BusinessMagazin

Tag: Romgaz

  • Ponta spune că a obţinut participarea Romgaz alături de OMV şi Exxon la exploatări în Marea Neagră

    “Oamenii în care eu am avut încredere, şi nu îmi pare rău, au negociat cu cei de la OMV şi de la Exxon intrarea Romgaz în asociere în ceea ce priveşte exploatările noilor zăcăminte din Marea Neagră două luni, în fiecare zi cei de la OMV şi Exxon spunând “gata, nu mai negociem”. Sigur, întotodeauna important în acest tip de negociere este să nu rupi coarda. Până la urmă am obţinut o participare corectă pentru Romgaz, care rămâne cu capital majoritar al statului român”, a spus Ponta la Realitatea TV.

    El nu a prezentat detalii în acest sens.

    Premierul a precizat totodată că vor fi majorate redevenţele nu doar pentru Petrom, ci în toate zonele care ţin de resursele naturale, inclusiv petrol şi gaze, la media europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aşteaptă 450 milioane de euro din Petrom, Romgaz şi CupruMin şi mizează pe 160 mil euro la Rompetrol

    În lipsa veniturilor luate în calcul să fie încasate în acest an din listarea pe bursă a unui pachet de acţiuni Petrom de 9,84% din capitalul companiei şi de 15% din titlurile Romgaz şi pe fondul licitaţiilor eşuate la CupruMin şi Oltchim, sumele totale colectate de stat din privatizare au scăzut de la 4,2 miliarde lei prognozate iniţial la 2,9 miliarde lei. Din încasările totale, jumătate (1,5 miliarde lei) reprezintă bani obţinuţi din dividende, relevă un document guvernamental. Sursa citată avansează anul 2013 ca termen pentru finalizarea procedurii de vânzare a pachetelor de acţiuni la Petrom şi Romgaz şi relevă că statul se bazează să încaseze chiar în acest an 704 milioane lei din vânzarea pe bursă a pachetului minoritar de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Compania Romgaz va fi listată în martie 2013, cu aproape şase luni mai târziu decât era programat

    “Consultantul pentru tranzacţia Romgaz a recomandat ca evaluarea rezervelor de gaze ale companiei să fie făcută înainte de oferta publică iniţială. Suntem în procesul angajării unui consultant care să facă evaluarea, care sperăm să fie gata până la sfârşitul anului. Suntem ferm decişi să lansăm oferta publică iniţială la Romgaz până la finele lunii martie 2013”, se arată în memorandumul de politii fiscale şi economice asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional, document obţinut de MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Romgaz a fost inclusă pe lista finală la licitaţia pentru explorarea unor câmpuri gazeifere din Irak

    Gigantul american Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră listată din lume, a dispărut din varianta finală a listei, iar cea mai notabilă apariţie este Syrian General Oil, transmite Reuters.

    Exxon Mobil a deranjat Bagdadul prin semnarea unui acord de explorare cu guvernul regional din Kurdistan, considerat ilegal de către autorităţile centrale.

    Anul trecut, Ministerul Petrolului din Irak a exclus compania americană Hess Corp din licitaţie după ce a semnat mai multe acorduri cu guvernul din Kurdistan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romgaz va investi 500 milioane de dolari în următorii patru ani în lucrări de cercetare geologică

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a prelungit anul trecut cu cinci ani perioada de explorare a opt perimetre concesionate de producătorul de gaze.

    Rezervele naţionale de gaze sunt estimate să asihure consumul pentru o perioadă cuprinsă între 10 şi 70 de ani, în funcţie de mai mulţi factori, precum potenţiale noi descoperiri, a afirmat Chisăliţă, fost director general al Romgaz, prezent la seminarul ZF Power Summit, organizat de Ziarul Financiar.

    Afacerile Romgaz au urcat anul trecut cu 13% şi au ajuns la 4,05 miliarde lei (955,6 milioane euro). Compania a înregistrat un profit de aproape 762 milioane lei (180 milioane euro), în urcare cu 17%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romgaz a importat cu 40% mai multe gaze în februarie, pentru a acoperi cererea în creştere

    “Dacă la începutul lunii Romgaz avea planificată pentru clienţi livrarea a 71 milioane metri cubi zilnic, ca urmare a temperaturilor scăzute s-a procedat la suplimentarea cantităţilor din import cu circa 40%. Începând cu 17 februarie până la finele lunii, Romgaz urmează să importe încă 22 milioane metri cubi suplimentar”, se arată într-un comunicat al companiei de stat. În perioada 10-12 februarie compania a importat cu 5 milioane metri cubi mai mult faţă de cantitatea programată iniţial pentru luna februarie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • FMI critică Guvernul pentru că nu privatizează suficient de repede companiile de stat

    Autorităţile au îndeplinit toate criteriile de performanţă şi ţintele indicative pentru a treia revizie a acordului, încheiată la 7 decembrie 2011, inclusiv cele pentru legislaţia de supraveghere bancară şi în domeniul companiilor de stat (recrutarea de manageri privaţi). Au fost îndeplinite doar parţial obiectivele programului privind privatizările, iar autorităţile “au dat înapoi faţă de angajamentul iniţial de a vinde pachete majoritare la companiile de distribuţie a energiei electrice rămase în portofoliul statului”.

    Deteriorarea mediului economic ar putea întârzia programul de privatizare, însă perspectiva în sectorul energetic rămâne favorabilă din punctul de vedere al preţurilor, apreciază FMI. Programul prevede, pentru prima parte a lui 2012, vânzarea pachetului deţinut de stat la Oltchim, a pachetului majoritar al Cuprumin Deva şi pachete minoritare din Tarom, Poşta Română, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz, plus o a doua încercare de vânzare a 10% din Petrom. Pentru a doua parte a anului, programul prevede privatizarea unui alt grup de companii, incluzând un pachet minoritar din Nuclearelectrica şi vânzarea pachetelor majoritare ale CFR Marfă, ale tuturor companiilor de furnizare a energiei electrice şi ale producătorilor de energie.

    Autorităţile trebuie să facă eforturi mai ferme pentru restructurarea companiilor de stat, “pentru că spaţiul bugetar pentru amortizarea pierderilor mari ale unora dintre acestea nu există, iar condiţiile externe ar putea limita succesul ofertelor de privatizare (în special în cazul pachetelor minoritare, unde problemele cu modul cum sunt conduse ar putea limita interesul investitorilor). Activităţile ineficiente sau care generează pierderi sunt o pierdere de resurse pe care România nu şi-o mai poate permite”, afirmă FMI, adăugând că “inclusiv dacă toate reformele din programul FMI sunt aplicate, tot va mai rămâne un sector al companiilor de stat doar parţial adaptat necesităţilor unui stat modern european”.

    În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. “Controlul strict al cheltuielilor de care va fi nevoie poate pune probleme, însă pentru atingerea acestui obiectiv nu vor fi necesare schimbări majore de politici, fiind suficientă îngheţarea salariilor şi a pensiilor, coroborată cu sprijin suplimentar din partea UE pentru bugetul de investiţii”.

    “Guvernul demonstrează angajament constant în raport cu măsurile convenite, însă opoziţia politică se intensifică, odată cu apropierea alegerilor din 2012”, notează experţii FMI în ultimul raport despre România, publicat marţi.

    Performanţa economică s-a îmbunătăţit în trimestrul al treilea din 2011, ca efect al recoltei agricole excepţionale şi al producţiei industriale solide, iar cererea internă, construcţiile şi piaţa muncii încep să-şi revină, notează experţii Fondului. Criza din zona euro însă “va încetini puternic creşterea în trimestrele următoare”, cu o reducere a contribuţiei la PIB a exporturilor care deja se simte, iar “incertitudinea de pe pieţele internaţionale a determinat o creştere acută a primelor de risc (CDS), care se va reflecta în ratele dobânzilor, în încetinirea investiţiilor şi a consumului”. Inflaţia a scăzut considerabil şi este aşteptată să se încadreze în ţinta asumată (2-4%), iar deficitul de cont curent este aşteptat să rămână sub 5% din PIB.

    Misiunea FMI soseşte marţi la Bucureşti pentru o nouă vizită de evaluare a programului cu autorităţile române, urmând ca discuţiile să se încheie la 6 februarie.

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • EXCLUSIV- AFACEREA ROMGAZ: Niculae se erija în şef al celor şase combinate chimice, iar oficialii acceptau

    Ioan Niculae a stabilit relaţii la nivel de minister şi Romgaz, deşi societatea pe care o reprezenta nu îndeplinea cerinţele pentru a beneficia între anii 2008-2010 de facilităţi, nici măcar în cunatum de 17 dolari/mmc, aşa cum beneficiase între 2005-2007, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Deşi ştia ce datorii avea către Romgaz, prin interpuşi, Niculae, a obţinut decizii ale ministrului Economiei, “prin care interesul său financiar era apărat în dauna bugetului public”, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varujan Vosganian: Romgaz nu e “un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori”

    “Mă doare faptul că o companie de tradiţie si de prestigiu a energeticii româneşti, cum este Romgaz SA apare acum în ochii opiniei publice doar ca un autocar înţesat de complotişti şi de sabotori, plimbaţi între Mediaş şi Bucureşti, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinui dintre cele mai grave”, scrie fostul ministru.

    Vosganian scrie că ipoteza din dosar, după care conducerea Ministerului Economiei şi a Romgaz au fost lăsate timp de 7 ani să comploteze nestingherite, ba chiar au fost încurajate, începând din 2009, de acte normative semnate de premierul Boc şi promulgate de preşedintele Băsescu, este “halucinantă şi neverosimilă”.

    DIICOT a anunţat că 40 de persoane, între care şefi din Romgaz, ANRE şi Ministerul Economiei, sunt cercetate pentru complot şi subminarea economiei naţionale, având ca efect un prejudiciu de 126 mil. dolari creat Romgaz şi bugetului de stat şi punerea în pericol a sistemul energetic naţional. Dosarul vizează înlesniri ilegale la furnizarea de gaze către patru combinate chimice controlate de miliardarul Ioan Niculae, cercetat şi el, care au beneficiat în 2009-2010 de gaze ieftine (din producţia internă) deşi aveau datorii către stat. După ce Guvernul i-a tăiat subvenţia la gaze, Ioan Niculae a ameninţat în ianuarie 2011 că îşi vinde “la ruşi” combinatele chimice. Niculae a estimat investiţia in combinatele chimice din grupul Interagro la peste jumatăte de miliard de euro, iar preţul la care spera sa le vândă investitorilor străini interesaţi este de circa un miliard de euro.

    Cazul are şi implicaţii politice, atât prin diversitatea de partide cărora le aparţin funcţionarii publici cercetaţi (PDL, UDMR, PNL, PC), cât şi prin legătura cu un dosar al DNA privind campania prezidenţială din 2009 a lui Mircea Geoană, pentru care Niculae ar fi promis bani cu condiţia să poată influenţa ulterior numirea conducerii Romgaz, a Transgaz şi a Ministerului Economiei.

    Vosganian recunoaşte în scrisoare că a acordat prin Ordin al Ministrului, in baza unor Note semnate, succesiv, de el şi de ministrul agriculturii, Dacian Cioloş şi aprobate în Guvern, un discount comercial de câteva procente pentru consumatorii intreruptibili (inclusiv combinatele lui Ioan Niculae), cu condiţia ca aceştia să-şi onoreze obligaţiile de plată asumate. “Am luat această decizie în momentul în care industria chimică a decis să trimită în şomaj aproape 10,000 de salariaţi, din cauza creşterilor preţului gazului, materie prima de bază în această industrie. Am luat această decizie pentru cei aproape zece mii de salariaţi care primiseră preaviz de încetare a activităţii, am făcut-o pentru industria autohtonă şi pentru asigurarea capacităţilor de producţie şi desfacere de la Romgaz”, scrie fostul ministru.

    În anul 2009, mai arată Vosganian, primul ministru Emil Boc a semnat OUG 54 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, care extindea “de o manieră fără precedent” facilităţile acordate consumatorilor intreruptibili. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. “Astfel, consumatorii intreruptibili au primit gazul metan numai din producţia internă, aşadar cu o reducere de preţ de peste 30%, pe o perioadă neobişnuit de lungă pentru măsurile de acest gen (16 luni) şi fără să existe în textul legii nici o menţiune cu privire la obligativitatea onorării obligaţiilor de plată asumate.”

    Vosganian a fost ministru al economiei din decembrie 2006 până în 2008, când ministerul a fost preluat de Adriean Videanu, care l-a condus până în 2010.