate europeană. Comuna are camping, piscină, teatru de vară, sală de spectacole, loc pentru echitaţie, teren de sport cu tribună şi nocturnă, un parc frumos amenajat cu foişoare şi terase.
De asemenea, Pădureni – care se află într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România – are şi drumuri asfaltate, reţea de canalizare şi staţie de epurare.
Comuna se află 8 kilometri de Huşi şi este formată din satele Căpoteşti, Davideşti, Ivăneşti, Leoşti, Pădureni (reşedinţa), Rusca, Todireni şi Văleni, având o populaţie de puţin peste 4.000 de locuitori.
Începând din anul 1990, comuna este condusă de acelaşi primar, pe nume Temistocle Diaconu. În deceniile de după Revoluţie, comuna Pădureni a avut un parcurs total diferit faţă de multe dintre localităţile rurale din România, care s-au afundat tot mai tare în sărăcie. Mai mult, unele dintre amenajările şi construcţiile realizate aici lipsesc chiar şi din numeroase orăşele din ţară.Pentru a transforma localitatea, primăria a aplicat şi a obţinut fonduri externe: iniţial SAPARD şi PHARE, iar apoi, după aderarea României la UE, fonduri europene.
Citiţi mai multe pe www.magazinuldecase.ro
-
S-au terminat audierile în PROCESUL ANULUI! Moment incredibil în sala de judecată: a încercat să joace rolul victimei, dar judecătorul l-a pus imediat la punct
“Dacă numele meu nu ar fi fost Cristiano Ronaldo, nu m-aş fi aflat aici”, a spus internaţionalul, la prima sa apariţie în instanţă, conform publicaţiilor El Espanol şi La Sexta, citate de Marca. Răspunsul judecătorului a venit, însă, imediat: “Greşiţi! Foarte mulţi anonimi au stat în acelaşi loc în care staţi şi dumneavostră. Sunteţi anchetat pentru o presupusă fraudă fiscală, pe baza probelor prezentate de procurori, şi este datoria mea să judec”.
La finalul audierii de o oră şi jumătate, în cursul căreia judecătorul responsabil cu dosarul i-a adus la cunoştinţă anchetarea sa pentru o fraudă fiscală presupusă de 14,7 milioane euro, Cristiano Ronaldo nu a oferit declaraţii presei. Fotbalistul a emis, însă, un comunicat de presă, prin care a dezvăluit ce a afirmat în instanţă.
“Fiscul spaniol cunoaşte în detaliu veniturile mele, pentru că nu am ascuns nimic şi nici nu am avut intenţia de a nu-mi plăti taxele. Când am semnat cu Real Madrid nu am creat o anumită structură care să îmi gestioneze veniturile, ci am păstrat-o pe cea pe care o aveam din momentul în care am ajuns în Anglia, cu mult timp înainte de a veni în Spania. Acea structură era folosită de obicei în Anglia şi era una legală, verificată de fiscul britanic”, se arată în comunicatul transmis de Cristiano Ronaldo.
Procurorii susţin că Ronaldo a profitat de o structură corporativă creată în anul 2010 pentru a ascunde de fiscul spaniol veniturile generate în Spania din drepturile de imagine, între 2011 şi 2014. Procuratura spaniolă îl acuză pe jucătorul echipei Real Madrid că a fraudat fiscul cu 14,7 milioane de euro.
-
O afacere româno-suedeză: aplicaţia care te trimite la sală
Suedezul Gustaff Kornias, cofondator şi CEO al Fitpass.ro, a înfiinţat start-up-ul alături de un alt conaţional, Björn Östberg (manager de produs), şi cu partenerii români Casian Lăcătuşu (director tehnic) şi Ciprian Hetea (manager aplicaţie) în toamna anului trecut. Până la finalul anului 2017 vor să ajungă la 1.000 de utilizatori ai platformei în peste 400 de săli de sport din 20 de oraşe din România. în prezent, Fitpass.ro oferă acces în 200 de săli de sport, din care majoritatea sunt în Bucureşti. Pe lângă Capitală, Fitpass este prezent şi în Braşov, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte şi Călăraşi.
”Modelul de business pentru Fitpass a devenit foarte popular în urmă cu doi ani. Ne-a plăcut şi ne-am dat seama că putem adăuga valoare pentru clienţi prin dezvoltarea produsului şi extinderea pe verticală“, spune Kornias, care menţionează că a pornit afacerea în România deoarece locuia aici la vremea respectivă.
Fitpass are un model de business care presupune vânzarea unui abonament lunar persoanelor fizice şi companiilor; acest abonament permite accesul în sălile de sport partenere. ”Le oferim acces membrilor în multe locaţii, în timp ce le oferim partenerilor marketing gratuit şi venituri suplimentare. Toată lumea câştigă“, spune antreprenorul.
Utilizatorii aplicaţiei pot accesa mai multe săli de sport cu un singur abonament, iar prin intermediul acestuia pot merge să practice diferite activităţi sportive precum yoga, crossfit, cardio sau chiar balet. Abonamentele au preţuri variabile, începând de la 39 de lei pe lună şi ajung la 179 de lei. Costul este stabilit în funcţie de numărul de intrări la sală şi de numărul de oraşe vizat. Astfel, utilizatorii pot fi mai flexibili cu programul lor şi cu modul în care fac sport.
Majoritatea utilizatorilor sunt persoane fizice, dar că au şi clienţi corporate; antreprenorii spun că vor să atragă şi mai multe companii. Kornias spune că nu există un profil tipic al utilizatorului datorită faptului că prin fitpass ”ai acces la activităţi foarte variate“. Suedezul nu a dezvăluit cât de mare a fost investiţia sau ce cifră de afaceri sau profit vizează pentru primul an de funcţionare, limitându-se la a spune că se aşteaptă la finalul anului la un ”ARR (n.red. profitul aşteptat în urma unei investiţii n.red.) situat în jurul sumei de 200.000 de euro“.
Piaţa de fitness în România este în continuare în stagiu incipient, este de părere CEO-ul Fitpass, menţionând că doar foarte puţin (1%) din populaţia României practică sport constant, aceşti oameni fiind membri ai unor săli de sport; spre comparaţie, media europeană este de 6%. Suedezul consideră că există loc destul de creştere şi recunoaşte că 7card, firmă care oferă un serviciu similar, are un avans, dar ”obiectivul nostru este să o prindem din urmă şi să oferim un produs mai bun“.
Potrivit unui studiu Deloitte, Germania este ţara cu cei mai mulţi membri ai sălilor de sport (9,5 milioane), urmată de Marea Britanie (8,8 milioane) şi Franţa (5,2 milioane). în termeni de penetrare a pieţei, Norvegia are cea mai mare rată, unde 19,4% din populaţie deţine un abonament, urmată de Suedia cu 16,7% şi Olanda cu 16,4%. în România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar.
Valoarea pieţei europene de fitness din Europa este evaluată de Deloitte la 26,7 miliarde de euro, cele mai valoroase fiind cea din Marea Britanie (5,6 miliarde de euro), urmată de Germania (4,8 miliarde de euro) şi Franţa (2,3 miliarde de euro).
Proiectul româno-suedez nu este unic în lume; doi fraţi indieni, Akshay şi Arushi Verma, au lansat un start-up cu acelaşi nume şi cu acelaşi obiect de activitate la începutul anului 2016. Cu toate acestea, Fitpass.ro nu are nicio legătură cu afacerea din India. Start-up-ul indian a avut venituri de 10 milioane de rupii (aproximativ 135.000 de euro) în 2016 şi recent compania a atras o investiţie de 1 milion de dolari de la sportivul Abhinav Bindra şi partenerul său de afaceri Gaurav Marya, preşedinte al Franchise India, ce prezintă oportunităţi de franciză indienilor.
Pentru extinderea afacerii, Gustaf Kornias se află în discuţii cu investitori. ”Avem nevoie de capital pentru a putea accelera procesul de extindere la nivel naţional cu scopul de a duce afacerea la nivel internaţional cât mai repede cu putinţă.“