BusinessMagazin

Tag: rupere

  • UNICEF: 3 părinţi din 10 folosesc pedeapsa ca metodă de educare. 16% cred că bătaia e ruptă din rai

    “Violenţa asupra copiilor este un fenomen complex şi îngrijorător şi este nevoie de intervenţii pe termen lung. Ştim că cele mai multe acte de violenţă se petrec în spatele uşilor închise. Sunt nenumărate cazuri, în continuare, în ţara noastră, de abuzuri asupra copiilor. Doar în primele nouă luni ale anului 2016, au fost raportate peste 10.000 de cazuri de violenţă, dar ştim cu toţii că în spatele fiecărui caz raportat exită multe alte cazuri de violenţă neraportate”, a declarat Despina Andrei, manager de comunicare UNICEF.

    În urma statisticilor făcut de UNICEF în România, a reieşit că 11% dintre părinţi îşi pălmuiesc copiii, iar 16 procente cred că bătaia este ruptă din rai.

    Acelaşi raport evidenţiază că trei părinţi din 10 folosesc pedeapsa ca metodă de educare, iar peste jumătate (54%) obişnuiesc să ridice vocea la cei mici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde şoferii care sunt opriţi vor fi testaţi pentru consumul de droguri

    Au rupt amenzi cu nemiluita in ultimele zile si continua sa o faca. Politistii de la Rutiera fac insa si un anunt legat de zilele care vin. Soferii ii vor intalni in trafic, pe strazile din Timisoara, dar si din judet in numar mare si vor fi supusi unui test.

    In ultimele 4 zile agentii au rupt nu mai putin de 219 amenzi conducatorilor auto prinsi pe picior gresit. Aproape 100 dintre ele au fost pentru ca au calcat prea tare pedala de acceleratie.

    26 de soferi au ramas fara carnete, dupa ce au fost prinsi trecand pe culoarea rosie a semaforului, pentru ca nu au acordat prioritate de trecere ori pentru ca s-au lansat in depasiri interzise.

    Mai mult, toti conducatorii auto trasi pe dreapta la Timisoara sau in judet au fost testati cu Drager DrugTest 5000, un aparat care le arata daca soferii au consumat sau nu stupefiante.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisorei.ro

  • Oraşul din România unde şoferii care sunt opriţi vor fi testaţi pentru consumul de droguri

    Au rupt amenzi cu nemiluita in ultimele zile si continua sa o faca. Politistii de la Rutiera fac insa si un anunt legat de zilele care vin. Soferii ii vor intalni in trafic, pe strazile din Timisoara, dar si din judet in numar mare si vor fi supusi unui test.

    In ultimele 4 zile agentii au rupt nu mai putin de 219 amenzi conducatorilor auto prinsi pe picior gresit. Aproape 100 dintre ele au fost pentru ca au calcat prea tare pedala de acceleratie.

    26 de soferi au ramas fara carnete, dupa ce au fost prinsi trecand pe culoarea rosie a semaforului, pentru ca nu au acordat prioritate de trecere ori pentru ca s-au lansat in depasiri interzise.

    Mai mult, toti conducatorii auto trasi pe dreapta la Timisoara sau in judet au fost testati cu Drager DrugTest 5000, un aparat care le arata daca soferii au consumat sau nu stupefiante.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisorei.ro

  • Povestea femeii care a căzut de la cea mai mare înălţime fără paraşută şi a supravieţuit

    Vesna Vulovic, stewardesa care a supravietuit de la cea mai inalta cadere a unei fiinte umane, de la o inaltime de 10.000 m, dupa ce avionul in care era s-a rupt, a murit la varsta de 66 de ani. Televiziunea de stat din Serbia a anuntat ca fosta stewardesa a fost gasita moarta in locuinta sa din Belgrad, relateaza BBC.

    Vesna Vulovic, care a lucrat pentru Liniile Aeriene Iugoslave, era de serviciu la bordul unei aeronave, in data de 26 ianuarie 1972, cand ceea ce se presupune ca a fost o bomba a explodat in avion. Toti ceilalti 27 de pasageri si membri ai echipajului au murit. Coada avionului s-a prabusit intr-o regiune cu padure deasa si zapada, care au atenuat impactul, se presupune.

    Vulovic a fost salvata de Bruno Honke, un padurat care i-a auzit urletele. Dupa ce a ajuns la spital, Vulovic a stat in coma vreme de 10 zile ; avea doua vertebre zdrobite, bazinul fracturat, picioarele si mai multe coste rupte. « Am fost zdrobita si doctorii m-au refacut. Nimeni nu s-a asteptat sa traiesc atat », declara ea pentru New York Times in 2008. Aceasta experienta i-a adus fostei stewardese un loc in cartea recordurilor, in 1985, pentru caderea de la cea mai inalta inaltime fara parasuta; evident, sunt luati in calcul doar supravietuitorii.

    Femeia a fost pentru o vreme paralizata de la talie in jos si niciodata nu si-a mai revenit pe deprin dupa urma traumatismelor multiple pe care le-a suferit. S-a intors la munca, dar la birouri. Nu si-a mai amintit, povestea ea, niciodata detaliile accidentului sau ale momentului in care a fost salvata. A continuat sa zboare cu avionul, ca pasagera. « Oamenii vor mereu sa stea langa mine », spunea ea.

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>

  • Vezi care este cel mai lung cuvânt din limba română. Tu poţi să-l pronunţi?

    De la orele de biologie din gimnaziu, ne aducem aminte de cele mai amuzante dar totodată cele mai complicate construcţii de cuvinte întâlnite vreodată. Noţiunile din textele de specialitate şi cele academice, de obicei ascund în spatele semnificaţiei lor pagini întregi de descifrare, din acest motiv unele din ele au ajuns să pară că sunt nişte improvizaţii rupte din alte limbi.

    Vă propunem 5 cele mai lungi cuvinte din limba română, pe primul loc stă o îmbinare din 44 de cuvinte.

    Ei bine, cel mai lung cuvant din limba romana este pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza si cu greu poate fi citit cursiv, de la un capat la celalalt.

    Forma scurta a acestui cuvant este silicoza si, potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, denumeste o “boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei etc., in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu”.

    Acest termen a castigat detasat topul celor mai lungi cuvinte din limba romana. Urmatorul are doar 36 de litere, in timp ce “bronzul” are 32.

    Vezi in pagina urmatoare topul celor mai lungi cuvinte >>>>>>>

  • Ce salariu fabulos are Mugur Isărescu la BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a vorbit pentru prima oară din 2007 despre ce salariu câştigă de la BNR: 13.601 euro pe lună. Isărescu a precizat că nu primeşte pensie. Precizările au fost făcute în contextul apariţiei în spaţiul public al unor informaţii confom cărora Isărescu ar cumula din salariu, bonusuri şi pensie un venit de circa 40.000 de euro.

    După aderarea Româniie la Uniunea Europeană, Isărescu şi membrii consiliului BNR motivau nepublicarea veniturilor pe seama unor regulamente europene neclare.

    Mario Draghi, guvernatorul Băncii Cen­trale Europene (BCE) şi şeful lui Isă­rescu în Consiliul General de la Frankfurt, şi-a publicat în mod trans­pa­rent salariul pe 2015 chiar în raportul anual al instituţiei pe care o conduce.

    Mario Draghi a încasat anul trecut un salariu anual brut fără bonusuri şi sporuri de 385.860 de euro, ceea ce înseamnă un câştig lunar de 32.155 de euro. BCE nu a plătit niciun bonus de per­for­manţă anul trecut membrilor din comitetul executiv. Salariul de bază al lui Mario Draghi a fost majorat cu 1,6% anul trecut comparativ cu 2014, iar aceeaşi creştere a fost aplicată ne­discriminatoriu şi în cazul celorlalţi membri ai conducerii BCE.

    Victor Constancio, vicepreşedintele BCE, a încasat anul trecut 27.500 de euro pe lună, cu 5.000 de euro mai puţin decât Draghi, în timp ce ceilalţi patru membri ai boardului, Peter Praet, Benoit Coeure, Yves Marsch şi Sabine Lautenschlager, au obţinut aproape 23.000 de euro lunar anul trecut.

    În total, BCE a cheltuit anul trecut 1,8 milioane de euro cu plata salariilor membrilor executivi. Pe lângă salariu, pachetul de beneficii al conducerii BCE a cuprins anul trecut şi asigurări de sănătate în valoare totală de 625.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Promisiunile biotehnologiei

    Biotehnologia, cu aplicaţiile sale în cele mai variate domenii, s-ar putea dovedi un atu pentru România, aşa cum IT-ul s-a transformat într-un veritabil motor de creştere economică. Investiţiile în cercetare, acces la finanţări publice şi europene, legislaţie coerentă şi un cadru economic previzibil sunt însă condiţiile fără de care domeniul nu poate prinde aripi.

    Detergenţi pentru haine care curăţă la temperaturi mici. Cantităţi reduse de înălbitor pentru producţia hârtiei. Acestea sunt doar două dintre zonele în care biotehnologia şi-a croit drum, iar în domeniul medical aplicaţiile sale sunt mult mai ample. De la insulina esenţială pentru un pacient cu diabet până la tratamentele bioterapeutice pentru bolnavii de cancer sau vaccinuri, biotehnologia este prezentă în tot mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi. În 2014, la nivel european, veniturile celor peste 2.200 de companii din domeniul biotehnologiei s-au plasat la 3,2 miliarde de euro şi avea peste 61.000 de angajaţi. Îndeosebi industria farmaceutică marşează pe descoperirile domeniului pentru a dezvolta tratamente inovative.

    Ce poate face România pentru a se transforma într-un hub european – şi de ce nu mondial? – în acest domeniu? Industria biotehnologică din domeniul medical se loveşte, în unele state, de diverse impedimente, cel mai pregnant fiind lipsa investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, motorul creşterii acestui segment. Este şi cazul pieţei locale, ce s-a dovedit a fi dificilă pentru companiile farmaceutice, conform reprezentanţilor domeniului. ăAutorităţile au implementat diverse propuneri de legi care, de-a lungul timpului, au devenit adevărate poveri pentru industria farma“, spune Gábor Sztaniszláv, director general al Amgen România, unul dintre liderii industriei biofarma la nivel global. În fiecare an, compania investeşte un sfert din cifra de afaceri pentru dezvoltarea de medicamente inovatoare. Una dintre companiile deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea de produse inovatoare în tehnologia ADN-ului recombinat şi în biologia moleculară, AMGen (Applied Molecular Genetics – Genetică Moleculară Aplicată), companie americană de biotehnologie, a fost fondată în 1980, denumirea actuală (ăAmgen“) preluând-o după trei ani de activitate. Afacerile sale s-au extins în întreaga lume, iar astăzi, după 36 de ani de activitate, compania este prezentă în peste 75 de ţări la nivel mondial şi rulează afaceri de 21,7 miliarde de dolari la nivel global, cifră înregistrată în 2015.

    La nivel global, Amgen a investit în 2015 în jur de 4 miliarde de dolari în cercetarea şi dezvoltarea de medicamente noi, din care 600 milioane de dolari au fost destinate susţinerii unor programe inovative sau construirii unor facilităţi de producţie de ultimă generaţie. ăO parte din sumele investite ar putea fi direcţionate şi către România, dacă am reuşi să dezvoltăm o strategie pe termen mediu şi lung pe plan local“, spune Sztaniszláv.

    Cu mai bine de un deceniu în urmă, Amgen a lansat pe piaţă două dintre primele substanţe terapeutice de origine umană derivate biologic – Epoetină alfa şi Filgrastim – produse care au dus la o îmbunătăţire a stării pentru sute de mii de pacienţi care sufereau de afecţiuni din sfera bolilor renale cronice şi a cancerului. În prezent, compania se concentrează pe şase domenii terapeutice: oncologie/hematologie, boli cardiovasculare, inflamaţie, sănătatea oaselor, nefrologie şi neurologie şi are în dezvoltare 40 de terapii biologice şi şase produse biosimilare. Dintre acestea, două molecule pentru tratarea cancerului se află în ultimă fază clinică – una pentru tratamentul melanomului malign şi una pentru tratamentul mielonomului multiplu.

    Medicamentele Amgen sunt destinate tratării bolilor pentru care numărul de opţiuni terapeutice eficiente este limitat sau oferă o alternativă viabilă la celelalte produse disponibile. Înţelegerea mecanismelor biologice fundamentale ale omului reprezintă un element esenţial în dezvoltarea gamei sale de medicamente. Abordarea Amgen, ce a devenit şi sloganul companiei – ăBiologia pe primul plan“– presupune ca în primă fază cercetătorii să exploreze căile moleculare complexe ale bolii, iar apoi să stabilească ce tip de medicament sau ce modalitate de tratament poate să asigure cel mai ridicat nivel de eficienţă şi siguranţă.

  • Au rupt tăcerea! Când se va termina serialul Game of Thrones

    David Benioff şi D.B Weiss, regizorii celebrului serial difuzat de HBO “Urzeala Tronurilor”, au rupt tăcerea şi au vorbit despre câte episoade au mai rămas din serialul inspirat din cărţile lui George RR Martin, câte ore de lupte şi intrigi în Westeros.

    Fanii celebrului serial aşteaptă de şase sezoane (din 2010) ca “white walkers”, principalii antagonişti din serial, să treacă de partea cealaltă a Zidului, şi se pare că acest lucru se va întâmpla pe durata orelor rămase din serial.

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO